Presa internațională despre alegerile din România: Duel prezidenţial sub forma unui referendum privind viitorul în Europa

Continuarea căii proeuropene sau un salt în necunoscut: România ar putea alege duminică primul său preşedinte de extremă dreapta, o alegere crucială pentru viitorul acestui stat membru al UE şi al NATO, vecin cu Ucraina, scrie AFP, citată de digi24.ro.

Proeuropeana Elena Lasconi și suveranistul Călin Georgescu sunt candidații din turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Candidatul naţionalist Călin Georgescu, un fost înalt funcţionar public în vârstă de 62 de ani, care a luat prin surprindere pe toată lumea ajungând pe primul loc în primul tur, se confruntă cu Elena Lasconi, primarul de centru-dreapta al unui orăşel, cu zece ani mai tânără decât el. În încercarea de a infirma previziunile, această jurnalistă devenită politician, care a mers să se roage la mănăstirea „democraţiei”, insistă asupra mizei alegerilor. Este vorba de o „bătălie existenţială”, spune ea: „o confruntare” între cei care vor să „păstreze democraţia tânără a României”, născută în urma Revoluţiei din 1989, şi cei care vor să „revină în sfera de influenţă rusă”.

Ţara est-europeană traversează o perioadă agitată, cu o succesiune de alegeri, renumărări, temeri că scrutinul ar putea fi anulat, acuzaţii de interferenţă rusă şi suspiciuni de tratament dezechilibrat al candidaţilor de către aplicaţia TikTok, reţeaua preferată a lui Georgescu. Reacţionând la declasificarea, miercuri, a unor documente care indicau rolul platformei în campanie, premierul social-democrat demisionar Marcel Ciolacu i-a acordat Elenei Lasconi sprijinul său, după cel deja acordat de liberali. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost suficient. Sondajele realizate înainte de acest anunţ o plasau la 42%, mult în urma rivalului său (58%), estimări care trebuie totuşi citite cu precauţie. Acuzat de detractorii săi că ar fi pro-rus, Călin Georgescu evită acum să răspundă la întrebări despre părerea sa despre Vladimir Putin, pentru care şi-a manifestat admiraţia în trecut. Critic al UE şi al NATO, el spune că nu vrea să iasă din aceste organisme, ci vrea să „repună România pe harta lumii” şi se opune ajutorului militar acordat Ucrainei, declarându-se inspirat de idolul său Donald Trump. În una dintre cele mai sărace ţări din UE, retorica sa naţionalistă mistică a atins o coardă sensibilă pe reţelele sociale. Dar provoacă îngrijorare pe continent. Teama: că acest stat, care a devenit strategic de la începutul războiului din Ucraina, ar putea să se alăture blocului dreptei dure şi să submineze unitatea europeană în faţa Rusiei.

„Turul al doilea este văzut ca un referendum asupra viitoarei direcţii a politicii externe a ţării”, a declarat pentru AFP Marius Ghincea, politolog la ETH Zurich. Dacă România este astăzi „o ţară fiabilă şi previzibilă pentru Occidentul liberal, o victorie a lui Călin Georgescu ar alinia ţara cu Ungaria şi Slovacia”, ai căror lideri Viktor Orban şi Robert Fico „caută să limiteze influenţa supranaţională a Uniunii Europene”. Scrutinul este urmărit îndeaproape la Bruxelles, dar şi în Republica Moldova vecină, unde Maia Sandu, lidera ţării şi deţinătoare a unui paşaport românesc, a transmis un mesaj video în care face apel la „o Românie puternică, europeană şi liberă”. În Georgia, unde manifestaţiile continuă, şeful de stat pro-occidental Salome Zurabişvili i-a adresat Elenei Lasconi speranţa de victorie. Preşedintele României ocupă o funcţie esenţialmente ceremonială, dar are o autoritate morală şi o influenţă importante în politica externă. El joacă, de asemenea, un rol-cheie în formarea guvernului, complicată de o adunare naţională fragmentată, fără o majoritate clară în urma alegerilor legislative de duminica trecută. Ţara pare acum divizată. Partidul Social Democrat poate fi cea mai mare forţă din Parlament, dar extrema dreaptă a câştigat o treime din voturi. De la căderea comunismului încoace, România nu a mai cunoscut un asemenea progres, alimentat de furia unei mari părţi a celor 19 milioane de locuitori faţă de dificultăţile economice, războiul de dincolo de graniţă şi o clasă politică tradiţională considerată arogantă şi depăşită. Într-un apel comun lansat miercuri seara, patru partide pro-europene cu majoritate absolută în Parlament au semnat un acord pentru formarea unui viitor guvern de „unitate naţională”, făcând apel la cetăţeni să respingă duminică „izolaţionismul, extremismul şi populismul”.

Ucrainenii deghizați în echipaj de ambulanță, altul prefăcut ”bolnav”, ca să scape de recrutare, prinși aproape de graniță

La intrarea în regiunea Transcarpatia, în raionul Rahiv (Rahău), polițiștii au reținut un bărbat care transporta „bărbați de vârstă militară” într-un autoturism transformat în ambulanță, a informat Poliția Națională din Ucraina. Destinația „salvării” era România. Suspectul a fost plasat într-un centru de detenție temporară și riscă până la 9 ani de închisoare, scrie libertatea.ro.

În timp ce erau de serviciu la un punct de control amenajat la intrarea în regiune, pe baza informațiilor operaționale primite anterior, ofițerii departamentului de poliție al districtului Rahiv au demascat un bărbat din Lviv de 31 de ani, care încerca să transporte doi indivizi pe numele cărora veniseră citații de încorporare.

„Unul era îmbrăcat în ambulanțier, celălalt s-a prefăcut bolnav” Pentru aceasta, inculpatul a transformat un Renault Trafic în ambulanță și a deghizat pasagerii: „Unul era îmbrăcat în ambulanțier, celălalt s-a prefăcut a fi bolnav”.

Potrivit poliției, cei trei ar fi trebuit să ajungă în zona de frontieră și apoi inculpatul să introducă ilegal bărbații în România.  Oamenii legii au confiscat mașina transformată în Salvare, numerar și telefoane mobile.  „Organizatorul schemei a fost reținut și plasat într-un centru de detenție temporară. Inculpatul riscă până la 9 ani de închisoare și confiscarea bunurilor folosite pentru infracțiune”, a mai transmis Departamentul de Comunicații al Poliției din Transcarpatia. Raionul Rahiv (Rahău) se află în regiunea Transcarpatia, vestul Ucrainei. Centrul administrativ este orașul Rahiv, 82.034 de locuitori. Situată în Carpați, regiunea este singura diviziune administrativă ucraineană care se învecinează cu patru țări: România, Polonia, Slovacia și Ungaria. Între orașul Rahiv și Valea Vișeului (județul Maramureș) sunt aproape 100 de kilometri.

Cadou de o cruzime extremă, primit de mamele soldaților ruși morți în Ucraina

Un gest al oficialilor ruși a stârnit indignare și controverse. În regiunea Murmansk, reprezentanți ai partidului de guvernământ Rusia Unită au oferit mamelor soldaților ruși uciși în Ucraina mașini de tocat carne drept cadou de Ziua Internațională a Femeii, scrie evz.ro.

Cadoul a fost însoțit de flori și mesaje de mulțumire pentru „tăria de caracter” a mamelor, dar a fost perceput de mulți ca fiind cinic și lipsit de sensibilitate.

Gest „rușinos” și „nepotrivit”

Expresia „mașină de tocat carne” este adesea folosită pentru a descrie tacticile brutale ale armatei ruse pe front, unde soldații sunt trimiși în valuri succesive, cu pierderi masive.

Criticii au calificat acest gest drept „rușinos” și „nepotrivit”, subliniind ironia amară a situației.

Oficialii locali au încercat să justifice cadourile, afirmând că acestea au fost oferite la cererea unei mame care avea nevoie de un astfel de aparat, potrivit Guardian.

Acest incident reflectă tensiunile și pierderile umane semnificative din războiul din Ucraina, dar și modul în care autoritățile ruse gestionează relația cu familiile soldaților căzuți.

Estimările privind pierderile rusești în războiul din Ucraina variază semnificativ în funcție de sursă.

Potrivit unor rapoarte recente, numărul soldaților ruși uciși este estimat la peste 95.000, conform Mediazona și BBC, care au utilizat date publice precum necrologuri și rapoarte locale.

Alte surse, precum Ministerul Apărării al Ucrainei, sugerează că pierderile totale, incluzând răniții, depășesc 860.000.

Este important de menționat că cifrele exacte sunt dificil de verificat, iar estimările diferă în funcție de metodologiile utilizate.

Pierderile ucrainienior

Potrivit unui raport confidențial din 2024, pierderile militare ale Ucrainei sunt estimate la aproximativ 80.000 de soldați uciși și 400.000 răniți.

În ceea ce privește victimele civile, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a verificat peste 12.600 de decese civile până în ianuarie 2025.

Un șofer, prins drogat la volan, a vrut să mituiască polițiștii cu o mie de lei pentru a scăpa de pedeapsă

Astăzi, pe strada Mihail Kogălniceanu din capitală, un bărbat de 52 de ani care conducea un Jaguar a fost oprit de polițiștii Direcției Patrulare Centru a INSP pentru condus neuniform, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Comportamentul său suspect a determinat agenții să-l supună unui test antidrog la Dispensarul Republican de Narcologie, unde a fost confirmată prezența amfetaminei în organism.

În încercarea de a scăpa de sancțiuni, bărbatul a lăsat 1000 de lei în mașina de serviciu a polițiștilor, însă acest gest nu a făcut decât să-i agraveze situația.

Acum el este cercetat atât pentru conducerea sub influența substanțelor interzise, cât și pentru tentativă de corupere a unui funcționar public.

50% dintre femeile trecute prin procesul nașterii s-au confruntat cu violență obstetrică. Mai multe activiste îndeamnă victimele să raporteze abuzurile (VIDEO)/P
Articolul anterior
Un membru al organizației criminale „Patron,” care a șantajat un moldovean cu afacere în Franța, reținut
Articolul următor