Putin i-a păcălit pe rușii răniți în Ucraina. Mulți nu își mai primesc cele 3 milioane de ruble promise

La o săptămâna de la începerea războiului din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a promis că cei răniți puteau cere despăgubiri de trei milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 50.000 de dolari sau suma pe care un muncitor rus mediu ar câștigă-o în patru ani, reaminsteste Reuters.

„Este de datoria noastră să sprijinim familiile camarazilor noștri de război căzuți și răniți”, a declarat Putin când a anunțat acest lucru la începutul lunii martie.

Dar, având în vedere că numărul militarilor răniți este din ce în ce mai mare, unii dintre ei constată că gestul lui Putin nu este atât de generos pe cât părea inițial. Reuters a constatat că unii soldați răniți – inclusiv cei cu răni semnificative – se lupta pentru a obține despăgubirea. Jurnaliștii Reuters au vorbit cu patru militari ruși răniți, o rudă a unui soldat rănit, două persoane implicate în grupuri de susținere care reprezintă soldații și un avocat.

Maxim Grebeniuk, un avocat care conduce o organizație de advocacy cu sediul la Moscova, numită Ombudsmanul militar, care oferă consiliere juridică personalului militar în disputele cu angajatorul lor, a declarat că a primit sute de cereri de ajutor din partea militarilor răniți. „Există o anumită tensiune socială în rândul personalului militar” față de autorități în legătură cu aceste plăti, a spus el.

Ministerul rus al Apărării, Ministerul Sănătății și Kremlinul nu au răspuns la întrebările Reuters pentru acest articol, inclusiv cu privire la schemă de plata și la numărul de soldați răniți sau uciși. În aprilie, Putin a declarat că statul rus trebuie să asigure „punerea în aplicare a tuturor angajamentelor noastre pentru bunăstarea personalului militar, în special a celor care au suferit răni”.

La cinci luni de la invadarea Ucrainei de către Putin, conflictul a devenit un tribut greu pentru armata Rusiei, precum și pentru economia să, din cauza sancțiunilor internaționale, potrivit Ucrainei și aliaților săi occidentali. Statele Unite au estimat că 45.000 de soldați ruși au fost răniți și aproximativ 15.000 au fost uciși, ceea ce ar egală numărul de morți sovietici în timpul războiului sovieto-afgan din 1979-1989.

Trei dintre soldații cu care a vorbit Reuters au descris, de asemenea, pierderi grele pentru unitățile lor. Unul dintre ei, care a spus că se află în calitate de comandant de pluton, a declarat că jumătate din unitatea să de 200 de persoane a fost ucisă sau rănită într-o perioada de două luni. Un soldat în vârstă de 20 de ani a spus că batalionul sau numără inițial 700 de oameni, dar în iunie doar aproximativ 100 mai erau apți de lupta, restul fiind morți, răniți sau refuzând să lupte. Reuters nu a putut să verifice în mod independent aceste relatări.

Rusia, care afirmă că desfășoară o operațiune militară specială în Ucraina, nu a publicat cifrele privind victimele din dată de 25 martie, când Ministerul Apărării a declarat că au fost 1.351 de morți și 3.825 de răniți. Ucraina a suferit, de asemenea, un număr mare de victime; Kievul a declarat în iunie că între 100 și 200 de soldați ucraineni erau uciși pe zi.

Spitalele se confruntă, de asemenea, cu lipsuri. Unii militari ruși răniți ajung la spitale fără paturi, medici sau echipamente suficiente pentru a-i trata corespunzător, potrivit a doi dintre soldați și unui oficial implicat în operațiunile militare ale Moscovei.

Putin a anunțat plățile la 3 martie în timpul unei reuniuni a consiliului sau de securitate, transmisă la televiziunea națională. Două zile mai târziu, el a emis un decret care stabilește compensațiile, denumite în mod obișnuit printre soldați „plăti prezidențiale”.

Decretul prevedea că orice persoană care a suferit o „comoție, rănire, mutilare” în timp ce servea în forțele de securitate rusești din Ucraina va primi cele trei milioane de ruble.

Șapte săptămâni mai târziu, la 22 aprilie, Ministerul Apărării a publicat detalii privind punerea în aplicare a plății, care au fost postate pe site-ul sau, inclusiv precizând că pentru a fi eligibile, rănile trebuiau să fie printre cele descrise pe o lista oficială.

Serghei Krivenko, șeful unui grup de susținere numit „Cetățean. Armata. Drepturi”, care ajută soldații în caul proceselor de încasare a banilor, a declarat că el crede că „detaliile” au fost determinate de creșterea costurilor. „Trei milioane este o suma atât de mare, până la urmă. Și s-a dovedit că au fost prea mulți oameni” care erau eligibili, a spus el. Kremlinul și Ministerul Apărării nu au răspuns la întrebările privind motivul schimbării regulilor.

Un soldat rus surprins de schimbare a fost cel în vârstă de 20 de ani care a descris pierderile din batalionul sau. El a spus că era artilerist într-o unitate antitanc și a servit în regiunea ucraineană Luhansk, scenă unora dintre cele mai grele lupte. La fel că și alți soldați care au vorbit cu Reuters, el a cerut să rămână anonim, deoarece se temea de pedeapsa pentru că a vorbit cu presă.

Soldatul, din sudul Rusiei, a declarat că el și unitatea să se aflau pe linia frontului la începutul lunii iunie, când un obuz de mortier a căzut în apropiere și o bucată de srapnel i-a lovit piciorul. La spitalul militar din Rostov a primit un diagnostic oficial: rana de srapnel la țesutul moale din partea inferioară a piciorului drept, cu leziuni la nivelul muschiului.

La un alt spital militar, unde a fost operat ulterior de rana, un chirurg i-a spus inițial soldatului că ar avea dreptul la așa-numită plata prezidențială, dar apoi și-a schimbat părerea, potrivit artileristului. El a spus că medicul i-a spus că lista de răni eligibile la care se face referire în documentul din 22 aprilie include o ruptură musculară, dar diagnosticul a citat doar leziuni musculare.

„Am fost supărat, bineînțeles”, a spus soldatul, adăugând că, de la 22 aprilie, obținerea plății „s-a complicat”. El a spus că, de atunci, a obținut o a două opinie care a confirmat diagnosticul de ruptură musculară cu ajutorul unui avocat, pe care nu l-a numit.

Soldatul a solicitat șefului unității sale plata celor trei milioane de ruble, potrivit unei copii a cererii din iulie pe care a arătat-o și jurnaliștilor de la Reuters. La sfârșitul lunii iulie, el a declarat că a primit plata.

Personalul de la spitalul unde soldatul a spus că a fost operat nu a răspuns la apelurile efectuate de Reuters. Spitalul militar din Rostov nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la relatările pe care el și un alt soldat le-au oferit pentru Reuters despre tratamentul lor medical.

Alți doi soldați spun că și lor li s-a spus de către medici că rănile lor nu îndeplineau criteriile specifice de eligibilitate.

Unul dintre acești soldați, în vârstă de 40 de ani, originar din centrul Rusiei, a declarat că servea într-un batalion în regiunea Luhansk când srapnelul unei mine i-a intrat în braț. Soldatul a spus că a fost trimis la același spital militar din Rostov și a fost internat în secția de otita, nas și gât pentru că era singurul loc cu paturi libere. „Nu există spațiu, te pun unde pot”, a spus el.

În timp ce era tratat în spital, medicii i-au spus că așa-numită plata prezidențială se acordă doar persoanelor cu oase deteriorate sau rupte sau celor care au suferit răni mai grave. I s-a spus că rănirea să a implicat „doar țesutul moale”, a spus el.

El a spus că, cu toate acestea, a depus o cerere de plata și că nu a primit un răspuns oficial.

Reuters a confirmat că a servit în regiunea Luhansk și a analizat copii ale fișelor sale medicale, care confirmă numele sau și natură rănii.

Celălalt soldat, din regiunea Caucazului de Nord din Rusia, a fost împușcat în coapsă în timp ce era în Ucraina în aprilie, potrivit unui document emis de medicii de la un spital militar din aceeași regiune din care provine. Documentul arată că medicii au declarat că rănile sale nu au fost incluse în lista la care a făcut referire Ministerul Apărării la 22 aprilie.

Rudele au declarat că soldatul ar putea face apel la decizia medicilor pentru a putea solicită plata prezidențială. Spitalul nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Un alt soldat, comandantul plutonului, în vârstă de 40 de ani, din centrul Rusiei, a declarat că a decis să nu solicite plata.

El a suferit o comoție când unitatea să a fost atacată în regiunea Luhansk, dar a întârziat să solicite asistență medicală pentru că nu a vrut să își abandoneze oamenii, mulți dintre ei novici în lupta, potrivit comandantului. Odată ce a căutat tratament la un spital din estul Ucrainei, a spus el, un coleg pacient care era colonel i-a spus că nu se va mai califică pentru plata din cauza noilor criterii. Lista la care a făcut referire Ministerul Apărării la 22 aprilie spunea că o comoție cerebrală va fi eligibilă doar dacă este confirmată de medici în termen de trei zile de la producerea ei.

Unor soldați nu li s-a spus în mod explicit că nu se califică pentru plata, dar s-au luptat totuși să obțină despăgubirea.

Un alt bărbat, care a spus că este că soldat de infanterie din Moscova, în vârstă de 20 de ani, a declarat pentru Reuters că la începutul lunii aprilie se află în apropiere de orașul ucrainean Harkov când un mortier a aterizat aproape de el, răsturnând un camion pe care îl descarcă, rupându-i degetele de la picioare.

El spune că a solicitat în aprilie plata a trei milioane de ruble și, după ce nu a primit niciun răspuns, a scris și procurorului militar pentru a cere explicații. Reuters a văzut unele dintre notele sale medicale și o scrisoare din iulie de la biroul procurorului militar, în care se afirmă că a contactat șeful unității soldatului, cerând că problema să fie analizată.

Biroul procurorului militar nu a răspuns la întrebările referitoare la faptul dacă au existat întârzieri și, în caz afirmativ, care a fost motivul acestora. O lege referitoare la plățile compensatorii pentru soldații răniți prevede că o cerere depusă corect ar trebui să primească un răspuns în termen de 15 zile.

Soldatul a spus că are în continuare probleme cu piciorul și că a depus o cerere la comandanții unității sale pentru a renunta la serviciul militar. El a spus: „Mi-au pus întrebarea: Te vei întoarce din nou? Iar eu am spus nu”.

sursa

Sfânta lumină a fost distribuită preoților și enoriașilor în scuarul Mitropoliei Chișinăului

Focul Haric a ajuns la Chișinău. Acesta a fost adus în Republica Moldova atât de reprezentanții Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove cât și de cei ai Mitropoliei Basarabiei. Sfânta lumină va fi distribuită preoților și tuturor creștinilor, astfel încât să ajungă în toate lăcașele sfinte din țară.

În acest an, focul Haric este distribuit creștinilor și preoților care s-au adunat în fața Catedralei Metropolitane „Nașterea Domnului”, dar și la Paraclisul Mitropolitan „Sf. Ioan Teologul”.

Delegația Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove a fost condusă de Preasfințitul Filaret, episcop de Căpriana, care a fost însoțit de doi clerici de la Academia de Teologie.

sursa: www.radiomoldova.md

Focul Haric a ajuns la Chișinău

Clipe de înaltă bucurie duhovnicească au trăit în această seară clericii și închinătorii adunați la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din centrul Capitalei. Delegația Arhiepiscopiei Chișinăului, condusă de ÎPS Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, alături de consilierii eparhiali și protopopi, au adus Sfânta lumină de la Ierusalim, la sediul Mitropoliei Basarabiei.

Într-o atmosferă de evlavie și rugăciune, Părintele Mitropolit le-a vorbit celor prezenți despre însemnătatea Luminii Sfinte, precizând că aceasta este darul prezenței lui Hristos cel înviat din morți în Biserica Sa.

„Lumina Sfântă este o binecuvântare, o bucurie pentru cei care cred în Hristos, îl mărturisesc pe El și simt iubirea Lui”, le-a spus ÎPS Petru celor adunați la Reședința Mitropolitană.

Părintele Mitropolit s-a rugat ca Mântuitorului nostru Iisus Hristos să ne ajute să simțim binecuvântarea și bucuria Lui pe care ne-o dăruiește din belșug.

Ulterior, Sfânta Lumină a fost distribuită de către protopopii Arhiepiscopiei Chișinăului, care o vor distribui în fiecare parohie din subordine. După împărtășirea Sfintei Lumini, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, se va îndrepta spre Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, unde va săvârși slujba de Înviere.

sursa: Mitropolia Basarabiei/Facebook

Klaus Iohannis, mesaj de Paște pentru toți românii: „Oriunde ne-am afla, celebrăm în comuniune biruința vieții asupra morții și a luminii asupra întunericului”

Președintele României Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj de Paşte pentru românii de pretutindeni, dar despre gândurile care se îndreaptă către ”semenii aflaţi în suferinţă, care trec prin încercările cumplite ale unui război nemilos”.

”Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne apropie, pentru a trăi împreună Învierea Domnului. Oriunde ne-am afla, celebrăm în comuniune biruinţa vieţii asupra morţii şi a luminii asupra întunericului, reîncărcându-ne cu speranţă în puterea tămăduitoare a credinţei şi a rugăciunii. În aceste zile speciale, gândurile noastre se îndreaptă şi către semenii aflaţi în suferinţă, care trec prin încercările cumplite ale unui război nemilos”, a transmis, sâmbătă, preşedintele Klaus Iohannis.

Acesta a adăugat că ”Învierea Domnului reaminteşte tuturor chemarea creştină la iubirea aproapelui şi îndemnul convieţuirii în pace şi bună înţelegere”.

”Acestea sunt valorile noastre cardinale, aşezate de generaţii pe o temelie de solidaritate şi spiritualitate creştină. Vă urez tuturor, dragi credincioşi ortodocşi, greco-catolici, armeni şi neoprotestanţi, să primiţi în suflet Lumina Învierii şi bucuria deplină prilejuite de Sărbătoarea pascală”, a mai transmis şeful statului român.

Şoc în Italia după ce un vânzător ambulant a fost omorât în plină zi. Nimeni nu a intervenit pentru a ajuta victima
Articolul anterior
Marii producători de lux sunt pe creștere, deși e inflație. Vânzările Prada au crescut cu 89%
Articolul următor