Puțini oameni din Moscova simt efectele războiului purtat de Rusia în Ucraina. „Nimic nu s-a schimbat cu adevărat aici”

Această detașare a populației față de tragedia care are loc la câteva sute de kilometri distanță este exact ce dorește președintele Vladimir Putin, în timp ce aplică o strategie internă de a-i proteja pe ruși de greutățile războiului – fără recrutări în masă, fără sentimentul de pierdere sau conflict, scrie New York Times. Lucrurile ar putea să se schimbe, totuși.

Puțini oameni din Moscova simt efectele războiului purtat de Rusia în Ucraina. „Nimic nu s-a schimbat cu adevărat aici”

Serile liniștite din Piața Roșie din Moscova nu amintesc prea mult de drama de dincolo de graniță, din Ucraina.

Recent, la un spectacol, un corp de parașutiști de elită îmbrăcați în camuflaj a executat un dans de luptă cu efecte pirotehnice, scrie New York Times.

Un artist egiptean îmbrăcat ca un faraon se plimba înainte și înapoi într-un car, mânuind un ankh, vechiul simbol egiptean al vieții, în timp ce o formație cânta „Katiușa”, un cântec patriotic de război din epoca sovietică.

Natalia Nikonova, o femeie de 44 de ani, s-a numărat printre miile de spectatori ce au aplaudat din tribune la festivalul care a sărbătorit armatele Rusiei și ale națiunilor prietene, inclusiv Belarus, India și Venezuela.

„Am fost atât de emoționată încât aproape că mi-am pierdut vocea!”, a spus ea.

Armata rusă poartă acum un război care a ucis deja zeci de mii de persoane și care a contribuit la creșterea inflației globale, generând o gravă criză economică în mai multe țări.

Dar Nikonova a declarat pentru jurnaliștii cotidianului american că nu a avut parte de multe probleme în ultimele șase luni.

„Nimic nu s-a schimbat cu adevărat”, a spus ea. „Sigur, prețurile au crescut, dar putem suporta asta”, a adăugat femeia, care s-a grăbit să asculte un bis al piesei „Katiușa”, interpretat de Fanfara simfonică militară egipteană.

„Nu este atât de rău”

Foarte puține lucruri din viața de zi cu zi par să se fi schimbat, într-adevăr, la Moscova, unde oamenii au resursele financiare necesare pentru a face față unor creșteri semnificative de prețuri, spre deosebire de o mare parte din restul țării.

GUM, centrul comercial de lux de lângă Piața Roșie, este plin de cumpărători – deși multe magazine occidentale precum Prada, Gucci și Christian Dior sunt închise -, iar restaurantele și teatrele au afaceri înfloritoare.

Șoselele Moscovei sunt încă pline de mașini de lux, precum Lamborghini și Porsche.

„Câteva magazine au fost închise din cauza sancțiunilor, ceea ce este frustrant, dar nu este atât de rău”, a declarat pentru New York Times Iulia, o tânără în vârstă de 18 ani, proaspăt absolventă de liceu. Ea și prietenii ei nu se gândesc prea des la luptele din Ucraina.

Această detașare a populației este exact ce dorește președintele Vladimir Putin, în timp ce aplică o strategie internă de a-i proteja pe ruși de greutățile războiului – fără recrutări în masă, fără sentimentul de pierdere sau conflict, scrie New York Times.

Strategia la care liderii ruși excelează

O mare parte din efortul Rusiei nu a decurs așa cum plănuise Putin pe câmpul de luptă, dar acasă, el a reușit în mare parte să facă în așa fel încât viața rușilor să pară cât se poate de normală.

Majoritatea muzeelor și teatrelor sunt deschise, atât timp cât conducerea lor nu a criticat Kremlinul, iar în serile de vară, bărci pe care au loc petreceri străbat râul Moskva, în vreme ce alți oameni fac picnicuri pe iarbă.

Sezonul de toamnă la operă și balet tocmai a început – deși câteva premiere anticipate și producții în curs de desfășurare au fost anulate, după ce regizorii și vedetele lor au vorbit împotriva războiului sau au fugit din țară.

„Ceea ce fac rușii în mod normal este să-și protejeze viața de zi cu zi”, a declarat Greg Yudin, profesor de filosofie politică la Școala de Științe Sociale și Economice din Moscova, descriind un mecanism de adaptare care datează din perioada sovietică, dar care a devenit larg răspândit în timpul mandatului lui Putin.

„Acesta este lucrul pe care îl prioritizează întotdeauna și la care excelează”, a spus el, cu referire la strategia liderilor Rusiei, „iar acum fac acest lucru cu un grad considerabil de succes, aș spune”.

„Țara se transformă în ceva asemănător cu Coreea de Nord”

Dar, în timp ce mulți moscoviți îmbrățișează această atitudine relaxată, unii dintre intelectualii capitalei se luptă să împace sentimentul de normalitate cu drama războiului.

Acest lucru a fost evident sâmbăta trecută, când mii de ruși au participat la înmormântarea lui Mihail Gorbaciov, exprimând simpatie pentru ultimul lider sovietic, un protest tăcut față de Putin și politicile sale.

De îndată ce tancurile rusești au intrat în Ucraina, Ania, o tânără de 34 de ani care a vorbit sub acoperirea anonimatului, a început să citească cărți despre ascensiunea totalitarismului în Germania nazistă. Ea spune că de la bun început s-a confruntat cu conceptul de vinovăție colectivă.

„A fost sfârșitul lumii pentru atât de mulți oameni”, a spus ea. „În numele tău, cineva ucide civili”, a spus femeia. „Iar țara ta se transformă în ceva asemănător cu Coreea de Nord”, a concluzionat ea.

Ania a spus că a mers la un protest și a semnat o petiție împotriva războiului, iar câteva zile mai târziu a fost invitată să demisioneze de la locul de muncă, dintr-o instituție publică.

Timp de mulți ani, Putin a luat măsuri drastice împotriva disidenței și a protestatarilor, dar astăzi este aproape imposibil să îți exprimi dezamăgirea față de sistem, iar oamenii care își exprimă opiniile o fac știind că o nouă lege pedepsește drastic criticile la adresa războiului.

Aproape 16.500 de persoane au fost arestate sub acuzația că au manifestat împotriva războiului începând cu 24 februarie, potrivit OVD-Info, o organizație rusă pentru drepturile omului.

Rușii care se opun luptelor se simt amenințați de guvernul lor, disprețuiți de Occident – care, în opinia lor, îi învinovățește pentru că nu au protestat față de invazie – și neputincioși în a aduce vreo schimbare.

„Cu toții avem acest sentiment de neputință”, a spus Ania. „Faptul că exiști și că ai opinia ta nu înseamnă nimic. Suntem cinci, zece, douăzeci de milioane de oameni. Și nu face nicio diferență”, a observat ea.

O nouă rută feroviară între Ucraina și Republica Moldova va fi lansată în decembrie

Între Ucraina și Republica Moldova va fi lansată ruta feroviară Lvov-Chișinău, din 15 decembrie, informează presa ucraineană citată de radiomoldova.md.

Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului de Administrație al companiei „Ukrzalizniția”, Oleksandr Pertsovskyi.

„Funcționează cu succes ruta Kiev-Chișinău. Acum adăugăm și Lvov la această conexiune. A fost o cerere populară”, a remarcat el.

Trenul va porni din Lvov la ora 15:00 și va ajunge la Chișinău a doua zi, la ora 11:30.

Potrivit șefului „Ukrzalizniția”, acesta este un timp convenabil pentru cei care doresc să facă un zbor din aeroportul local, care este destul de activ, în special pe rutele sudice populare, cum ar fi Turcia.

Acum Lvov va avea o conexiune directă cu Chișinăul”, a subliniat Oleksandr Pertsovskyi.

Biletele vor fi puse în vânzare cu 20 de zile înainte de data plecării.

România și Bulgaria se pot alătura pe deplin spațiului Schengen în ianuarie 2025

România și Bulgaria se pot alătura pe deplin spațiului Schengen de liberă circulație din ianuarie 2025, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter, care a adăugat că decizia finală va fi luată la reuniunea miniștrilor de interne ai UE din 11 decembrie, informează Reuters.

Pinter a anunțat că un pachet de măsuri de securitate va fi prezentat la reuniunea miniștrilor de interne din UE din 11 decembrie, între care aranjamente pentru cel puțin 100 de polițiști de frontieră pentru a proteja granița dintre Turcia și Bulgaria.

România și Bulgaria se află pe rute majore pentru comerțul ilegal cu arme și droguri, precum și pentru traficul de persoane, dar Comisia Europeană a declarat, după o investigație amănunțită, că cele două țări au îndeplinit toate cerințele Schengen.

România a descris opoziția Austriei ca fiind nejustificată, citând date de la agenția de frontieră Frontex care arată că migranții ilegali au intrat în UE în principal din Balcanii de Vest, nu din România.

Gata cu restricțiile de acces în terminalul Aeroportului Internațional Chișinău

Începând cu data de 23 noiembrie 2024, ora 08.00, restricțiile de acces în terminalul Aeroportului Internațional Chișinău vor fi eliminate complet. Această decizie a fost luată de Grupul managerial de risc, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

”Accesul în terminalul Aeroportului Internațional Chișinău va fi permis tuturor persoanelor, fie că sunteți pasageri, fie că doriți să întâmpinați sau să petreceți pe cineva drag.

Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare. Securitatea și siguranța fiecărui participant la traficul transfrontalier sunt priorități absolute.”, anunță Aeroportul Internațional Chișinău.

Interpreta Mihaela Tabură a născut un băiețel
Articolul anterior
Roata inaugurată sâmbătă de Putin, la Moscova, cea mai mare din Europa, a fost închisă duminică. Cei care aveau bilete primesc banii înapoi
Articolul următor