Reacții după eliminarea lui Marine Le Pen. Ce spune Kremlinul

Condamnarea lui Marine Le Pen, principala figură politică a extremei drepte franceze, în dosarul deturnării de fonduri de la Parlamentul European și interzicerea candidaturii sale la prezidențialele franceze din 2027 au atras imediat critici din partea unor figuri precum premierul ungar Viktor Orban și vicepremierul italian Matteo Salvini, acesta din urmă vorbind de „un film prost, care poate fi văzut și în alte țări, precum România”, scrie digi24.ro

Kremlinul a deplâns „o încălcare a normelor democratice”.

Prima reacție la verdictul de condamnare a lui Marine Le Pen a venit din partea Rusiei, scrie Le Figaro.

Kremlinul a reacționat la sentința prin care Le Pen nu mai poate candida la prezidențiale deplângând o „încălcare a normelor democratice”.

„Nu vrem să ne amestecăm în afacerile interne ale Franței, nu am făcut-o niciodată”, a asigurat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări pe această temă. „Dar, într-adevăr, din ce în ce mai multe capitale europene iau calea încălcării normelor democratice”, a comentat el.

Viktor Orban, solidar cu Le Pen Premierul Ungariei, Viktor Orban, a pus un mesaj de solidtarite cu Le Pen, pe contul său de X.

„Eu sunt Marine”, a scris pe platforma X Victor Orban, care denunță în mod regulat atacurile juridice asupra aliaților săi, comentează Le Figaro.

Matteo Salvini vede similarități cu România

Pentru Matteo Salvini, vicepremier al Italiei și liderul Lega, condamnarea lui Marine Le Pen seamănă cu „un film prost” văzut „în alte țări precum România”.

„Cei care se tem de hotărârea alegătorilor găsesc adesea alinare în hotărârea instanțelor”, a spus el.

„La Paris, Marine Le Pen este condamnată și vor să o excludă din politică. Este un film prost care poate fi văzut și în alte țări, cum ar fi România”, a scrie Salvini pe X.

Acest verdict este „o declarație de război din partea Bruxelles-ului, într-un moment în care impulsurile războinice ale lui von der Leyen și Macron sunt înfricoșătoare. Nu ne vom lăsa intimidați, nu ne vom opri”, a continuat liderul naționalist italian.

În septembrie anul trecut, când însuși Matteo Salvini a fost condamnat pentru împiedicarea debarcării migranților într-un port italian, Jordan Bardella și Marine Le Pen i-au acordat sprijinul fostului prim-ministru, denunțând o „campanie de intimidare și persecuție judiciară.

Geert Wilders sper că Le Pen va câștiga recursul și va ajunge președinte

La rândul său, olandezul Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate, s-a declarat „șocat de verdictul extrem de dur împotriva „președintei deputaților europeni ai RN”.

„O susțin și cred în ea 100% și sunt convins că își va câștiga recursul și va deveni președinte al Republicii Franceze”, a scris acesta.

Aceste trei formațiuni politice fac parte din același grup ca și RN în Parlamentul European, Patriots for Europe.

Reacții din lumea politică franceză

„Democrația franceză este cea care este atacată”, a reacționat Jordan Bardella pe X.

„Astăzi, nu doar Marine Le Pen a fost condamnată pe nedrept: democrația franceză a fost executată”, a denunțat președintele formațiunii Adunarea Națională, însoțindu-și tweet-ul cu hashtag-ul #JeSoutiensMarine (O susțin pe Marine, n.r.)

„Mai este Franța o democrație?”, se întreabă Éric Ciotti Fostul președinte al partidului Les Républicains, care s-a raliat formațiunii Adunării Naționale încă din vara anului trecut, a reacționat pe X punând la îndoială rolul judecătorilor în ceea ce privește alegerea făcută la urne.

„Este un sistem de acaparare a puterii care exclude sistematic orice candidat prea la dreapta care este în măsură să câștige, de la François Fillon la Marine Le Pen”, a scris el.

Amintim că un tribunal parizian a condamnat-o luni pe Marine Le Pen la patru ani de închisoare, din care doi cu executare (nu va fi încarcerată, ci va purta brățară electronică), o amendă de 100.000 de euro și cinci ani în care nu va putea candida la nicio funcție publică, în dosarul asistenților parlamentari ai partidului lui Le Pen care erau plătiți de Parlamentul European, dar lucrau de fapt pentru partid.

Noi măsuri represive împotriva presei: Tiraspolul ar putea aplica amenzi jurnaliștilor care realizează materiale în regiunea transnistreană

Măsuri suplimentare pentru a restricționa activitatea presei în stânga Nistrului. Jurnaliștii străini, care realizează articole de presă în regiunea transnistreană, fără acreditare prealabilă, ar putea fi amendați. Pe 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” în acest sens. Inițiativa prevede modificarea „codului contravențional” pentru introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, scrie evz.ro.

Măsura vizează și reprezentanții presei de pe malul drept al Nistrului. Astfel, aceasta va afecta atât jurnaliștii care nu se subordonează unor instituții media, cât și cei angajați în cadrul unor instituții de presă. Autoritățile de la Chișinău deocamdată nu au comentat inițiativa.

Mărimea amenzilor aplicate de Tiraspol

Potrivit Asociației Obștești Promo LEX, inițiativa Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei (aproape 8 euro) pentru persoanele fizice. Pentru persoanele cu funcții de răspundere ar putea fi stabilite amenzi cuprinse între 300 și 800 de lei (15 – 40 de euro).

Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. În nota explicativă a „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine. La fel, se menționează că aceștia ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene.

„Deși regimul de la  Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde. În astfel de cazuri este invocat „riscul unor atacuri teroriste”. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului. În asemenea cazuri, persoanele sunt expuse la riscuri majore. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco”, a comunicat Promo-LEX.

Totuși, obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune. Documentul nu garantează nici posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu este cazul jurnalistei Elena Covalenco. În septembrie 2023, fotografei i-a fost interzis accesul în regiune, chiar dacă deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare. Astfel, acesta nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei. De asemenea, noua inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, a subliniat Promo LEX.

Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale. Este vorba de acțiuni îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini. Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiune, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi. Este vorba de o sumă de până la 1 600 de lei moldovenești (circa 80 de euro).

Totodată, în asemenea cazuri, persoana riscă să fie plasată în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”. Ulterior, aceasta urmează a fi „expulzată” forțat din regiune.

În acest context, Promo-LEX face un apel public către autoritățile constituționale și misiunile diplomatice. Asociația îndeamnă autoritățile să solicite încetarea tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept și a corespondenților străini. De asemenea, se solicită încetarea măsurilor abuzive împotriva locuitorilor regiunii. În special este vorba de cei care colaborează cu platformele media independente.

La fel, asociația a cerut autorităților să condiționeze acordarea de ajutoare și finanțări, destinate regiunii transnistrene. Astfel, acestea să fie condiționate de respectarea universală a drepturilor omului. În mod special, asigurarea dreptului la liberă circulație pentru jurnaliști. Aceste acțiuni fiind necesare pentru reflectarea obiectivă a realităților din regiune.

Ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, depistate în vama Leușeni

La pista de control intrare în țară a postului vamal Leușeni, pentru efectuarea verificărilor de specialitate, s-a prezentat un mijloc de transport de model „Volkswagen Crafter”, ce se deplasa din Germania, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Șoferul, un conațional în vârstă de 25 de ani, a comunicat funcționarilor vamali că transportă doar bunuri personale.

În rezultatul efectuării controlului fizic detaliat, printre bagajele personale au fost depistate ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, în cantități comerciale, tăinuite în scopul transportării ilicite.

Mărfurile au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar persoana riscă să fie sancționată contravențional.

Mesajul soțului Evgheniei Guțul din fața Curții de Apel Chișinău: ”Suntem alături de ea”

Soțul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, Artiom Guțul, a declarat că familia sa îi transmite soției multă putere și sprijin în contextul procesului în care aceasta este implicată, scrie stiri.md.

Guțul a subliniat că, indiferent de evoluția evenimentelor, familia va rămâne alături de soția sa, exprimându-și „speranța că judecătorii vor acționa cu umanitate”, transmite Știri.md.

„Vrem ca soția mea să fie acasă astăzi. O așteptăm cu toții, toată lumea este îngrijorată. Întreaga lume urmărește procesul care se desfășoară, un proces pe care îl considerăm ilegal”, a declarat Artiom Guțul.

El a mai menționat că copiii lor, în special cel mic, sunt îngrijorați și simt absența mamei.

Totodată, Artiom Guțul a transmis un mesaj autorităților, exprimându-și convingerea că persoanele implicate în proces vor răspunde pentru acțiunile lor.

„Vor răspunde pentru tot în fața poporului și a Moldovei”, a încheiat acesta.

De menționat că susținătorii Evgheniei Guțul s-au adunat în fața Curții de Apel Chișinău, acolo unde astăzi va fi examinat apelul bașcanului împotriva arestului preventiv.

Bașcana a fost reținută pe 25 martie pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încerca să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Oamenii legii susțin că bașcanul ar fi încercat să se eschiveze de la urmărirea penală.

La 28 martie, Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile într-un alt dosar, fiind acuzată de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și falsificarea unor documente în scopul sprijinirii campaniei sale electorale. Evghenia Guțul respinge acuzațiile și se declară nevinovată. În același timp, ea a făcut apel la președintele rus, Vladimir Putin, să utilizeze tot arsenalul și să intervină pentru eliberarea sa. 

Pe data de 1 aprilie a avut loc o altă ședință de judecată în cauza în care Guțul este învinuită de finanțarea ilegală a partidelor sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, unde Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a respins cererea procurorilor privind arestul preventiv al Evgheniei Guțul pentru 30 de zile.

Câți bani au câștigat Volodimir Zelenski și familia sa în 2024
Articolul anterior
După ce i-a cerut din arest ajutorul lui Putin, bașcana Găgăuziei i-a trimis un mesaj și lui Trump: „Noi avem ceva în comun”
Articolul următor
Close menu