Regina Elisabeta lipsește de la deschiderea parlamentului britanic pentru a doua oară în 60 de ani

10/05/2022

News

Suverana britanică, în vârstă de 96 de ani, a anunțat că nu va participa la ceremonia anuală din Camera Lorzilor deoarece are “probleme temporare de mobilitate”. Ea a delegat această prerogativă constituțională moștenitorului tronului, Prințul Charles, în vârstă de 73 de ani, scrie g4media.ro.

Acesta va fi însoțit de fiul său, Prințul William, al doilea în linia de succesiune, ambii având calitatea de consilieri de stat. Prințul Charles va rosti Discursul Tronului, în fapt programul de guvernare al cabinetului condus de prim ministru Boris Johnson, care cuprinde 38 de proiecte de legi pentru următoarea sesiune anuală a parlamentului.

Regina a avut mai multe probleme de sănătate în ultimii doi ani, recent ea contractând Covid. Ea se află la Castelul Windsor, la 40 de kilometri vest de Londra, pe care l-a părăsit arareori de la declanșarea pandemiei de Coronavirus acum doi ani.

Prima absență a Reginei de la deschiderea parlamentului a avut loc în 1963, când era însărcinată cu Edward, cel de-al patrulea copil al ei, iar Discursul Tronului a fost pronunțat atunci de Lordul Cancelar, președintele de drept al Camerei Lorzilor.

Tronul ocupat de obicei de suverană va fi gol, iar alături va sta Prințul Charles. Este de așteptat ca Prințul Charles să preia pe bază permanentă această atribuție pe măsură ce Regina își reduce angajamentele publice.

În cazul în care regina nu își poate îndeplini temporar îndatoririle oficiale de suverană din cauza unei boli sau a unei absențe în străinătate, doi sau mai mulți consilieri de stat sunt numiți prin scrisori patentate pentru a acționa în locul ei.

Conform legii, printre consilierii de stat se numără soțul/soția suveranei, care ar fi fost defunctul Duce de Edinburgh – Prințul Philip, și următoarele patru persoane din linia de succesiune care au peste 21 de ani. Aceștia sunt în prezent Charles, William, Prințul Harry și Prințul Andrew (fratele Prințului Charles).

Regina este împuternicită să numească Consilierii în conformitate cu Legile Regenței 1937 și 1953. Delegarea de puteri către consilierii de stat se face prin Scrisori Patente sub Marele Sigiliu al Regatului, iar Regina semnează documentul. Ultima dată când a fost nevoie de consilieri de stat a fost în 2015, când regina a fost plecată într-o vizită oficială în Malta.

Consilierii de stat permit o delegare temporară a atribuțiilor. Există însă anumite prerogative constituționale esențiale care, dacă nu există o regență, nu pot fi delegate, cum ar fi promulgarea legislației, numirea unui prim-ministru, audiențele săptămânale cu premierul și numirea și demiterea guvernatorilor generali ai statelor din Commonwealth.

O regență ar fi momentul în care regina și-ar transfera puterile de monarh lui Charles fără a fi nevoită să abdice.

Legea privind regența din 1937 prevede că atribuțiile monarhului vor fi îndeplinite de un regent dacă monarhul este declarat inapt „din cauza unei infirmități mintale sau corporale” să îndeplinească funcțiile regale sau dacă există „dovezi că suveranul nu este disponibil pentru îndeplinirea acestor funcții din anumite motive bine definite”.

În prezent, regina își îndeplinește în continuare atribuțiile de la Windsor și urmează să aibă miercuri audiența săptămânală cu premierul Johnson și să țină un Consiliu Privat în această săptămână.

Clienții unor restaurante vor fi taxați dacă nu mănâncă tot din farfurie. Câți bani vor trebui să plătească

Administratorul unui restaurant din Viena, Austria, a decis să introducă o regulă conform căreia clienții care nu mănâncă tot din farfurie vor fi taxați. Aceasta regulă a fost adoptată și de un bar din Elveția.

Este vorba despre restaurantul cu specific chinezesc Lucky Wok, de tip „All you can eat (n.r. – mănânci cât poți), care se află în cartierul Florisdorf din Viena. Clienții care își umplu în exces farfuria și nu termină mâncarea sunt nevoiți să plătească o taxă în valoare de 2 euro.

Exemplul antirisipă a fost urmat de un bar din Baden, Elveția, relatează Blick.

Restaurantul atrage atenția asupra acestui lucru în meniul său: „Atenție! Vă cerem înțelegere! Se vor percepe 2 euro pentru fiecare farfurie rămasă neterminată!”, este scris vizibil pe prima pagină a meniului.

„Dar cine se uită la meniul unui restaurant unde mănânci cât poți?”, s-a întrebat un client după ce o chelneriță l-a atenționat.

„Dacă oaspeții nu își termină mâncarea, atunci este o risipă completă”, a precizat conducerea Lucky Wok. Abordarea „nu este în niciun caz intenționată ca hărțuire”, au explicat proprietarii localului.

Exemplul antirisipă a fost urmat de un bar din Baden, Elveția. Acesta percepe o taxă de 5,1 euro clienților care nu termină ce au în farfurie.

„Eu am învățat că mâncarea este valoroasă, nu o arunci!”, a explicat proprietarul Salman Ghauri, care a crescut în India. „Este foarte important să tratezi mâncarea cu respect. Întotdeauna îmi avertizez clienții de trei ori și oamenii înțeleg asta. Farfuriile se întorc aproape întotdeauna goale”, a spus el.

Johannes Hahn consideră că Moldova poate deveni membră a UE până în 2030

Comisarul european pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, este convins că Republica Moldova poate deveni membră a UE până în anul 2030.

Oficialul european a făcut această declaraţie răspunzând joi la întrebările jurnaliştilor în cadrul unei vizite la Chişinău, transmite infotag.md.

„Bineînţeles (Moldova poate deveni membră a UE până în 2030 – „I”). Mai este încă de lucru, dar trebuie să spun că „însoţesc” Moldova de mai bine de un deceniu, am văzut „ascensiuni şi declinuri”, dar acum văd doar o tendinţă pozitivă…. Mai este încă de lucru, dar dacă se face la timp, putem începe negocierile reale şi atunci totul este posibil…. Sunt mai mult decât sigur că totul este posibil”, a spus oficialul.

Hahn este încrezător că Moldova va reuşi să facă munca necesară şi să obţină aprobarea Consiliului UE pentru a putea începe negocierile oficiale. El a spus că „temele” pe care Moldova trebuie să le facă se referă la sistemul de justiţie şi la respectarea principiilor statului de drept.

Moldovenii care au muncit în Spania vor putea beneficia de pensii

Moldovenii care au muncit în Spania vor avea dreptul să solicite diferite tipuri de pensii și indemnizații precum pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii şi indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau o boală profesională, precum și pensii de urmaş.

Acordul în domeniul securității sociale între cele două țări, semnat la Madrid pe 21 iulie 2022, va intra în vigoare pe 1 iunie curent, transmite ziar.md.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), fiecare stat va calcula și va achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională.

„Pentru a beneficia de pensii și alte prestații sociale prevăzute de acordurile internaţionale în domeniul securităţii sociale la care R. Moldova este parte, persoanele îndreptățite vor depune o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) sau la instituția competentă a celuilalt stat contractant”, a notat MMPS.

Informații cu privire la țările cu care R. Moldova a încheiat Acorduri de securitate socială, tipurile de prestații stabilite și instituțiilE responsabile de implementarea acestora din partea celuilalt stat contractant, pot fi găsite aici. Totodată, informații utile pentru lucrătorii migranți sunt disponibile pe pagina CNAS, la rubrica Relaţii internaţionale.

Conform datelor oficiale, în prezent în Spania sunt stabiliți circa 22 mii de cetățeni ai R. Moldova. Țara noastră a încheiat acorduri de securitate socială cu 18 țări: Republica Austria, Republica Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania, Germania, Turcia, Belarus, Italia, Letonia, Grecia, Spania, dintre care 17 sunt deja în vigoare.