România: 592 cazuri noi de Coronavirus depistate din peste 14 mii de teste, efectuate într-o zi

 Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, care a venit cu un mesaj video înaintea turului II al prezidențialelor din România, informează unica.md.

„Cei care cred că România ar fi mai puternică şi mai prosperă fără Uniunea Europeană – priviţi spre Republica Moldova. Vedeţi cât de mult a avansat România în ultimele două decenii şi cu cât greu s-a descurcat Republica Moldova. Acum 18 ani noi nu am avut şansa să aderăm la Uniunea Europeană împreună cu România, dar nu ne-am pierdut speranţa, muncind din greu ca să ajungem parte a acestei familii mari, europene, cât de curând posibil. În această lume tot mai incertă avem nevoie unii de alţii, avem nevoie să ne susţinem reciproc. Împreună suntem mai puternici. Ştim ce înseamnă despărţirea – granițe închise şi tăcerea impusă de un regim ce ne-a vrut străini unul faţă de celălalt; interdicţia de a circula, comunica, de a ne îmbrăţişa. Nu daţi crezare celor care vă spun că apropierea de Kremlin aduce pace şi bunăstare. Vedeţi ce face Kremlinul cu vecinii săi. Îi şantajează, îi bombardează, îi ucide. Vedeţi ce face cu proprii cetăţeni. Îi pune la închisoare doar pentru că sunt împotriva războiului sau pentru că critică autorităţile.

Da, democraţiile noastre nu sunt perfecte, dar revenirea la un regim care este de partea agresorului este un pas înapoi, către izolare, sărăcie, dictatură. Nu vrem să fim din nou separaţi. Nu vrem ca Kremlinul să dicteze din nou relaţia Bucureștiului cu Chișinăul. Dimpotrivă, avem şansa să ne regăsim în marea familie europeană. Şi nu vrem să ratăm această şansă. Pe 1 şi 8 decembrie mergem la vot. Alegem Parlamentul României şi președintele României. Eu voi merge la vot pentru că vreau o Românie care să trăiască în pace cu o voce puternică în lume şi cu un nivel înalt de trai pentru toţi cetăţenii săi. Bunicii mei, care s-au născut în România, sigur ar fi mers la vot. Poporul român are puterea și înțelepciunea de a-și apăra locul în lume, iar soarta și această putere stă doar în vot. Poporul român este liber! Vă îndemn să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a spus preşedintele Maia Sandu.

Începând cu 29 noiembrie 2024, Banca Națională a Moldovei pune în circulație ca mijloc de plată și în scop numismatic monede comemorative „Aniversarea monedei naționale”, emisiunea anului 2024, din seria „Altele”. Monedele comemorative „Aniversarea monedei naționale” sunt dedicate aniversării monedei naționale – leului moldovenesc, celebrată anual pe 29 noiembrie, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cu această ocazie, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a declarat că Leul moldovenesc este mai mult decât o monedă – este parte din povestea noastră: „…este martorul transformărilor prin care a trecut Republica Moldova, de la începuturile independenței până la parcursul său spre integrarea europeană. Astăzi, când ne aflăm la intersecția dintre tradiție și inovație, leul moldovenesc continuă să ne însoțească în viața de zi cu zi și să scrie povestea noastră. Îmi doresc ca această zi să fie un prilej de a privi înainte, cu încredere, spre un viitor în care Moldova își va găsi locul firesc în Uniunea Europeană – un spațiu al păcii, al prosperității și al oportunităților pentru fiecare cetățean”.

Monedele au fost lansate în circuitul numismatic începând cu 29 noiembrie 2023. Tirajul anului 2024 este identic celui din anul precedent și numără 300 monede cu valoarea nominală de 100 lei confecționate în aur și 500 monede cu valoarea nominală de 50 lei în argint, cu posibilitatea emisiunilor suplimentare până la 5 000 monede.

Monedele sunt ambalate în capsulă de metacrilat transparent și în cutii de prezentare, fiind însoțite de un certificat de autenticitate cu un cod QR, care la scanare redirecționează către pagina web a Băncii Naționale cu informația despre caracteristicile monedelor. Certificatele de autenticitate sunt semnate de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Monedele și bancnotele comemorative, precum și alte articole numismatice emise de Banca Națională a Moldovei sunt comercializate prin intermediul băncilor licențiate.

Totodată, cu acest prilej, Banca Națională anunță în premieră că începând cu data de 2 decembrie 2024, publicul larg va avea posibilitatea de a depune cereri online pentru achiziționarea monedelor jubiliare și comemorative direct de la ghișeul Băncii Naționale a Moldovei. În conformitate cu modificările aduse la art. 62 din Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, în vigoare din 2 august 2024, Banca Națională poate comercializa bancnote și monede metalice jubiliare și comemorative, precum și alte articole numismatice puse în circulație de aceasta.

Pentru a depune o cerere de procurare a monedelor jubiliare și comemorative, solicitantul trebuie să acceseze rubrica „Monede și bancnote comemorative” din compartimentul „Moneda” de pe pagina web oficială a Băncii Naționale, să consulte termenii și condițiile stabilite de BNM pentru comercializarea monedelor jubiliare și comemorative și să introducă datele personale indicate. Cererea este transmisă Băncii Naționale doar după confirmarea mesajului recepționat prin poșta electronică de către solicitant.

Cererile se procesează de către Banca Națională timp de 5 zile lucrătoare, după care solicitantul va fi informat despre rezultatele soluționării cererii, data și ora programării pentru ridicarea monedei de la ghișeul BNM (bd. Grigore Vieru nr. 1, MD-2005, Chișinău).

În Republica Moldova vor exista 14 procuraturi teritoriale și trei procuraturi de circumscripție, în loc de cele peste 30 de procuraturi raionale, care sunt în prezent. Conceptul privind reorganizarea și optimizarea structurii sistemului Procuraturii a fost prezentat Consiliului Superior al Procurorilor, transmite IPN.

Procurorul general, Ion Munteanu, a declarat că unul dintre scopurile propuse este dezvoltarea capacităților funcționale ale Procuraturii. Este vorba despre eficientizarea capacităților de management, uniformizarea practicii și a volumului de lucru, precum și îmbunătățirea calității actului de justiție, a precizat Munteanu.

„Din peste 30 de procuraturi raionale, care sunt în prezent, rămân doar 14, de asemenea și cele trei procuraturi de circumscripție – Nord, Sud și Centru. În ceea ce privește procuraturile de circumscripție, locul lor firesc nu este în componența procuraturilor teritoriale, deoarece acestea conduc și exercită urmărirea penală, reprezintă acuzarea, iar procuraturile de circumscripție doar asigură reprezentarea acuzării la curțile de apel”, a explicat Sergiu Russu, adjunct al procurorului general.

Potrivit lui Rusu, astfel mai multe procuraturi raionale se consolidează în procuraturi teritoriale. „Sunt fenomene infracționale ce depășesc limitele unei unități administrativ-teritoriale, iar dacă vom aborda fenomenele infracționale la scară largă, eficiența de contracarare a infracțiunilor va spori. Mai mult ca atât, această modificare va determina un plan de viitor de constituire și consolidare a sediilor procuraturilor teritoriale – evident sedii echipate corespunzător”, a explicat Sergiu Russu.

Potrivit noii organigrame, rămân Procuratura municipiului Chișinău, cu oficiile sale per sector, și Procuratura UTA Găgăuzia. Totodată, vor activa: Procuratura Bălți, Procuratura Edineț, Procuratura Cahul, Procuratura Strășeni, Procuratura Căușeni, Procuratura Anenii Noi, Procuratura Cimișlia, Procuratura Criuleni, Procuratura Drochia, Procuratura Hâncești, Procuratura Orhei, Procuratura Soroca și Procuratura Ungheni.

De asemenea, vor exista Procuratura de circumscripție Nord, Procuratura de circumscripție Centru și Procuratura de circumscripție Sud.