Scenariu alarmant: jumătate dintre gheţarii lumii riscă să dispară până în anul 2100. Cu cât ar creşte nivelul mării

06/01/2023

News

Jumătate dintre gheţarii de pe Pământ, în special cei de dimensiuni mici, sunt condamnaţi la dispariţie până la sfârşitul secolului din cauza schimbărilor climatice, conform unui studiu publicat joi. Potrivit oamenilor de ştiinţă, limitarea încălzirii globale ar putea contribui totuşi la salvarea altor gheţari, relatează AFP, potrivit Agerpres citat de observatornews.ro.

Studiul, publicat în prestigiosul jurnal Science, oferă cele mai precise proiecţii de până în prezent cu privire la viitorul a aproximativ 215.000 de gheţari din întreaga lume. Autorii au atras atenţia asupra importanţei acţiunilor împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră responsabile de schimbările climatice pentru a limita topirea gheţarilor şi consecinţele acestui fenomen, în special creşterea nivelului mărilor. „Cred că există o mică licărire de speranţă şi un mesaj pozitiv în studiul nostru, pentru că ne spune că putem face diferenţa, că acţiunile contează”, a declarat pentru AFP Regine Hock, coautoare a cercetării.

Încălzirea globală, efect asupra gheţarilor

Particularitatea acestei lucrări este acela că a fost studiat efectul direct asupra gheţarilor în mai multe scenarii ale încălzirii globale (+1,5 grade Celsius, +2 grade Celsius, +3 grade Celsius şi +4 grade Celsius), pentru a ghida cât mai bine deciziile politice. În cazul în care creşterea temperaturii este limitată la 1,5 grade Celsius peste valorile din era preindustrială – cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris asupra climei – atunci 49% dintre gheţarii lumii vor dispărea până în 2100. Această pierdere va reprezenta aproximativ 26% din masa totală a gheţii, cei mai mici gheţari fiind primii afectaţi. Ca urmare, cercetătorii estimează că nivelul mării va creşte cu aproximativ 9 centimetri (o creştere care se va adăuga la cea asociată, de exemplu, cu topirea calotelor glaciare).

„Regiunile cu gheaţă relativ redusă, cum ar fi Alpii, Caucazul, Anzii sau vestul Statelor Unite, îşi pierd aproape toată gheaţa până la sfârşitul secolului, indiferent de scenariul emisiilor”, a explicat Regine Hock, cadru didactic la Universitatea din Oslo.

Cel mai sumbru scenariu analizat

În cazul în care creşterea temperaturii ajunge la 4 grade Celsius – cel mai sumbru scenariu analizat – gheţarii cei mai mari, de exemplu cei din Alaska, vor fi mai afectaţi. Ar dispărea 83% dintre gheţari, ceea ce reprezintă 41% din masa totală a gheţii şi o creştere cu 15 centimetri a nivelului mărilor.

„S-ar putea să nu pară mult, 9 cm până la 15 cm” a declarat pentru AFP Regine Hock, care a studiat gheţarii întreaga sa carieră. Însă, aceste niveluri reprezintă o „mare sursă de îngrijorare” deoarece cu cât sunt mai mari cu atât vor provoca inundaţii majore în caz de furtuni şi, prin urmare, „mult mai multe daune”. Ceea ce se întâmplă deja – nivelul mărilor creşte cu aproximativ 3 mm în fiecare an.

Deglaciaţie totală

Pentru moment, lumea se îndreaptă către o încălzire cu 2,7 grade Celsius, ceea ce ar conduce la o deglaciaţie aproape completă în Europa centrală, vestul Canadei şi Statele Unite, chiar şi în Noua Zeelandă.

Aceste proiecţii, care sunt mai alarmante comparativ cu cele utilizate în prezent de experţii în climă ai ONU din Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC, sau GIEC după denumirea în limba franceză), au fost posibile datorită datelor noi cu privire la variaţiile de masă ale fiecărui gheţar din lume în ultimele decenii. Aceste date au făcut posibilă o mai bună calibrare a modelului matematic folosit pentru a anticipa viitorul.

De asemenea, au fost luate în considerare procese care nu fuseseră integrate în studiile anterioare, cum ar fi efectul acoperirii gheţarilor cu resturi, sau desprinderea aisbergurilor din unii gheţari.

Gheţarii studiaţi nu reprezintă decât „1% din toată gheaţa de pe Pământ”, dar sunt „mult mai sensibili” comparativ cu alte zone cu gheaţă deoarece sunt adesea situaţi în regiuni în care temperaturile sunt mai apropiate de punctul de topire. Astfel, ei „au contribuit în ultimele trei decenii la creşterea nivelului mărilor aproape la fel de mult ca şi calotele glaciare din Groenlanda şi Antarctica luate împreună”, a subliniat Hock.

Dispariţia gheţarilor va avea consecinţe şi asupra resurselor de apă. Ei reprezintă un important rezervor de apă pentru aproximativ 2 miliarde de persoane. „Vara, în numeroase regiuni, este cald şi secetă, iar gheţarii compensează această pierdere de apă”, a explicat cercetătoarea. Iar pierderea lor „nu doar că va schimba sezonalitatea, (…) ci va exista şi mai puţină apă în total”.

Traficul ambarcaţiunilor pe râurile cu nivel redus, sau chiar turismul în zona gheţarilor mici, care sunt mai accesibili, vor fi de asemenea afectate. Limitarea dezastrului este încă posibilă, a subliniat Regine Hock. Însă, „dacă acest lucru se va întâmpla depinde de factorii de decizie”.

Pene de curent în Ucraina după ultimul bombardament rusesc. Rusia confirmă atacarea unor infrastructuri energetice şi militare

Rusia a atacat în noaptea de vineri spre sâmbătă cu rachete şi drone instalaţii energetice şi echipamente militare furnizate de statele occidentale Ucrainei, ca represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti, a transmis Ministerul rus al Apărării, potrivit Agerpres cu referire la agenţiile EFE şi DPA.

„Noaptea trecută, Forţele Armate ale Rusiei au efectuat un atac masiv cu arme de înaltă precizie şi rază lungă de acţiune cu lansare aeriană şi navală, precum şi cu drone împotriva instalaţiilor energetice ale Ucrainei (…) şi arsenalelor de proiectile furnizate armatei ucrainene”, semnalează ministerul rus.

Acest atac, adaugă acelaşi minister, a fost un răspuns faţă de „încercările regimului de la Kiev de a avaria instalaţii energetice ruseşti”, referire la atacurile ucrainene repetate asupra rafinăriilor şi depozitelor de combustibil ale Rusiei.

Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în faţa acţiunilor ofensive desfăşurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.

Aceste atacuri ucrainene cu drone s-au axat în special pe lovirea rafinăriilor ruseşti, dar au fost de asemenea vizate diverse ţinte militare, în special aerodromuri şi amplasamente ale sistemelor antiaeriene, precum şi elemente de infrastructură.

În faţa acestor atacuri, Rusia a recurs la o serie de măsuri defensive, printre care, pe lângă sistemele antiaeriene foloseşte de asemenea mijloace de război electronic pentru a doborî dronele sau a le abate de la ţintă, precum şi plase anti-dronă amplasate deasupra elementelor cheie ale rafinăriilor. Însă marea extindere a sectorului energetic rusesc face imposibilă protejarea tuturor instalaţiilor aflate în raza de acţiune a dronelor ucrainene, unele ajungând chiar şi în zona Moscovei.

Noua salvă de rachete şi drone ruseşti lansată asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri a fost a opta din ultimele trei luni şi a ţintit regiunile Zaporojie şi Liov. Potrivit armatei ucrainene, în acest atac au fost lansate 16 rachete de diverse tipuri, printre care rachete de croazieră Kalibr lansate de pe nave din Marea Neagră, rachete X-101 şi X-555, precum şi 13 drone kamikaze.

Armata ucraineană susţine că a doborât 12 din cele 16 rachete şi toate cele 13 drone. Cu toate acestea, compania energetică ucraineană Ukrenergo semnalează pagube produse de atacul rusesc şi întreruperi ale furnizării electricităţii până către miezul nopţii în zone de pe tot cuprinsul Ucrainei pentru efectuarea de reparaţii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat anterior că, în urma bombardamentelor succesive cu rachete şi drone, circa jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă. Un studiu efectuat de Universitatea de Economie din Kiev evaluează la 56,2 miliarde de dolari pagubele provocate infrastructurii energetice ucrainene.

Un moldovean, transportat la Chișinău cu avionul SMURD România, după un accident suferit în Serbia

Astăzi, în premieră, un cetățean moldovean, victimă a unui accident produs în Serbia, a fost transportat la Chișinău cu avionul SMURD România. Despre acest lucru anunță Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, într-o postare pe facebook.

Accidentul a avut loc pe data de 16 iunie, în Serbia.

Pacientul a suferit multiple traume și arsuri, acesta fiind preluat de la spitalul de urgență din Belgrad de către echipajul aero-medical SMURD România și transportat în siguranță la Chișinău.

Un reanimobil cu echipă înalt specializată de terapie intensivă al CNAMUP a transportat pacientul de la Aeroport la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie din Chișinău.

Ministrul Sănătății mulțumește echipelor de medici sârbi, români și moldoveni pentru serviciile acordate și înaltul profesionalism.

Ar putea fi o imagine cu 5 persoane, elicopter şi ambulanţă

Tot mai multe incidente cu implicarea copiilor. Autoritățile trag un semnal de alarmă

Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitaliceacă atrage atenția asupra faptului că se atestată o situaţie îngrijorătoare privind incidentele cu implicarea copiilor, iar consecințele sunt grave.

La data de 19 iunie, ora 14:34 un băiat de 14 ani din raionul Călărași s-a electrocutat după ce s-a scăldat într-o cadă în spatele casei și a pus mâna udă la priză. Sora mai mare a observat și a stins contorul de lumină, alertând părinții. Echipa PAMU Onișcani din cadrul SAMU Călărași intervenită la locul solicitării a depistat băiatul în stare gravă și de urgență l-a transportat la spital cu monitorizarea permanentă a parametrilor vitali.

În seara zilei de 19 iunie, un copil de 9 ani s-a ales cu un traumatism abdominal în urma căderii de la înălțimea de 2,5 metri din copac. Părinții l-au dus de sine stătător la spital, de unde a fost preluat în stare gravă și transportat cu monitorizarea parametrilor vitali de echipa SAMU Ocnița la IMSP Spilalul Clinic Municipal Bălți.

La data de 20 iunie, ora 16:00 un minor de 11 ani dintr-o localitate din Orhei, a fost preluat în stare gravă, de o ambulanță, după ce a fost lovit de un cal. S-a constatat că copilul aflându-se în preajma casei a fost lovit de propriul cal cu copita în regiunea temporală a capului. În urma incidentului, copilul s-a ales cu traumatism cranio-cerebral grav și a fost transportat de urgență de echipa PAMU Chiperceni din cadrul SAMU Orhei la spital.

În seara zilei de 20 iunie, într-o localitate din raionul Strășeni un adolescent de 14 ani a fost mușcat de un șarpe care s-a dovedit a fi viperă. Copilul aflându-se în câmp a găsit un șarpe pe care intenționa să-l prindă și jucându-se a fost mușcat de degetul mâinii stângi. Rudele au solicitat ambulanța. Imediat a intervenit echipa SAMU Strășeni, care a acordat primul ajutor medical și a transportat copilul la IMSP Spitalul Raional Strășeni. Ulterior prin intermediul altei echipe AMU a fost transportat la IMSP Institutul Mamei şi Copilului.

Siguranța copiilor este responsabilitatea adulților, cât și a tuturor membrilor societății. Conștientizând riscurile, vom putea proteja copiii de ele, evitând situațiile de urgență. Pentru a minimaliza astfel de incidente și consecințe grave, echipa IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească îndeamnă părinții să manifeste mai multă responsabilitate în supravegherea copiilor mai ales în perioada vacanței de vară. Astfel puteți evita tragediile şi vă puteţi bucura în continuare de zâmbetele lor și de liniştea familiei dumneavoastră.

În caz de situații de pericol iminent, nu ezitați să solicitați ambulanța la numărul 112.