Scriitoarea Tatiana Ţîbuleac lansează la Oslo „Grădina de sticlă‟, al doilea roman tradus în limba norvegiană

01/02/2023

News

Scriitoarea Tatiana Ţîbuleac participă, în Norvegia, în perioada 6-10 februarie, la o serie de evenimente culturale organizate la Oslo, Trondheim şi Bergen, cu ocazia Festivalului de literatură Litfest Bergen 2023, anunţă ICR Stockholm.

În zilele de 6 şi 7 februarie, la Oslo şi Trondheim, vor avea loc lansări ale cărţii “Grădina de sticlă/Flaskehagen”, cel mai recent roman tradus în norvegiană al autoarei. Romanul a fost câştigător al Premiului Uniunii Europene în Literatură 2019, iar traducerea în norvegiană este semnată de Sindre Andersen. Participarea scriitoarei la evenimentele literare din Norvegia este susţinută de Institutul Cultural Român din Stockholm, în parteneriat cu editura norvegiană Camino forlag. Evenimentele din Bergen (Alver) sunt organizate în cadrul festivalului de literatură Litfest Bergen 2023 (8-12 februarie).

Cu ocazia turneului din Norvegia, Tatiana Ţîbuleac va vorbi şi de primul ei roman tradus în norvegiană, “Vara când mama avea ochii verzi/Sommeren mamma hadde grønne øyne” (2020), publicat tot de editura Camino forlag. Cele două romane ale autoarei creează un tablou despre provocările culturale, istorice şi lingvistice cu care se confruntă societatea din Republica Moldova.

Al doilea roman tradus în norvegiană al autoarei, “Grădina de sticlă/Flaskehagen”, este povestea unei fetiţe orfane adoptată de către o femeie mai în vârstă, Tamara Pavlova, care o forţează să adune sticle de pe stradă pentru a supravieţui. Fetiţa creşte între două limbi şi două culturi, în anii când se schimbă frontierele şi sistemele politice. Romanul poate fi interpretat ca o alegorie despre vulnerabilitatea statelor mai mici în faţa puterii economice şi politice a altor state mai mari. Opera lui Ţîbuleac este foarte relevantă, mai ales prin prisma invaziei Ucrainei de către Rusia, iar autoarea a participat în nenumărate rânduri la dezbateri despre datoria altor state de a primi şi de a ajuta refugiaţii de război.

Tatiana Ţîbuleac s-a născut la Chişinău şi şi este licenţiată în jurnalism. În 1999, s-a alăturat echipei de la Pro TV Chişinău ca reporter, editor şi prezentator de ştiri. Din 2008 este stabilită la Paris. Şi-a făcut debutul ca scriitoare în 2014 cu o colecţie de proză scurtă numită “Fabule moderne”. Primul său roman “Vara în care mama a avut ochii verzi”, apărut în 2016 în limba română şi tradus în mai multe limbi, a primit premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, premiul revistei Observator Cultural la Bucureşti şi premiul Observator Lyceum, la festivalul FILIT din Iaşi. Tatiana Ţîbuleac a fost desemnată câştigătoarea Premiul pentru literatură al Uniunii Europene – 2019 pentru romanul “Grădina de sticlă”, publicat la Editura Cartier (Chişinău), în 2018. La sfârşitul anului trecut romanul “Vara în care mama a avut ochii verzi” a fost tradus în limba norvegiană la Editura Camino, traducerea din română fiind semnată de Sindre Andersen. Ediţia spaniolă, apărută în 2019 la Editura „Impedimenta”, a câştigat Premiul European Camino de Santiago.

Pe o porțiune a bulevardului Decebal va fi suspendat traficul rutier, timp de mai mult de o lună

Începând cu marți, 14 mai, traficul rutier va fi suspendat pe o porțiune de drum de pe bulevardul Decebal din capitală. Este vorba despre tronsonul cuprins între bd Dacia și str Nicolae Titulescu (partea impară).

Suspendarea traficului va fi aplicată în perioada 14 mai – 30 iunie. Potrivit autorităților locale, acțiunea are loc în legătură cu efectuarea lucrărilor de reparație a trotuarelor de pe bd Decebal. Lucrările sunt effectuate de către compania SRL „VICOLIV-GRUP”.

În acest sens, autoritățile îndeamnă cetățenii să evite zona și să opteze pentru circulația pe alte străzi.

Rusia anunță că a ocupat încă patru sate din regiunea Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunţat duminică ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov în partea de nord-est a Ucrainei, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Digi24.ro.

„Unităţile grupării de trupe ‘Nord’ au avansat profund în liniile inamice şi au eliberat localităţile Gatişce, Krasnoie, Morokhoveţ şi Oleinikovo în regiunea Harkov, situate aproape de frontiera cu Rusia”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului public matinal al armatei ucrainene, trupele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 12 operaţiuni de asalt în nordul provinciei Harkov ca parte a unei noi ofensive, despre care unii comentatori afirmă că ar avea ca obiectiv să oblige armata ucraineană să redirecţioneze resurse din alte sectoare ale frontului lung de circa o mie de kilometri.

O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii, în timp ce trupele ruse au reuşit să ocupe mai multe sate. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este „dificilă”, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul descrie drept o mare ofensivă rusească.

Ideea lansării unei astfel de ofensive majore în Harkov este contrazisă de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), conform căruia trupele ruse desfăşoară doar „operaţiuni ofensive limitate” de-a lungul graniţei Rusiei cu această provincie ucraineană şi „continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate”.

Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor „acţiuni ofensive” în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

România livrează Ucrainei curent electric, în urma avariilor din sistemul energetic naţional provocate de bombardamentele ruse

La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia şi Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgenţă, iar acest lucru s-a întâmplat şi sâmbătă, relatează presa ucraineană, transmite News.ro.

Sâmbătă, necesarul consumatorilor ucraineni a fost acoperit din producţia proprie, importuri comerciale şi asistenţă de urgenţă din partea reţelelor electrice din Polonia, România şi Slovacia, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev, scrie Ukrainskaia Pravda. Volumul total al livrărilor de urgenţă a fost mai mic de 3% din consumul zilnic de energie electrică, se arată într-un comunicat.

La cererea Ucrainei, duminică, 12 mai, a fost deja furnizată energie electrică de urgenţă din Polonia, România şi Slovacia.

Tot duminică, la cererea Poloniei, Ucraina va furniza asistenţă de urgenţă pentru a primi surplusul de electricitate din reţeaua electrică a acestei ţări.

Având în vedere pagubele semnificative suferite de reţeaua electrică ucraineană în urma bombardamentelor ruseşti, Ministerul Energiei din Ucraina îi îndeamnă pe consumatori să reducă folosirea aparatelor cu consum mare de energie în orele de vârf (în special seara, între orele 17:00 şi 22:00).

De asemenea, industria este îndemnată să îşi revizuiască procesele de producţie pentru a reduce sarcina asupra reţelei electrice şi să utilizeze importurile cât mai mult posibil pentru a se asigura că sunt evitate întreruperile şi că reţeaua este mai rezistentă.