Deșeurile din construcţii, dar și cele vegetale, acumulate în urma salubrizării municipiului Chișinău nu vor mai fi duse pe strada Uzinelor, în apropiere de suburbia Bubuieci. Autoritățile capitalei au început să acopere cu pământ depozitul de deșeuri de la Bubuieci și anunță că gunoiul va fi transportat de acum încolo pe un teren din apropierea suburbiei Vatra.
Până acum, serviciile municipale au acoperit deja cu pământ în proporţie de peste 20 la sută din suprafaţa depozitului de stocare a deşeurilor menajere solide, dar şi peste 30 la sută din suprafaţa depozitului pentru materiale de construcţie din strada Uzinelor.
La ultima şedinţă a Consiliului Municipal Chişinău, din 14 martie curent, a fost adoptată o decizie privind atribuirea în folosinţă a unui lot de teren cu suprafaţa de 6,47 hectare din strada Ion Pruncul, zona Vatra.
Potrivit înţelegerilor stabilite cu locuitorii comunei Bubuieci, Primăria Chişinău a plantat 700 de salcâmi de talie înaltă la hotarul dintre cele două localităţi.
Câte locuri de muncă estimează ONU că va afecta inteligența artificială: „AI modelează viitorul economic al lumii”
Se estimează că piața globală a inteligenței artificiale va atinge 4.800 de miliarde de dolari, un nivel comparabil cu economia Germaniei, până în anul 2033, a declarat recent ONU, avertizând că ar putea fi afectate aproape jumătate dintre locurile de muncă din întreaga lume, relatează AFP.
Inteligența artificială (AI) transformă economiile și creează oportunități vaste, însă riscul să se adâncească inegalitățile existente, avertizează UNCTAD, agenția ONU pentru comerț și dezvoltare, într-un raport.
„AI ar putea afecta 40% dintre locurile de muncă din întreaga lume”
„AI ar putea afecta 40% dintre locurile de muncă din întreaga lume, oferind câștiguri de productivitate, dar ridicând și îngrijorări referitoare la automatizare și înlocuirea locurilor de muncă”, se arată în raport.
Potrivit UNCTAD, economiile cele mai avansate vor fi și cele mai afectate, însă tot ele sunt poziționate mai bine decât economiile în curs de dezvoltare pentru a valorifica beneficiile aduse de AI.
„Beneficiile automatizării bazate pe AI favorizează adesea capitalul în detrimentul muncii, ceea ce ar putea extinde inegalitatea și ar putea reduce avantajul competitiv al forței de muncă la costuri reduse din economiile în curs de dezvoltare”, a explicat UNCTAD.
Șefa UNCTAD, Rebeca Grynspan, a subliniat că oamenii trebuie să fie în centrul dezvoltării AI și a îndemnat la o cooperare internațională mai intensă pentru a „muta atenția de la tehnologie la oameni, permițându-le țărilor să co-creeze un cadru global de inteligență artificială”.
„Istoria a arătat că, deși progresul tehnologic stimulează creșterea economică, el nu asigură în sine o distribuție echitabilă și nici nu promovează dezvoltarea umană incluzivă”, a afirmat Grynspan în raport.
În 2023, așa-numitele tehnologii de frontieră, cum ar fi internetul, blockchain-ul, 5G, imprimarea 3D și AI, au reprezentat o piață de 2.500 de miliarde de dolari și se estimează că numărul va crește de șase ori în următorul deceniu, la 16.400 de miliarde de dolari, conform raportului.
UNCTAD consideră că AI va deveni tehnologia de vârf din acest sector până în 2033, cu o valoare prognozată de 4.800 de miliarde de dolari.
UNCTAD le cere țărilor „să acționeze acum”
Agenția a avertizat că accesul la infrastructura și expertiza AI a rămas concentrat în doar câteva economii, în condițiile în care doar 100 de firme, în principal din SUA și China, reprezintă la ora actuală 40% din cheltuielile globale de cercetare și dezvoltare corporative.
„Țările ar trebui să acționeze acum”, susține agenția, care a insistat că „investind în infrastructura digitală, construirea de capacități și consolidarea guvernanței AI” ar putea „valorifica potențialul AI pentru dezvoltare durabilă”.
„AI nu înseamnă numai înlocuirea locurilor de muncă”, a adăugat agenția, care a explicat că tehnologia ar putea „de asemenea să creeze noi industrii și să le dea putere lucrătorilor”.
„Investirea în recalificare, perfecționare și adaptarea forței de muncă este esențială pentru a ne asigura că AI îmbunătățește oportunitățile de angajare în loc să le elimine”, se mai arată în raportul UNCTAD.
Agenția din cadrul ONU a subliniat că este necesar să participe toate țările la discuțiile despre modul de guvernare a AI.
Noi detalii în cazul fetiței rătăcite în pădurea de la Strășeni. „Ea a mers în altă parte, spre sud, unde se întindea fâșia de pădure la kilometri”
Ministerul Educației va analiza toate detaliile organizării competiției sportive din pădurea dintre localitățile Căpriana și Ciobanca, în urma căreia s-a pierdut o fetiță de 10 ani. Mai mult, va verifica dacă minora întrunea criteriile pentru participare. Declarațiile au fost oferite de secretarul de stat de la Ministerul Educației Sergiu Gurin pentru Teleradio-Moldova, după o ședință cu organizatorii competiției.
Potrivit acestora, concursul a fost organizat conform regulamentului, iar fetița putea să parcurgă traseul fără dificultăți, dar ar fi mers într-o direcție greșită.
„Organizatorii au acționat în conformitate cu regulamentul nemijlocit al competiției. Acum noi am solicitat Federației absolut toate ofertele de concurs, să verificăm actele, să verificăm dacă sportiva era eligibilă pentru competiție, pentru că, aparent, sportiva avea busola și harta traseului. Teoretic, ar fi trebuit să se orienteze, să se întoarcă, pentru că erau puncte de referință. Nici ei nu presupuneau că fata o să se ducă în acea direcție. Pentru că ei au niște instruiri foarte clare, că dacă se pierd persoane întotdeauna să se orienteze cu busola și să meargă spre Vest. Ea a mers în altă parte, spre sud, unde se întindea fâșia de pădure la kilometri”, a comunicat Sergiu Gurin.
Reprezentanții Federației de Orientare Sportivă au mai comunicat la minister că fetița ar fi adormit și i-ar fi fost frică să răspundă la strigătele salvatorilor.
„Din spusele Federației, fetița avea o educație bună, părinții au învățat-o că atunci când vede persoane străine să nu vorbească, să nu răspundă și atunci când în întuneric auzea persoane care strigau ea s-a speriat și s-a ascuns de persoane. Deja după ce a fost găsită, ea spunea că vreo trei ore a trecut nemijlocit prin apropiere și pur și simplu se temea să iasă, după aceea a adormit și, într-un bun sfârșit, Slavă Domnului, a fost găsită”, a explicat secretarul de stat.
Secretarul de stat Sergiu Gurin urmează să meargă și la Sângerei, de unde este originară minora, pentru a analiza dacă fetița avea pregătirea necesară și dreptul de a participa la competiție.
În cazul în care vor fi depistate abateri în organizarea competiției, Ministerul Educației ar putea decide sistarea finanțării Federației.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, aflat în tranzit la Chișinău, a avut o întrevedere cu Maia Sandu. Despre ce au discutat
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut astăzi o întrevedere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, aflat în tranzit în țara noastră, după care s-a deplasat în Ucraina, transmite Moldova1
Potrivit Președinției, discuțiile dintre cei doi oficiali s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică.
Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care respectă statutul constituțional de neutralitate al țării noastre și care contribuie la creșterea siguranței cetățenilor, se precizează într-un comunicat al Președinției.
Totodată, se specifică că sprijinul Alianței a ajutat țara noastră să-și întărească capacitatea de a preveni și răspunde la crize, să-și modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic.
Tot astăzi, 15 aprilie, Mark Rutte a efectuat o vizită și în Ucraina, unde a vizitat orașul Odesa, atacat recent de drone rusești și a purtat o discuție cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
