Cele mai recente constatări din Global Burden of Disease Study (GBD) 2021 prevăd că speranța de viață globală va crește cu 4,9 ani pentru bărbați și cu 4,2 ani pentru femei între 2022 și 2050.
Se așteaptă ca creșterile să fie cele mai mari în țările unde speranța de viață este mai scăzută, contribuind la o convergență crescută a speranței de viață între diverse regiuni geografice. Tendința este în mare parte determinată de măsurile de sănătate publică care au prevenit și îmbunătățit ratele de supraviețuire în cazul bolilor cardiovasculare, COVID-19 și a unei serii de boli transmisibile, materne, neonatale și de nutriție (CMNN), transmite descopera.ro.
Acest studiu indică faptul că schimbarea continuă a poverii bolilor către bolile netransmisibile (NCD), cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, boala pulmonară obstructivă cronică și diabetul, și expunerea la factorii de risc asociați NCD, precum obezitatea, hipertensiunea, dieta neoptimă și fumatul, vor avea cel mai mare impact asupra poverii bolilor în generația următoare.
Speranța de viață globală ar putea crește cu până la 5 ani
Pe măsură ce povara bolilor se schimbă de la CMNN la NCD și de la ani de viață pierduți (YLL) la ani trăiți cu dizabilități (YLD), se așteaptă ca mai mulți oameni să trăiască mai mult, dar cu mai mulți ani petrecuți în condiții de sănătate precară. Speranța de viață globală este prevăzută să crească de la 73,6 ani în 2022 la 78,1 ani în 2050 (o creștere de 4,5 ani).
Speranța de viață sănătoasă globală (HALE), adică numărul mediu de ani pe care o persoană se poate aștepta să-i trăiască în stare bună de sănătate, va crește de la 64,8 ani în 2022 la 67,4 ani în 2050 (o creștere de 2,6 ani).
Pentru a ajunge la aceste concluzii, studiul prevede mortalitatea specifică unei anumite cauze, YLL, YLD, anii de viață ajustați pentru dizabilități (DALY, sau anii de viață sănătoasă pierduți din cauza sănătății precare și a morții timpurii), speranța de viață și HALE din 2022 până în 2050 pentru 204 țări și teritorii.
„În plus față de creșterea speranței de viață în general, am constatat că disparitatea în speranța de viață dintre diferite regiuni geografice se va diminua”, a spus dr. Chris Murray, președinte al Health Metrics Sciences la Universitatea din Washington (SUA) și director al Institutului pentru Evaluare și Metrici în Sănătate (IHME).
„Acesta este un indicator că, deși inegalitățile de sănătate dintre regiunile cu cele mai ridicate venituri și cele cu cele mai scăzute venituri vor rămâne, diferențele se reduc, cele mai mari creșteri fiind anticipate în Africa sub-sahariană”, spune Murray, citat de Medical Xpress.
Cum putem reduce povara bolilor?
Dr. Murray a adăugat că cea mai mare oportunitate pentru a accelera reducerea poverii bolilor la nivel global este prin intervenții de politică menite să prevină și să atenueze factorii de risc comportamentali și metabolici.
Aceste constatări se bazează pe rezultatele studiului GBD 2021 privind factorii de risc, de asemenea publicat în The Lancet. Acest studiu complementar a constatat că numărul total de ani pierduți din cauza sănătății precare și a morții timpurii (măsurat în DALY) atribuibil factorilor de risc metabolici a crescut cu 50% din 2000.
Studiul prezintă și diverse scenarii alternative pentru a compara potențialele rezultate de sănătate dacă diverse intervenții de sănătate publică ar putea elimina expunerea la mai multe grupuri cheie de factori de risc până în 2050.
„Am prevăzut diferențe mari în povara globală DALY între diferite scenarii alternative pentru a vedea ce anume are cel mai mare impact asupra datelor noastre privind speranța de viață și prognozele DALY”, a spus dr. Stein Emil Vollset, autor al studiului, care conduce Unitatea de Colaborare GBD la Institutul Norvegian de Sănătate Publică.
„La nivel global, efectele prevăzute sunt cele mai puternice pentru scenariul ‘Riscuri comportamentale și metabolice îmbunătățite’, cu o reducere de 13,3% a poverii bolilor (număr de DALY) în 2050 comparativ cu scenariul ‘de referință’ (cel mai probabil)”, spune Vollset.
De ce crește speranța de viață globală?
Autorii au rulat, de asemenea, două scenarii suplimentare: unul concentrat pe medii mai sigure și altul pe nutriția îmbunătățită a copiilor și vaccinare.
„Deși cele mai mari efecte în povara globală DALY au fost observate în scenariul ‘Riscuri comportamentale și metabolice îmbunătățite’, am prevăzut, de asemenea, reduceri ale poverii bolilor din scenariile ‘Mediu mai sigur’ și ‘Nutriția și vaccinarea îmbunătățită a copiilor’ dincolo de prognoza noastră de referință”, a spus Amanda E. Smith, director adjunct al diviziei de prognoză la IHME.
„Acest lucru demonstrează necesitatea continuării progresului și alocării resurselor în aceste domenii și potențialul de a accelera progresul până în 2050”, spune ea.
„Există o oportunitate imensă pentru noi de a influența viitorul sănătății globale prin anticiparea acestor factori de risc metabolici și alimentari în creștere, în special pe cei legați de factorii comportamentali și de stil de viață, cum ar fi glicemia ridicată, indicele de masă corporală ridicat și hipertensiunea”, a concluzionat dr. Murray.