Interpreta trece prin momente grele. Recent, aceasta a petrecut-o pe mama sa pe ultimul drum. Fiind prezentă la un eveniment monden, Irina Bivol a vorbit despre pierderea pe care a avut-o.
„Aşa s-a întâmplat că nu am fost de foarte mult timp acasă. Am petrecut-o pe mămica în lumea cea dreaptă… Tata, chiar dacă a rămas de unul singur, deja aşteaptă să venim la el şi să fim împreună, să mai vorbim, să mai stăm.”, a spus interpreta pentru O Seară Perfectă.
Serghei Tarnovschi a cucerit medalia de bronz la Jocurile Europene de la Cracovia-Malopolska pe distanța 500 de metri.
El a înregistrat rezultatul 1:46.460, fiind întrecut de cehul Martin Fuksa (1:45.462) și românul Cătălin Chirilă (1:46.460).
Totodată, sportivul a împlinit astăzi 26 de ani.
Angajații Poliției de Frontieră au întâmpinat într-un mod deosebit călătorii la trecerea frontierei de stat. Pentru câteva ore, uniforma de serviciu a fost înlocuită cu ia tradițională, anunță Poliția de Frontieră într-un comunicat.
Astfel ne amintim de tradiţia noastră, moştenită din străbuni.
Astăzi, 24 iunie, este ziua când valorificăm patrimoniul național, prin promovarea cămășii tradiționale ca piesă vestimentară specifică regiunii noastre.
Sărbătoarea „cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită IA, a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine și a ajuns să fie recunoscută în întreaga lume.
Ziua Universală a Iei este sărbătorită la 24 iunie.
Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești. Cămașa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu o deschizătură în partea de sus. Inițial, cămășile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac.
Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât.
Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie.
Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.
Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau ”ie cu stele”. Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Iile brodate cu ”spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.
În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.
