Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima săptămână din Postul Paștelui. Tradițiile populare spun că e perioada în care se face curățenie generală în gospodării. Curțile sunt măturate, șurile sunt curățate de gunoaie, gardurile sunt reparate, șanțurile sunt curățate de nămol și adâncite. Casele trebuie să strălucească de curățenie.
În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc și se văruiesc casele, iar mobilierul este spălat și reparat.
În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă. Marţea Mare este ultima zi din săptămână în care gospodinele mai spală și mai calcă.
Miercuri este ziua în care Iuda L-a vândut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginți.
Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbații trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile gospodărești.
În Joia Mare, data limită slujbelor speciale dedicate morților, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine și fructe pentru a fi sfințite și împărtițe, apoi, de sufletul morților, parte preotului, parte sătenilor aflați la biserică, în cimitir sau pe la casele lor.
Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriței care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfățișare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura, oala cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.
Conform tradiției, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile din Joia Mare erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toți morții din familie și reprezentau o replică precreștină la înhumarea creștină din Vinerea Mare.
Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă și babele coapte în forme speciale de ceramică. Pasca cea mai importantă coptură rituală a Paștelui, se face din făina de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, și are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se așează aluatul împletit din două sau trei sucituri și se lasă totul la crescut.
În mijlocul tăvii se așează, apoi, brânza de vaci, pregatită cu zahăr, ouă, mirodenii și stafide. Peste brânză se face o cruce, din același aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou și se coace în cuptorul încălzit. Se spune că nu se aruncă cojile ouălor folosite la pască și nici nu se ard. Ele se strâng cu multă grijă într-un vas special și se aruncă în Sâmbăta Paștelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile și puii vor fi păziți de uliu toată vara. Tot joi se roșesc ouăle.
Ultima vineri din Postul Mare este numită Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiției creștine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoșesc. Din această cauză Vinerea Mare este zi de post negru.
În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credința că dacă cineva se încumetă să coacă în această zi, face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de pești.
În Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezand că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. Seara, însă, întreaga suflare mergea la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului și pentru a trece pe sub acesta, în scopuri terapeutice.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când femeile trebuie să pregatească marea majoritate a bucatelor, să deretice prin încăperi și să facă ultimele retușuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în ziua de Paști. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc bucate tradiționale: friptură și ciorbă de miel.
Sursa: www.crestinortodox.ro
