Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare

02/04/2018

Social

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima săptămână din Postul Paștelui. Tradițiile populare spun că e perioada în care se face curățenie generală în gospodării. Curțile sunt măturate, șurile sunt curățate de gunoaie, gardurile sunt reparate, șanțurile sunt curățate de nămol și adâncite. Casele trebuie să strălucească de curățenie.

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc și se văruiesc casele, iar mobilierul este spălat și reparat.

În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă. Marţea Mare este ultima zi din săptămână în care gospodinele mai spală și mai calcă.

Miercuri este ziua în care Iuda L-a vândut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginți.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbații trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile gospodărești.

În Joia Mare, data limită slujbelor speciale dedicate morților, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine și fructe pentru a fi sfințite și împărtițe, apoi, de sufletul morților, parte preotului, parte sătenilor aflați la biserică, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriței care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfățișare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura, oala cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Conform tradiției, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile din Joia Mare erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toți morții din familie și reprezentau o replică precreștină la înhumarea creștină din Vinerea Mare.

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă și babele coapte în forme speciale de ceramică. Pasca cea mai importantă coptură rituală a Paștelui, se face din făina de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, și are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se așează aluatul împletit din două sau trei sucituri și se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se așează, apoi, brânza de vaci, pregatită cu zahăr, ouă, mirodenii și stafide. Peste brânză se face o cruce, din același aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou și se coace în cuptorul încălzit. Se spune că nu se aruncă cojile ouălor folosite la pască și nici nu se ard. Ele se strâng cu multă grijă într-un vas special și se aruncă în Sâmbăta Paștelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile și puii vor fi păziți de uliu toată vara. Tot joi se roșesc ouăle.

Ultima vineri din Postul Mare este numită Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiției creștine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoșesc. Din această cauză Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credința că dacă cineva se încumetă să coacă în această zi, face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de pești.

În Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezand că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. Seara, însă, întreaga suflare mergea la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului și pentru a trece pe sub acesta, în scopuri terapeutice.

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când femeile trebuie să pregatească marea majoritate a bucatelor, să deretice prin încăperi și să facă ultimele retușuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în ziua de Paști. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc bucate tradiționale: friptură și ciorbă de miel.

Sursa: www.crestinortodox.ro

Gabriel Nebunu a cântat la Palatul Național: doar din respect pentru Fuego

Pe 7 și 8 noiembrie, Fuego susține concerte la Palatul de la Chișinău, alături de Orchestra Fraților Advahov, numeroși artiști de la noi, printre care se numără și Gabriel Nebunu, cel căruia ”i s-ar fi interzis” să-și susțină concertul aniversar la Palat, informează unica.md.

Invitații speciali ai artistului român cu care cântă în duet, se numără Mihai Ciobanu, Nicolae și Isidor Glib, Maria Iliuț și Ansamblul etnofolcloric „Crenguță de Iederă”, Zinaida Bolboceanu, Stela Botez și revelația Moldovei, dar și carismaticul interpret de muzică populară Gabriel Nebunu.

Aseară, Gabriel Nebunu a urcat în scenă nu din culise, ci din public.

Se pare că artistul a evoluat la Palatul Național doar din respect pentru Paul Surugiu, cu care îl leagă o prietenie frumoasă, având în vedere recentele dezvăluiri făcute într-un interviu despre cum i s-a interzis să-și susțină concertul aniversar la cei 10 ani de activitate scenică la palat.

Biletele la concertele lui Fuego au costat între 250-1.000 de lei și s-au vândut toate.

Ion Paladi, melodie emoționantă alături de frații săi. Ce alte surprize pregătește artistul

Îndrăgitul interpret de muzică populară de la noi, Ion Paladi, alături de frații săi Constantin și Petru Paladi, a lansat de curând o melodie emoționantă intitulată ”Dor de părinți”, care deja a ajuns la inimile admiratorilor, informează unica.md.

“Dor de părinți” cel mai nou cântec alături de frații mei. Este foarte important să nu uităm de unde am plecat de la casa părintească, locurile unde am copilărit și de părinții care ne-au dat viață!”, scria artistul într-o postare.

Videoclipul a fost filmat în satul natal Chișcăreni.

Vă invităm să ascultați melodia.

Artistul mai pregătește și alte surprize pentru publicul său drag. Foarte curând, acesta va lansa, în premieră, o piesă de muzică ușcoară. Videoclipul, în care apare alături de soția sa, filmat pe strada pietonală din Chișinău, va fi lansat pe 16 noiembrie, ora 12.00 și se intinulează ”Mii de stele”.

Ion Paladi a început să cânte de la vârsta de 11 ani, a studiat la Colegiul Republican de Muzică „Ștefan Neaga” și este absolvent al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, specialitatea „Dirijat Cor Academic”. Este solist al orchestrei naționale ”Lăutarii”, condusă de maestrul Nicolae Botgros și este extrem de îndrăgit atât ân țară, cât și peste Prut.

Ministra Ala Nemerenco ia apărarea medicului din Bălți, condamnat pentru malpraxis

Ministra Sănătății Ala Nemerenco ia apărarea medicului din Bălți, condamnat pentru malpraxis și a venit cu un mesaj pe rețelele de socializare, informează unica.md.

”Am repetat de multe ori că sistemul de justiție este vital pentru activitatea tuturor domeniilor. În special când vine vorba de corupție, hoție, crime.

Sistemul de justiție în termeni simpli, pentru oameni, este despre dreptate și nedreptate. Fiecare om, vinovat sau nevinovat, trebuie să fie asigurat că va avea dreptul la un proces corect.

Medicina e o specialitate pe muchie de cuțit. Nimeni nu cunoaște cum ieșim noi din gărzi sau săli de operații, nimeni nu ne cunoaște emoțiile când pierdem pacienții. Vârsta medie a unui medic al serviciilor medicale critice de intervenție urgentă în lume este de 57 ani. Nimeni nu cunoaște povara arderii profesionale, a lacrimilor noastre, a sacrificiului personal. Câți medici am pierdut numai în pandemie, nimeni din colegi nu a refuzat să iasă la serviciu, deși erau siguri ca într-o zi vor contacta boala și pentru unii va fi fatală. Așa și a fost…

Recent, un bun prieten de al meu neurochirurg din București a salvat viața unui mic moldovean de la noi de câteva luni într-o operație care a durat 17 ore. 17 ore! Vă dați seama să stai cu microscopul pe un creieraș micuț, în costum chirurgical, cu broboane de transpirație pe frunte, cu mâinile și ochii încordați și obosiți, la limita rezistenței! Micuțul a fost salvat, a revenit acasă, crește, dar câte zile de viață a lăsat medicul în acea sală de operație?

Ministerul Sănătății e implicat cu regret în multe procese judiciare, citesc aproape zilnic diferite hotariri de instanță. Si vreau să cred în continuare ca avem și judecători corecți în domeniu. Și nu vreau să cred ca era necesară încătușarea unui medic în sala de judecată, pentru a fi dus pe sus în penitenciar. El nu este criminal și nu poate fi tratat așa. El, ca și oricare alt cetățean are dreptul la o justiție corectă, imparțială, plină de probe și antiprobe. De aceea trebuie să ne grăbim să ajungem în UE, acolo unde drepturile ne vor fi garantate în cea mai mare măsură.

Decizia instanței pe cazul medicului Cozub Serghei e executorie, dar finală va fi cea a Curții Supreme. Solicităm tratarea acestui caz sensibil cu maximă atenție și oferirea dreptului medicului de a prezenta toate probele și expertizele necesare, inclusiv internaționale, nerefuzându-i-se dreptul la o justiție corectă. În caz contrar, vom mai înregistra un caz pierdut la CtEDO.

În aceste timpuri grele trebuie să rămânem o societate unită. E timpul să ne europenizăm pe-adevăratelea, nu doar geografic.”, scrie în postarea sa ministra Sănătății.