După zeci de ani, artista a recunoscut că nu i-a plăcut niciodată de fostul său soț. Mai exact, nu-i agreează pe narcisiștii care mereu se admiră.
“De fapt, nu-mi plăcea nimic la el. Ce a fost în mintea mea?”, a declarat Pugaciova pentru o revistă din Rusia.
Nu e de mirare că din cei 10 ani de căsătorie, cei doi au trăit împreună doar 1 an.
Zona din jurul oraşului Napoli, aflat în sudul Italiei, a fost zguduită de un cutremur în primele ore ale dimineţii de joi, potrivit Institutului Naţional de Geofizică şi Vulcanologie (INGV), care a estimat magnitudinea acestuia la 4,4, informează DPA, preluat de Agerpres. Sute de oameni au ieșit în stradă și mai multe mașini și apartamente au fost avariate, scrie digi24.ro.
Este un fenomen oarecum obișnuit, dar magnitudinea de 4,4 este foarte mare pentru această zonă, mai ales pentru că multe dintre case, multe dintre clădiri, sunt vechi, motiv pentru care există și destul de multe daune. Au fost mașini, apartamente avariate și foarte multă lume s-a speriat, deși oamenii de acolo sunt obișnuiți cu cutremurele. De această dată a fost resimțit foarte puternic, iar sute de oameni au ieșit în stradă. Câteva zeci au mers ls fosta bază NATO, au încercat să forțeze porțile să intre înăuntru ca să se adăpostească. Autoritățile au spus de mai multe ori că acolo persoanele ar putea fi adăpostite în cazul unui cutremur mai mare. Porțile erau însă închise în momentul în care oamenii au ajuns acolo și a fost o mică revoltă. În cele din urmă, porțile au fost deschise cu forța și oamenii au intrat. Replicile care au avut loc au fost de intensitate mai mică. Totuși, pagubele sunt destul de mari. Sunt mai multe școli închise atât în Napoli, cât și în alte localități din jur.
Seismul s-a produs în jurul orei 01:25 (00:25 GMT). Epicentrul său a fost localizat în mare, în largul oraşului Napoli, la o adâncime de 2 kilometri. Institutul american de geofizică (USGS) a estimat magnitudinea cutremurului la 4,2. Potrivit agenţiei de presă ANSA, seismul a fost resimţit într-o zonă extinsă din jurul oraşului Napoli şi a Campi Flegrei, o zonă cu activitate vulcanică intensă, situată la doar câţiva kilometri de centrul oraşului. Pompierii au raportat că au salvat o persoană în viaţă după prăbuşirea podului unei case în localitatea Pozzuoli, principalul oraş din zona Campi Flegrei.
O încetare temporară a focului ar oferi Ucrainei un „respiro”, a declarat Kremlinul, argumentând astfel refuzul său de a accepta un armistiţiu. Iuri Uşakov, consilierul lui Vladimir Putin pentru politică externă, a declarat joi la televiziunea de stat că Moscova doreşte un acord pe termen lung care să ţină cont de interesele sale, scrie digi24.ro.
Pentru Kremlin, încetarea focului de 30 de zile propusă la finalul discuţiilor dintre Washington şi Kiev care au avut loc în Arabia Saudită nu ar fi „nimic mai mult decât un răgaz pentru trupele ucrainene”, a spus Uşakov, relatează Le Figaro, preluat de News.ro. Totodată, Rusia a avertizat joi că va considera trimiterea forţelor europene de menţinere a păcii în Ucraina drept un „conflict armat direct” cu Moscova.
„Este absolut inacceptabil pentru noi ca unităţi ale forţelor armate ale altor state să fie desfăşurate în Ucraina (…). Toate acestea ar însemna implicarea acestor ţări într-un conflict armat direct cu ţara noastră, la care vom răspunde cu toate mijloacele disponibile”, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, comentând ideea ca ţări europene, aliate ale Kievului, să trimită un astfel de contingent în cazul unui acord privind încetarea ostilităţilor.
Declaraţiile intervin în condiţiile în care o delegaţie americană a sosit joi la Moscova pentru a informa despre rezultatele discuţiilor purtate în Arabia Saudită cu Ucraina, în încercarea preşedintelui Donald Trump de a face pace între Rusia şi Ucraina, după un război care durează de mai bine de trei ani. De asemenea, Moscova a anunţat joi că a recucerit oraşul-cheie Sudja din Kursk, regiunea rusă unde forţele ucrainene au surprins anul trecut printr-o ofensivă menită să-i dea o pârghie pentru schimburi teritoriale în eventuale negocieri ulterioare de pace. Rusia este însă pe cale să alunge forţele ucrainene din regiune, iar liderul rus Vladimir Putin chiar ar fi vizitat, miercuri, frontul de acolo.
În urma discuțiilor dintre delegațiile ucraineană și americană de la Jeddah, Ucraina a fost de acord să accepte o propunere a SUA pentru o încetare imediată a focului de 30 de zile și să ia măsuri pentru restabilirea unei păci durabile după invazia Rusiei, potrivit unei declarații comune a delegațiilor.
Rusia a prezentat Statelor Unite o listă de cereri pentru un acord pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei și a restabili relațiile cu Washingtonul, potrivit unor surse Reuters citate de digi24.ro.
Nu este clar ce anume a inclus Moscova pe lista sa sau dacă este dispusă să se angajeze în discuții de pace cu Kiev înainte de acceptarea acestora. Oficialii ruși și americani au discutat termenii în timpul conversațiilor personale și virtuale din ultimele trei săptămâni, au spus cele două surse consultate. Oficialii au descris termenii Kremlinului ca fiind similari cu cererile pe care le-a prezentat anterior Ucrainei, SUA și NATO. Acei termeni anteriori includeau o interdicție pentru Kiev să devină membru NATO, un acord de a nu desfășura trupe străine în Ucraina și recunoașterea internațională a afirmației președintelui Vladimir Putin că Crimeea și patru provincii aparțin Rusiei. Rusia, în ultimii ani, a cerut, de asemenea, SUA și NATO să abordeze ceea ce a numit „cauzele fundamentale” ale războiului, inclusiv extinderea NATO spre est.
Trump așteaptă ca Putin să fie de acord cu un scurt armistițiu
Președintele SUA, Donald Trump, așteaptă cuvântul lui Putin cu privire la acordul cu un armistițiu de 30 de zile pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că îl va accepta ca prim pas către negocierile de pace. Angajamentul lui Putin față de un potențial acord de încetare a focului este încă incert, detaliile urmând să fie încă finalizate. Unii oficiali, parlamentari și experți americani se tem că Putin, un fost ofițer KGB, ar folosi un armistițiu pentru a intensifica ceea ce ei spun că este un efort de a diviza SUA, Ucraina și Europa și de a submina orice discuții. La Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat întâlnirea de săptămâna aceasta din Arabia Saudită dintre oficialii americani și ucraineni ca fiind constructivă și a spus că un potențial încetare a focului de 30 de zile cu Rusia ar putea fi folosit pentru a elabora un acord de pace mai larg. Moscova a ridicat multe dintre aceste cereri în ultimele două decenii, unele făcându-și drum în negocieri formale cu SUA și Europa. Cel mai recent, Moscova le-a discutat cu administrația Biden într-o serie de întâlniri la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022, în timp ce zeci de mii de soldați ruși stăteau la granița cu Ucraina, așteptând ordinul de invadare. Acestea au inclus cereri care ar constrânge operațiunile militare ale SUA și ale NATO din Europa de Est până în Asia Centrală. În timp ce a respins unii dintre termeni, administrația Biden a încercat să prevină invazia, interacționând cu Rusia cu privire la mai multe dintre ele, potrivit documentelor guvernamentale americane analizate de Reuters și de mai mulți foști oficiali americani. Efortul a eșuat și Rusia a atacat pe 24 februarie 2022.
SUA nu au explicat cum abordează negocierile cu Rusia
Oficialii americani și ruși au declarat în ultimele săptămâni că un proiect de acord discutat de Washington, Kiev și Moscova la Istanbul în 2022 ar putea fi un punct de plecare pentru discuțiile de pace. Acordul nu a trecut niciodată. În aceste discuții, Rusia a cerut Ucrainei să renunțe la ambițiile sale NATO și să accepte un statut permanent de liber nuclear. De asemenea, a cerut un drept de veto asupra acțiunilor țărilor care doreau să asiste Ucraina în caz de război. Administrația Trump nu a explicat cum abordează negocierile cu Moscova. Cele două părți sunt implicate în două conversații separate: una despre resetarea relațiilor dintre SUA și Rusia și cealaltă despre un acord de pace cu Ucraina. Administrația pare să fie divizată în privința modului de a proceda. Reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, care ajută la conducerea discuției cu Moscova, luna trecută la CNN a descris discuțiile de la Istanbul drept „negocieri convingătoare și substanțiale” și a spus că acestea ar putea fi „un ghid pentru încheierea unui acord de pace”. Dar reprezentantul principal al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, generalul în retragere Keith Kellogg, a declarat săptămâna trecută în audiența Consiliului pentru Relații Externe că nu vede acordul de la Istanbul ca un punct de plecare. „Cred că trebuie să dezvoltăm ceva cu totul nou”, a spus el.
Ce vrea Vladimir Putin Experții spun că cererile Rusiei probabil nu sunt destinate doar să modeleze un eventual acord cu Ucraina, ci și să stea la baza acordurilor cu susținătorii săi occidentali. Rusia a făcut cereri similare SUA în ultimele două decenii – solicitări care ar limita capacitatea Occidentului de a construi o prezență militară mai puternică în Europa și ar permite potențial lui Putin să-și extindă influența pe continent. „Nu există niciun semn că rușii sunt dispuși să facă concesii”, a spus Angela Stent, un coleg senior la Brookings Institution, care a fost analist de top al serviciilor de informații americane pentru Rusia și Eurasia. „Cerințele nu s-au schimbat deloc. Cred că nu sunt cu adevărat interesați de pace sau de o încetare semnificativă a focului”. În efortul lor de a preveni ceea ce oficialii de informații americani au concluzionat că este o invazie iminentă a Rusiei, înalți oficiali ai administrației Biden s-au implicat cu omologii ruși cu privire la trei dintre cererile Kremlinului, potrivit documentelor guvernului american revizuite de Reuters. Erau o interdicție a exercițiilor militare de către SUA și alte forțe ale NATO pe teritoriile noilor membri ai alianței și o interdicție a desfășurării de rachete americane cu rază medie de acțiune în Europa sau în altă parte a teritoriului rus, conform documentelor. De asemenea, rușii au încercat să interzică exercițiile militare ale SUA sau NATO din Europa de Est până în Caucaz și Asia Centrală, arată documentele. „Sunt aceleași cerințe ale Rusiei care au fost făcute din 1945”, a spus Kori Schake, un fost oficial al Pentagonului, care conduce departamentul de politică externă și de apărare la American Enterprise Institute. „Cu comportamentul administrației Trump din ultimele săptămâni, europenii nu se tem doar că îi abandonăm, ci le este teamă că ne-am alăturat inamicului”.
