După 18 ani, a fost făcut public testamentul Prințesei Diana!

Un pensionar italian în vârstă de 79 de ani din Roma, capitala Italiei, a fost agresat, amenințat și urmărit de fosta soție, o femeie moldoveancă, cu 22 de ani mai tânără decât el, care fusese anterior badanta mamei sale, scrie rotalianul.com

Potrivit ziarului Il Messaggero, cei doi au două fiice împreună, în vârstă de 19 și 22 de ani, și s-au căsătorit în anul 2016, după o perioadă de relație începută în timpul îngrijirii mamei bărbatului.

Conform declarațiilor făcute de victimă în fața instanței, relația dintre cei doi s-a deteriorat treptat, iar în noiembrie 2021, bărbatul a fost alungat din propria locuință.

„Într-o seară, după ce s-a apropiat de mine, în timp ce eram deja în pat, mi-a spus că trebuie să plec, că nu mă mai vor în casă.

Apoi, cu ajutorul fetelor, au ridicat salteaua și m-au trântit pe podea. După aceea, practic m-au împins afară și de atunci nu m-am mai întors”, a declarat acesta.

Bărbatul a fost nevoit să plece în pijama și papuci, găsindu-și adăpost într-un apartament pe care îl deținea în zona Policlinico.

În perioada în care a fost infectat cu COVID-19, a fost îngrijit de o fiică dintr-o relație anterioară și a reluat legătura cu o fostă parteneră pe care nu o mai văzuse de zeci de ani.

Însă fostei soții nu i-a fost suficient că îl alungase. Potrivit anchetei, aceasta a angajat un detectiv particular care i-a montat un dispozitiv de localizare sub mașină, urmărindu-l constant și confruntându-l în diverse locuri.

Într-un incident petrecut în octombrie 2022, în zona Prenestina, femeia a urcat cu forța în autoturismul bărbatului, l-a lovit cu pumnii în cap la semafoare și a provocat un scandal în fața unei patrule de poliție.

„A strigat că mașina e a ei și că trebuie să mi-o ia”, a povestit victima în fața judecătorului.

Printre amenințările repetate ale femeii se numărau injurii și tentative de intimidare pentru a-l împiedica să vândă proprietățile dobândite de-a lungul vieții.

„Te omor, te distrug, nu vei avea niciodată liniște cu mine, îți arăt eu ce-ți fac. Dacă vinzi apartamentele, te omor, bătrâne urât”, se arată în documentele Parchetului din Roma.

Femeia este în prezent judecată în regim de tribunal monocratic, fiind acuzată de violență privată, vătămare corporală și amenințări.

De asemenea, ar fi încercat să obțină numirea unui administrator judiciar care să preia controlul asupra averii fostului soț, invocând problemele de sănătate ale acestuia, inclusiv crizele epileptice cauzate de un traumatism cranian suferit în tinerețe.

Victima s-a constituit parte civilă în proces și este reprezentată de avocatul Vittorio Attolino.

Parlamentul georgian a adoptat marți o nouă lege a ”agenților străini”, care este o copie a legii similare din SUA și înlocuiește legea anterioară criticată de opoziție și ONG-uri ca fiind de inspirație rusească, deși aceasta din urmă este mai blândă decât noua lege, care va include și pedepse cu închisoarea, iar în Codul Penal a fost reintrodus delictul de ”înaltă trădare”, abolit în anul 2007 de fostul președinte Mihail Saakașvili, în prezent opozant încarcerat, relatează agenția Agerpres.ro.

Proiectul noii legi a agenților străini a fost înaintat de partidul de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, care în aprilie anul trecut a impulsionat și ”Legea privind transparența influenței străine”, considerată de opoziția pro-europeană și de ONG-uri ca fiind o copie a unei legi rusești folosite pentru a reduce la tăcere opoziția, întrucât impune declararea finanțărilor primite din străinătate.

Respectiva lege, adoptată în luna mai 2024, a fost de asemenea aspru criticată de instituțiile europene și de administrația americană a fostului președinte Joe Biden, care au suspendat în semn de protest programele de asistență pentru Georgia, Comisia Europeană hotărând în plus și înghețarea procesului de aderare a Georgiei la UE.

Noua lege, votată marți, este o copie a Legii americane de înregistrare a agenților străini (The Foreign Agents Registration Act – FARA) și va în vigoare la 60 de zile după promulgare.

”Un articol din noua lege prevede urmărirea penală ca măsură preventivă pentru organizațiile care se sustrag de la înregistrare, iar acestea vor trebui să explice publicului de unde provin milioanele de dolari și cum sunt cheltuiți”, a explicat un deputat din Comisia Juridică a parlamentului, Archil Gorduladze.

Legea adoptată marți prevede amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lari (între 1.785 și 3.570 de dolari),precum și pedepse cu închisoarea între șase luni și până la cinci ani pentru recidivă. Legea adoptată anul trecut și criticată de opozanți și ONG-uri că ar fi preluat modelul rusesc nu prevedea pedepse cu închisoarea, ci simpla obligație de declarare a finanțărilor primite din străinătate.

Potrivit președintelui Parlamentului de la Tbilisi, Șalva Papuașvili, în Georgia există aproximativ 600 de ONG-uri care primesc finanțare străină, dintre care 136 au refuzat să se înregistreze la Ministerul Justiției.

”Prin aprobarea acestei legi, guvernul încearcă să zdrobească opoziția, ONG-urile și societatea civilă”, a afirmat fosta președintă georgiană și lideră a opoziției, Salome Zurabișvili. Ea a promis că opoziția va continua lupta pentru noi alegeri parlamentare și eliberarea tuturor deținuților politici. Această opoziție, care boicotează activitatea parlamentului după ce a pierdut alegerile legislative din octombrie anul trecut, cere organizarea de noi alegeri, susținând că scrutinul ar fi fost fraudat, și organizează cu regularitate proteste de stradă împotriva guvernului condus de premierul Irakli Kobahidze.

Partidul acestuia din urmă, Visul Georgian, a introdus luni în Parlament un proiect de lege care urmărește să scoată în afara legii partidele radicale. Dacă proiectul va fi aprobat și validat de Curtea Constituțională, atunci Mișcarea Națională Unită, formațiunea fostului președinte georgian Mihail Saakașvili, aflat acum în detenție, și alte formațiuni riscă să nu mai poată participa la alegeri.

Parlamentul de la Tbilisi, în care partidul Visul Georgian are majoritatea, a adoptat marți de asemenea un amendament legislativ prin care infracțiunea de ”înaltă trădare” a fost reintrodusă în Codul Penal. Acest delict fusese abolită în 2007 de către Saakașvili, un politician radical anti-rus și pe care actualul guvern îl consideră responsabil pentru războiul dezastruos cu Rusia din anul 2008.

Potrivit liderului majorității parlamentare, Mamuka Mdinaradze, ”reprezentanții guvernului anterior nu au fost încă pedepsiți” pentru evenimentele din 2008.

La rândul ei, opoziția georgiană consideră că reintroducerea infracțiunii de înaltă trădare în Codul Penal urmărește judecarea lui Saakașvili și justificarea scoaterii partidului acestuia în afara legii.

Pe 8 august 2008, la ordinul lui Mihail Saakașvili, trupele georgiene au intrat în provincia Osetia de Sud pentru a restabili controlul asupra regiunii controlate de rebelii pro-ruși. Rusia a răspuns cu lovituri aeriene împotriva armatei georgiene și a lansat o operațiune terestră în provinciile Abhazia și Osetia de Sud și a recunoscut independența acestora.

Teama populației că Georgia ar putea fi implicată într-un nou război cu Rusia, prin deschiderea unui nou front împotriva acesteia din urmă pentru a ajuta Ucraina, este o explicație pentru pierderea alegerilor de către opoziția pro-europeană.

Finlanda, membră NATO, intenţionează să renunţe la convenţia globală de interzicere a minelor antipersonal şi să crească cheltuielile de apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029, ca răspuns la ameninţarea militară în evoluţie din partea Rusiei, a declarat marţi guvernul de la Helsinki. Kremlinul susţine însă că preşedintele Vladimir Putin este deschis ideii de a restabili relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, dar acuză conducerea de la Helsinki că a redus aceste relaţii „aproape la zero” după ce a aderat la NATO, relatează Reuters.

Finlanda, care împarte o graniţă de 1.300 km cu Rusia, a aderat la NATO în 2023, iar Moscova – care invadase Ucraina în 2022, ceea ce a făcut Helsinski să renunţe la decenii de neutralitate – a catalogat la acea vreme decizia drept o greşeală istorică periculoasă.

Finlanda şi-a închis graniţa terestră cu Rusia în acelaşi an, acuzând Moscova că foloseşte imigraţia ca armă împotriva naţiunii nordice, o afirmaţie negată de Kremlin.

Guvernul finlandez a declarat anul trecut că prelungeşte pe termen nelimitat închiderea punctelor de trecere a frontierei terestre cu Rusia.

Luni, preşedintele finlandez Alexander Stubb – care a avertizat în mod repetat cu privire la necesitatea de a fi dur cu Rusia şi de a lua în serios ameninţarea pe care o reprezintă – i-a spus omologului său britanic Keir Starmer că Helsinki trebuie să se „pregătească mental” pentru restabilirea legăturilor cu Rusia la un moment dat. El a spus că momentul oricărei apropieri va depinde de momentul în care se va încheia războiul Rusiei în Ucraina, dar a spus că „nu se poate nega” că Rusia va fi întotdeauna vecinul Finlandei.

Întrebat despre comentariile lui Stubb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus marţi că cele două ţări au avut legături puternice înainte ca Finlanda şi Suedia să se decidă să adere la NATO.

„Nu am avut niciun fel de probleme cu ei. A existat o cooperare reciproc avantajoasă. Companiile din cele două ţări au avut avantaje şi beneficii datorită acestei cooperări”, a declarat Peskov, dar a acuzat Helsinki şi Stockholm că acum „târăsc infrastructura militară NATO pe teritoriul lor”.

„Atât Finlanda, cât şi Suedia au preferat să reducă aceste relaţii practic la zero. Aceasta este, din păcate, starea tristă a relaţiilor noastre la care asistăm acum”, a spus el.

„Dar preşedintele Putin a spus în repetate rânduri că ţara noastră este deschisă să normalizeze relaţiile cu cei care doresc acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.