Fiica lui Jade din „Clona” pozează doar în lenjerie intimă. Vezi cum arată la 23 de ani!

Kremlinul a declarat luni că nu va exista nicio încetare a focului cu Ucraina până când nu vor fi rezolvate problemele care stârnesc preocuparea Rusiei, subliniind în acelaşi timp că există o înţelegere comună între Rusia şi SUA pentru continuarea contactelor între cele două părţi, relatează EFE, Reuters şi Interfax, preluate de Agerpres, scrie digi24.ro.

Președintele rus Vladimir Putin susține în continuare ideea unui armistițiu în Ucraina, însă Rusia nu a primit încă răspunsuri la întrebările-cheie pe care le are în legătură cu un armistițiu propus de administrația președintelui american Donald Trump, a declarat Kremlinul luni. „Vladimir Putin sprijină într-adevăr ideea necesităţii unei încetări a focului. Dar mai întâi va trebui să se răspundă la o serie de întrebări”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţe sale zilnice de presă.

Putin susţine o încetare a focului în Ucraina, dar Moscova nu a primit răspunsuri la întrebările cheie privind o posibilă încetare a focului, a insistat Peskov, citat de Reuters. „Aceste întrebări sunt în aer, nimeni nu a răspuns la ele”, a subliniat el. În acest sens, Peskov a menţionat planurile de militarizare ale Kievului şi existenţa, potrivit Kremlinului, a unor detaşamente ultranaţionaliste „care nu ascultă de (ordinele) Kievului”.

„Acestea sunt probleme care rămân pe agenda zilei”, a spus el. Rusia a respins până în prezent o încetare a focului pe uscat, pe mare şi în aer şi doar a declarat la 18 martie un armistiţiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice, la care Kievul s-a alăturat o săptămână mai târziu. Referitor la continuarea reuniunilor cu SUA, Peskov a declarat că acestea ar trebui să continue, întrucât există o „înţelegere” în această privinţă.

Potrivit lui Kirill Dmitriev, emisarul rus pentru afaceri economice care a vizitat Washingtonul săptămâna trecută, Rusia şi SUA vor avea o nouă rundă de negocieri săptămâna aceasta. „Cred că colegii noştri americani înţeleg că este necesară restabilirea dialogului cu Rusia şi că Rusia a rezistat încercării administraţiei preşedintelui (Joe) Biden de a-i fi provocată o înfrângere strategică”, a declarat el la sfârşitul săptămânii pentru televiziunea rusă. Dmitriev, şeful Fondului suveran de investiţii al Rusiei, a afirmat că „gheaţa a fost spartă”, dar a denunţat în acelaşi timp că în rândurile guvernului american „există încă o mulţime de duşmani ai Rusiei”.

„Ei nu au plecat nicăieri. Ceea ce noi numim «deep state» este încă acolo”, a spus el. „Îl cunoaştem pe preşedintele Trump ca pe un lider foarte puternic şi cu siguranţă face ceea ce trebuie”, a adăugat el. Totodată, Kremlinul susţine că armata sa nu a vizat „infrastructuri” civile în cursul atacului cu rachetă de vineri asupra Krivoi Rog, imputat de Kiev Rusiei, care s-a soldat cu cel puţin 20 de morţi, între care nouă copii, potrivit AFP.

ONU a denunţat atacul, spunând că acesta s-a soldat cu cel mai mare număr de copii ucraineni ucişi de la începutul conflictului. Ministerul rus al Apărării a raportat despre o „lovitură cu o rachetă de înaltă precizie asupra unui obiectiv unde avea loc o reuniune cu comandanţi şi instructori străini într-unul din restaurantele din Krivoi Rog”, oraşul natal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, şi despre un presupus bilanţ de 85 de ofiţeri ucraineni şi occidentali morţi, conform agenţiilor oficiale ruse de presă. Statul Major General al armatei ucrainene a denunţat falsurile Moscovei, afirmând că „Ministerul rus al Apărării încearcă să-şi acopere crima cinică prin «minciuni de înaltă precizie»”, potrivit Unian.

În această dimineață, piețele asiatice au fost lovite de o undă de șoc economic major în contextul în care noile tarife impuse de președintele american Donald Trump încep să producă efecte la nivel global, scrie tvrmoldova.md.

Bursa de la Tokyo a deschis cu o cădere bruscă – indicele Nikkei a scăzut cu peste 8%, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni. Indicele mai larg Topix a pierdut și el peste 7,5% din valoare, declanșând îngrijorări serioase privind stabilitatea economică a regiunii.

Șocul economic s-a extins rapid și în alte piețe importante ale Asiei: în Coreea de Sud, Kospi a scăzut cu aproape 5%, iar tranzacționarea a fost suspendată temporar pentru a evita panicarea investitorilor. În Taiwan, indicele Taiex a căzut cu aproape 10%, iar bursele din Australia și Noua Zeelandă au înregistrat și ele pierderi de peste 6%, respectiv 3,5%.

Aceste scăderi masive vin pe fondul unei escaladări rapide a războiului tarifar global lansat de Trump, care a impus recent un tarif general de 24% asupra importurilor din Japonia – una dintre cele mai loiale țări aliate ale SUA. 

Tariful urmează să intre în vigoare în această săptămână, iar autoritățile japoneze recunosc că efectele se vor resimți dureros, în special în industria auto și de tehnologie. Premierul japonez Shigeru Ishiba a declarat că guvernul va lua toate măsurile posibile pentru a proteja economia și locurile de muncă.

La nivel global, reacția investitorilor a fost una negativă și puternică. Săptămâna trecută, bursele americane au pierdut peste 5,4 trilioane de dolari în valoare de piață în doar două zile – cea mai mare scădere din ultimii cinci ani. Duminică seară, contractele futures pe acțiunile americane indicau o continuare a declinului.

Tensiunile au crescut și mai mult după ce China a anunțat vineri un tarif de represalii de 34% asupra tuturor mărfurilor americane, semnalând o escaladare serioasă a războiului comercial. Analiștii economici avertizează că o astfel de spirală tarifară între marile economii ale lumii ar putea duce nu doar la o recesiune globală, ci și la dezechilibre comerciale pe termen lung. În concluzie, piețele globale trec printr-un moment de cotitură.

Miza nu este doar economică, ci și geopolitică – pentru că fiecare decizie de tarif riscă să reaprindă vechi tensiuni și să destabilizeze un sistem comercial internațional deja fragil. Cum vor răspunde SUA, China și aliații lor în următoarele zile vă decide dacă ne îndreptăm spre o corecție temporară sau o criză economică de proporții.

Președintele american Donald Trump a declarat că guvernele străine vor trebui să plătească „foarte mulți bani” pentru a ridica tarifele pe care el le-a caracterizat drept „medicament”, determinând și mai mult măcel pe piețele financiare mondiale, relatează Reuters, citat de libertatea.ro

Acțiunile asiatice, pierderi masive

Acțiunile asiatice au înregistrat pierderi abrupte în primele ședințe de tranzacționare de luni, iar contractele futures de pe piața bursieră americană au deschis în scădere puternică.

Investitorii și-au exprimat îngrijorările că tarifele impuse de Trump ar putea duce la creșterea prețurilor, scăderea cererii, scăderea încrederii și, eventual, la o recesiune globală.

Adresându-se reporterilor de la bordul Air Force One, Trump a indicat că nu este îngrijorat de pierderile care au șters deja miliarde de dolari de pe piețele de acțiuni din întreaga lume.

„Nu vreau ca lucrurile să meargă rău. Dar, uneori, trebuie să iei medicamente ca să repari ceva”, a declarat Trump.

„Sunt disperați”

Președintele american a spus că a discutat, în weekend, cu lideri din Europa și Asia care au încercat să-l convingă să reducă tarifele, programate să intre în vigoare în această săptămână.

„Am vorbit cu mulți lideri – europeni, asiatici, din toată lumea. Sunt disperați să încheie un acord. Iar eu le-am spus: nu vom mai avea deficite comerciale cu țara voastră. Nu vom mai face asta, pentru că un deficit e o pierdere. Vom avea surplusuri sau, în cel mai rău caz, vom ieși pe zero”, a spus Trump.

„Ei vin la discuții. Vor să negocieze, dar nu se negociază decât dacă ne plătesc foarte mulți bani, anual”, a spus Trump.

„Și-a creat un avantaj maxim”

În talkshow-urile de duminică dimineața, principalii consilieri economici ai lui Trump au încercat să prezinte tarifele drept o repoziționare inteligentă a SUA în ordinea comercială globală.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că mai mult de 50 de țări au început negocierile cu SUA de la anunțul de miercurea trecută. „Și-a creat un avantaj maxim”, a declarat Bessent în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC News.

Secretarul pentru Comerț Howard Lutnick a declarat la „Face the Nation” de la CBS News că tarifele vor rămâne în vigoare „zile și săptămâni”.

Consilierul economic de la Casa Albă, Kevin Hassett, a încercat să înlăture îngrijorările că tarifele ar fi parte a unei strategii de presiune pe Rezerva Federală a SUA pentru a reduce ratele dobânzilor, spunând că nu va exista nicio „coerciție politică” a băncii centrale.

Economiștii JPMorgan estimează acum că tarifele vor duce la o scădere a produsului intern brut al SUA pe tot parcursul anului cu 0,3%, în scădere față de o estimare anterioară de creștere de 1,3% și că rata șomajului va urca la 5,3% de la 4,2% acum.

Miliardarul Bill Ackman, care a susținut candidatura lui Trump la președinție, a spus că președintele SUA pierde încrederea oamenilor de afaceri și a avertizat cu privire la o „iarnă nucleară economică”, dacă nu solicită o pauză.

Au început colectarea tarifului de 10%

Agenții vamali americani au început sâmbătă să colecteze tariful unilateral de 10% al lui Trump pentru toate importurile din multe țări. Ratele tarifare „reciproce” mai mari de 11% până la 50% pentru fiecare țară urmează să intre în vigoare miercuri.

Unele guverne au semnalat deja dorința de a se angaja în discuții cu SUA pentru a evita taxele.

Președintele Taiwanului Lai Ching-te a oferit duminică tarife zero ca bază pentru discuțiile cu SUA, angajându-se că va elimina barierele comerciale și afirmând că marile companii taiwaneze își vor spori investițiile în SUA.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că va cere o amânare de la taxele de 17%, în timpul unei întâlniri planificate cu Trump, luni.

Un oficial din guvernul indian a declarat pentru Reuters că țara nu intenționează să riposteze împotriva unui tarif de 26% și a spus că sunt în desfășurare discuții cu SUA cu privire la un posibil acord.

În Italia, premierul Giorgia Meloni – un aliat al lui Trump – s-a angajat duminică să protejeze afacerile care au suferit pierderi din cauza tarifelor de 20% la bunurile din Uniunea Europeană.

Producătorii de vin italieni și importatorii americani au declarat, duminică, la un târg de vinuri de la Verona, că afacerile au încetinit deja și se tem de pagube importante.