Actrița Carrie Fisher, cunocută pentru rolul Prințesei Leia din seria „Star Wars/ Războiul Stelelor”, a murit la vârsta de 60 de ani.
Informația a fost confirmată de familia actriței.
Vestea tragică a fost făcută publică de purtătorul de cuvânt al familiei:
„Cu mare tristețe, Billie Lourd anunță că mama sa mult iubită, Carrie Fisher, a murit la ora 8.55, în această dimineață. A fost iubită de întreaga lume, care îi va duce dorul profund. Întreaga noastră familie vă mulțumește tuturor pentru gândurile bune și pentru rugăciuni”, se arată în comunicatul emis, citat de Daily Mail.
Vedeta americană, în vârstă de 60 de ani, suferise un atac de cord zilele trecute în timp ce se afla în avion.
Carrie Fisher a primit îngrijiri de la o echipă de intervenție imediat după ce avionul a aterizat la Los Angeles și a fost transportată la spital. Înainte de aterizare, însă, pasagerii i-au administrat primul ajutor pentru că încetase să respire.
Ulterior fratele actriței, Todd Fisher, a declarat că medicii au reușit să o stabilizeze, dar a precizat că nu poate da alte detalii despre starea ei, informează libertatea.ro.
Carrie Fisher se întorcea din Marea Britanie, unde a fost pentru a-și promova cea mai recentă carte, ”The Princess Diarist”.
Actrița, scenarista și nuvelista Carrie Frances Fisher s-a născut pe 21 octombrie 1956 în Burbank, California. Tatăl ei e cântărețul Eddie Fisher, iar mama e actrița Debbie Reynolds. Bunicii din partea tatălui au fost emigranți evrei din Rusia.
Părinții actriței au divortat pe când ea avea 2 ani, tatăl ei căsătorindu-se destul de repede după divorț cu Elizabeth Taylor. După un an mama sa s-a recăsătorit cu Harry Karl, proprietarul unui lanț de magazine de încălțăminte.
Liceul l-a făcut în Beverly Hills, însă nu l-a terminat, preferând să-și însoțească mama prin turnee și la diverse filmări. În 1970 a jucat rolul prințesei Leia în Star Wars, rol ce i-a adus faima în lumea întreagă.
Kremlinul ar fi prezentat Washingtonului o listă cu cereri pentru un acord de pace în Ucraina. Ce insistă Putin să obțină
Rusia a prezentat Statelor Unite o listă de cereri pentru un acord pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei și a restabili relațiile cu Washingtonul, potrivit unor surse Reuters citate de digi24.ro.
Nu este clar ce anume a inclus Moscova pe lista sa sau dacă este dispusă să se angajeze în discuții de pace cu Kiev înainte de acceptarea acestora. Oficialii ruși și americani au discutat termenii în timpul conversațiilor personale și virtuale din ultimele trei săptămâni, au spus cele două surse consultate. Oficialii au descris termenii Kremlinului ca fiind similari cu cererile pe care le-a prezentat anterior Ucrainei, SUA și NATO. Acei termeni anteriori includeau o interdicție pentru Kiev să devină membru NATO, un acord de a nu desfășura trupe străine în Ucraina și recunoașterea internațională a afirmației președintelui Vladimir Putin că Crimeea și patru provincii aparțin Rusiei. Rusia, în ultimii ani, a cerut, de asemenea, SUA și NATO să abordeze ceea ce a numit „cauzele fundamentale” ale războiului, inclusiv extinderea NATO spre est.
Trump așteaptă ca Putin să fie de acord cu un scurt armistițiu
Președintele SUA, Donald Trump, așteaptă cuvântul lui Putin cu privire la acordul cu un armistițiu de 30 de zile pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că îl va accepta ca prim pas către negocierile de pace. Angajamentul lui Putin față de un potențial acord de încetare a focului este încă incert, detaliile urmând să fie încă finalizate. Unii oficiali, parlamentari și experți americani se tem că Putin, un fost ofițer KGB, ar folosi un armistițiu pentru a intensifica ceea ce ei spun că este un efort de a diviza SUA, Ucraina și Europa și de a submina orice discuții. La Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat întâlnirea de săptămâna aceasta din Arabia Saudită dintre oficialii americani și ucraineni ca fiind constructivă și a spus că un potențial încetare a focului de 30 de zile cu Rusia ar putea fi folosit pentru a elabora un acord de pace mai larg. Moscova a ridicat multe dintre aceste cereri în ultimele două decenii, unele făcându-și drum în negocieri formale cu SUA și Europa. Cel mai recent, Moscova le-a discutat cu administrația Biden într-o serie de întâlniri la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022, în timp ce zeci de mii de soldați ruși stăteau la granița cu Ucraina, așteptând ordinul de invadare. Acestea au inclus cereri care ar constrânge operațiunile militare ale SUA și ale NATO din Europa de Est până în Asia Centrală. În timp ce a respins unii dintre termeni, administrația Biden a încercat să prevină invazia, interacționând cu Rusia cu privire la mai multe dintre ele, potrivit documentelor guvernamentale americane analizate de Reuters și de mai mulți foști oficiali americani. Efortul a eșuat și Rusia a atacat pe 24 februarie 2022.
SUA nu au explicat cum abordează negocierile cu Rusia
Oficialii americani și ruși au declarat în ultimele săptămâni că un proiect de acord discutat de Washington, Kiev și Moscova la Istanbul în 2022 ar putea fi un punct de plecare pentru discuțiile de pace. Acordul nu a trecut niciodată. În aceste discuții, Rusia a cerut Ucrainei să renunțe la ambițiile sale NATO și să accepte un statut permanent de liber nuclear. De asemenea, a cerut un drept de veto asupra acțiunilor țărilor care doreau să asiste Ucraina în caz de război. Administrația Trump nu a explicat cum abordează negocierile cu Moscova. Cele două părți sunt implicate în două conversații separate: una despre resetarea relațiilor dintre SUA și Rusia și cealaltă despre un acord de pace cu Ucraina. Administrația pare să fie divizată în privința modului de a proceda. Reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, care ajută la conducerea discuției cu Moscova, luna trecută la CNN a descris discuțiile de la Istanbul drept „negocieri convingătoare și substanțiale” și a spus că acestea ar putea fi „un ghid pentru încheierea unui acord de pace”. Dar reprezentantul principal al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, generalul în retragere Keith Kellogg, a declarat săptămâna trecută în audiența Consiliului pentru Relații Externe că nu vede acordul de la Istanbul ca un punct de plecare. „Cred că trebuie să dezvoltăm ceva cu totul nou”, a spus el.
Ce vrea Vladimir Putin Experții spun că cererile Rusiei probabil nu sunt destinate doar să modeleze un eventual acord cu Ucraina, ci și să stea la baza acordurilor cu susținătorii săi occidentali. Rusia a făcut cereri similare SUA în ultimele două decenii – solicitări care ar limita capacitatea Occidentului de a construi o prezență militară mai puternică în Europa și ar permite potențial lui Putin să-și extindă influența pe continent. „Nu există niciun semn că rușii sunt dispuși să facă concesii”, a spus Angela Stent, un coleg senior la Brookings Institution, care a fost analist de top al serviciilor de informații americane pentru Rusia și Eurasia. „Cerințele nu s-au schimbat deloc. Cred că nu sunt cu adevărat interesați de pace sau de o încetare semnificativă a focului”. În efortul lor de a preveni ceea ce oficialii de informații americani au concluzionat că este o invazie iminentă a Rusiei, înalți oficiali ai administrației Biden s-au implicat cu omologii ruși cu privire la trei dintre cererile Kremlinului, potrivit documentelor guvernului american revizuite de Reuters. Erau o interdicție a exercițiilor militare de către SUA și alte forțe ale NATO pe teritoriile noilor membri ai alianței și o interdicție a desfășurării de rachete americane cu rază medie de acțiune în Europa sau în altă parte a teritoriului rus, conform documentelor. De asemenea, rușii au încercat să interzică exercițiile militare ale SUA sau NATO din Europa de Est până în Caucaz și Asia Centrală, arată documentele. „Sunt aceleași cerințe ale Rusiei care au fost făcute din 1945”, a spus Kori Schake, un fost oficial al Pentagonului, care conduce departamentul de politică externă și de apărare la American Enterprise Institute. „Cu comportamentul administrației Trump din ultimele săptămâni, europenii nu se tem doar că îi abandonăm, ci le este teamă că ne-am alăturat inamicului”.
De ce a purtat Vladimir Putin camuflaj militar în Kursk: E pentru prima dată când apare îmbrăcat astfel din 2022
Vladimir Putin a efectuat miercuri o vizită surpriză în Kursk, după ce armata ucraineană s-a retras în ultimele zile, inclusiv din localitatea Sudja. Îmbrăcat în haine militare de camuflaj – o ținută rară pentru el – Putin i-a luat prin surprindere chiar și pe ruși. Liderul de la Kremlin a ordonat armatei „eliberarea completă” a Kurskului cât mai curând posibil. Discursul său, rostit în fața șefului Statului Major al Armatei Ruse, Valeri Gherasimov, nu sugerează o disponibilitate pentru o încetare rapidă a focului pe front, a relatat publicația rusă Kommersant. De asemenea, Reuters a comentat că nu este clar dacă Putin este dispus să se angajeze serios în negocierile de pace sau să accepte un armistițiu de 30 de zile, scrie observatornews.ro.
Bloggerii militari ruși au interpretat faptul că Vladimir Putin a purtat camuflaj militar – o ținută în care liderul de la Kremlin nu a mai apărut de la invadarea Ucrainei în 2022 – ca pe un semn că nu va accepta prea ușor sau prea curând un armistițiu, nici măcar unul temporar.
Putin, în camuflaj militar pentru prima dată din 2022 – un semnal împotriva armistițiului?
„În timp ce Bloomberg scrie că Putin va accepta cel mai probabil un armistițiu de 30 de zile, dar va cere încetarea livrărilor de arme către Ucraina, el se îmbracă în haine militare și ordonă crearea unei zone tampon în regiunea Sumî (n.r. ucraineană)”, a relatat canalul rus de Telegram pro-război Dva Mayora, urmărit de peste 1,2 milioane de abonați.
„Vizita atent coregrafiată a lui Vladimir Putin în Kursk pare menită să ridice moralul soldaților, pe măsură ce forțele ruse avansează spre ultimele poziții ucrainene din interiorul Rusiei. Vizita a avut loc la o zi după discuțiile de pace dintre oficialii americani și ucraineni, în urma cărora Kievul a acceptat o încetare a focului de 30 de zile pentru întreaga linie a frontului. Avansul rapid al Rusiei în Kursk amenință singurul atu teritorial al Kievului în negocieri, într-un moment crucial al războiului, când un potențial acord de încetare a focului este în balanță”, a comentat CNN.
Putin a făcut un tur al victoriei în Kursk, unde forțele ucrainene au cedat un teritoriu important în ultimele zile. Nu îl vedem adesea în uniformă. El a spus că soldații ucraineni vor fi tratați ca niște teroriști”, scrie Financial Times.
Strategia lui Putin: Tergiversarea negocierilor pentru un armistițiu
Reuters a scris că Rusia a transmis americanilor o listă de cereri pentru un posibil acord de încetare a războiului din Ucraina și pentru reluarea relațiilor diplomatice cu Washingtonul. Dar deși Rusia a inițiat aceste discuții, rămâne neclar dacă este dispusă să accepte un compromis real sau dacă folosește negocierile pentru a câștiga timp și a diviza alianțele occidentale. Nu este clar nici angajamentul lui Putin față de un eventual armistițiu și nici poziția administrației Trump în fața acestor negocieri.
Nu este clar ce conține exact lista Moscovei sau dacă Rusia este dispusă să negocieze cu Ucraina înainte ca cererile sale să fie acceptate. Oficiali ruși și americani au discutat termenii în ultimele trei săptămâni, atât în întâlniri fizice, cât și în conversații virtuale, potrivit surselor Reuters.
Principalele cereri ale Rusiei
Cererile formulate de Kremlin sunt ample și similare cu cele prezentate anterior Ucrainei, SUA și NATO, aminteşte Reuters. Printre acestea se numără: neaderarea Ucrainei la NATO, interzicerea desfășurării de trupe străine de menţinere a păcii în Ucraina, precum şi recunoașterea internațională a anexării Crimeei și a celor patru regiuni ucrainene.
În ultimii ani, Rusia a insistat ca SUA și NATO să rezolve ceea ce consideră „cauzele fundamentale” ale conflictului, inclusiv extinderea alianței militare spre est. Președintele Donald Trump așteaptă răspunsul lui Vladimir Putin cu privire la posibilitatea unui armistițiu de 30 de zile, propunere pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acceptat-o marți ca prim pas către un acord de pace.
Totuși, nu este clar dacă Putin este dispus să respecte un astfel de acord sau dacă îl va folosi ca o tactică pentru a diviza SUA, Ucraina și Europa, potrivit unor oficiali și analiști americani. La Kiev, Zelenski a salutat discuțiile recente dintre oficialii americani și ucraineni din Arabia Saudită și a afirmat că un armistițiu temporar ar putea servi ca bază pentru un acord de pace mai amplu.
Moscova a reiterat multe dintre aceste cereri de-a lungul ultimelor două decenii, unele dintre ele fiind abordate în negocieri trecute cu SUA și Europa. Cel mai recent, Rusia a discutat aceste solicitări cu administrația Biden la sfârșitul anului 2021 și începutul lui 2022, în timp ce trupele rusești se adunau la granița cu Ucraina, pregătindu-se pentru invazie.
Printre cererile de atunci s-au numărat: limitarea operațiunilor militare ale SUA și NATO în Europa de Est, interzicerea exercițiilor militare ale NATO în noile state membre, stoparea desfășurării de rachete americane cu rază medie de acțiune în Europa. Joe Biden a respins unele dintre cererile Moscovei, dar a încercat să negocieze altele pentru a preveni invazia – efort care, în cele din urmă, a eșuat pe 24 februarie 2022.
Putin s-ar putea expune chiar azi în privința armistițiului în Ucraina
Liderul de la Kremlin ar putea să comenteze propunerea Ucrainei de instituire a unui armistițiu de 30 de zile după întrevederea cu președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, aflat la Moscova în vizită oficială, scrie omniapres.md.
Publicația germană Bild scrie, cu referire la purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, că ”președintele rus s-ar putea expune despre Ucraina”.
Jurnaliștii germani mai scriu că nu este clar dacă Washington și Moscova au făcut deja schimb de opinii despre armistițiu, dar e cert că rușii au decis deja să iasă cu o reacție. Fiind întrebat dacă Putin va comenta și subiecte care nu țin de relațiile dintre Rusia și Belarus, Peskov a spus că ”totul va depinde de întrebările jurnaliștilor”.
Jurnaliștii de la Bild cred că nu vom auzi un simplu ”da”. Acest lucru este susținut și de declarațiile de ieri ale lui Putin, care a mers în regiunea Kursk, pentru prima dată după incursiunea forțelor ucrainene pe teritoriul rus. Liderul de la Kremlin a dat indicații ca teritoriile pierdute să fie recucerite, iar militarii ucraineni luați prizonieri să fie tratați ca teroriști. De asemenea, Bloomberg și Reuters anunță, citând surse proprii, că Rusia poate veni cu propriile condiții înainte de a accepta armistițiul din Ucraina.
