Premiile Oscar 2017! Iată lista câștigătorilor

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Un avion cargo DHL s-a prăbuşit luni în apropierea aeroportului din Vilnius, în jurul orei 03:30 GMT, au declarat purtătorii de cuvânt ai aeroportului din capitala Lituaniei şi poliţia pentru Reuters. O persoană a fost declarată decedată, scrie digi24.ro. 

Potrivit aerotime.aero, site-ul de urmărire a zborurilor FlightAware arată că aeronava cargo a decolat de pe Aeroportul Leipzig/Halle (LEJ) la ora 03:08 CET, potrivit News.ro. 

Postul local de ştiri Delfi Plus informează că aeronava s-a prăbuşit pe strada Žirnių, într-o zonă rezidenţială, pe o clădire rezidenţială cu două etaje, şi a provocat un incendiu. Se pare că în aeronavă se aflau patru persoane: doi piloţi şi doi angajaţi DHL. Salvatorii au reuşit să elibereze un pilot din carlingă, iar acesta şi-a recăpătat cunoştinţa. Alte două persoane au fost preluate pentru îngrijiri medicale de urgenţă. O persoană a murit. Toate persoanele din casa pe care s-a prăbuşit avionul au supravieţuit.

Israelul i-a dat undă verde mediatorului american să finalizeze termenii unui armistiţiu pe frontul din Liban, în vederea unui acord care prevede trei faze, iar prima ar putea începe săptămâna aceasta, care prevede o încetare confruntărilor armate şi o desfăşurare a Hezbollah în afara sudului Libanului, relatează RFI citată de news.ro.

O a doua fază prevede ca armata israeliană să pună capăt presenţei sale pe teritoriul libanez.

O a treia fază, prevăzută mai târziu, constră în negocieri în vederea stabilirii frontierei între Israel şi Liban.

Aceste negocieri intervin în contextul în care duminică a fost cea mai intensă zi de confruntări armate de la începutul războiului.

Aproape 300 de obuze au fost trase către Israel, care a trimis un milion de israelieni în adăposturi.

Nenumărate atacuri israeliene, mai ales la periferia de sud a Beirutului, au avut loc duminică, numai duminică seara 12.

Luni, presa israeliană scrie că un detaliu întârzie intrarea în vigoare a unui armistiţiu.

Este vorba despre refuzul Israelului ca Franţa să controleze armistiţiul.

Presa scrie că Israelul consiceră că aceste negocieri ţin de Statele Unite şi refuză ca Franţa să aibă vreun rol important, din cauza poziţiilor statului francez, respinse de autorităţile israeliene.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a pledat duminică în favoarea unei încetări a confruntărilor armate între cele două ţări.

”Noi vedem o singură cale posibilă, o încetare imediată a focului şi aplicarea integrală a Rezoluţiei 1701 a Consiliului de Securitate al ONU”, a declarat Borrell după o întâlnire cu premierul libanez Najib Mikati şi preşedintele Parlamentului libanez Nabih Berri.

”Trebuie să exercităm presiuni asupra Guvernului israelian şi să menţinem presiunile asupra Hezbollah pentru ca să accepte propunerea americană de armistiţiu”, a declarat el.

Uniunea Europeană (UE) este pregătită să ofere Libanului un ajutor în valoare de 200 de milioane de euro în vederea consolidării armatei libaneze.