Cum să faci față la două procese de judecată, când ai un copil cu autism, care are nevoie de supraveghere permanentă, casa ți-a ars, iar fostul soț pretinde nu doar despăgubiri pentru incendiu, dar și reducerea pensiei pentru întreținerea copilului. Este povestea Angelei Sandu (nume schimbat), de 54 de ani, dintr-o localitate din centrul țării. Pentru ea, anul 2020 înseamnă nu doar criza pandemică, dar și câteva ședințe de judecată, în care a trebuit să răspundă la reclamațiile și pretențiile fostului soț. Salvarea ei a venit din partea unui parajurist și a unui avocat din sistemul de asistență juridică garantată de stat.
„Eu nu îmi pot permite să mă îmbolnăvesc sau să mor, nu are cine avea grijă de copilul meu”. Pentru Angela, fiul său, Cristi, (28 de ani), e centrul universului. Diagnosticat cu autism, tânărul are nevoie de atenție permanentă, astfel că mama îi este asistentă personală. Salariul pentru acest serviciu și pensia alimentară sunt singurele venituri ale familiei. De când a început pandemia de coronavirus, Angela a renunțat temporar la mica afacere care îi aducea un venit suplimentar– o frizerie deschisă în curtea casei sale. Din primăvară, niciun client nu i-a mai trecut pragul – la început pentru că exista interdicția autorităților, iar mai apoi de frică să nu contracteze virusul.
Angela locuiește de una singură cu fiul său, căsnicia sa ruinându-se din cauza violenței. Bătăile și abuzul psihologic au făcut parte din viața ei toți cei 18 ani cât a fost căsătorită: „Îmi era frică să fac o schimbare. Mă simțeam ca o sclavă. Citeam Biblia, acesta era refugiul meu, iar acolo se spune că trebuie să păstrăm familia. Dar până la urmă era vorba și despre viața mea, care era în pericol. În ultima perioadă, înainte de divorț, soțul mă amenința cu moartea”. A luat decizia să plece când a conștientizat că își pune viața în pericol rămânând sub același acoperiș cu agresorul.
A ieșit din casă fără să-și ia haine sau alte bunuri. Prima lună s-a adăpostit la un centru pentru copii cu dizabilități – dormea pe un pat pliant. La scurt timp, o organizație specializată în protecția victimelor violenței în bază de gen i-a oferit suport ca să își poată plăti chiria timp de jumătate de an.
Și-a luat viața de la capăt
În viața sa nouă, liberă de violență, Angela a învățat să se descurce pe cont propriu și să ia decizii asumate.
„La un centru de tineret mi s-a oferit funcția de intendentă. La început m-am speriat, mi se părea o responsabilitate foarte mare. Asta pentru că pe tot parcursul căsniciei eu nu aveam dreptul la opinie. Soțul nu-mi permitea nici măcar să aleg cearșafurile pentru pat. El cumpăra tot, el lua decizii. Iar în funcția mea de la centru intrau responsabilități de a organiza, de a face cumpărături, de a asigura centrul cu toate cele necesare”.
Și-a depășit frica și a învățat din mers, iar treptat a ajuns să fie respectată de colegi.
Pentru a obține divorțul și partajarea bunurilor, a trecut prin mai multe ședințe de judecată, procesul durând luni în șir.
„Perioada aceasta a fost foarte complicată pentru mine. Averea încă nu fusese partajată, fostul soț mă ataca – venea în mod abuziv în spațiul meu. Chemam poliția, a fost de câteva ori amendat și atenționat de organele de drept”.
Instanța a decis ca gospodăria să fie împărțită în jumătate între cei doi foști soți.
„Fostul soț și-a luat bucata lui din gospodărie, eu am rămas cu a mea. Am pus și un gard care să ne separe. Eram foarte fericită de acel gard care ne separa, îmi venea să-l pup, atât îmi era de drag”.
Gardul separa nu doar partea de casă și curte, dar îi oferea și un sentiment de protecție.
Incendiul i-a distrus casa și i-a adus un nou proces de judecată
Fostul soț nu și-a mai amintit de Angela și Cristi până în 2019, când un incendiu devastator a distrus aproape în întregime partea de casă care aparținea femeii. Pompierii au presupus că focul a pornit din cauza unui scurtcircuit la bucătărie sau a folosirii incorecte a gazului natural.
Angela și Cristi au rămas afară, sub cerul liber. Datorită unei campanii de colectare de fonduri, a reușit să renoveze partea sa de casă, dar și să facă reparație în încăperile care aparțin fostului soț.
Bărbatul a decis să o acționeze în judecată, pretinzând că incendiul i-a afectat grav locuința. Suma pe care o solicită – 140 mii de lei – pare una cosmică pentru Angela.
De rând cu pretențiile pentru locuință, el a mai depus o cerere în judecată, pretinzând să plătească mai puțin pentru întreținerea copilului – 300 de lei în loc de 600 de lei.
Angela spune că nu ar fi făcut față la două procese de judecată, derulate în paralel, dacă nu ar fi beneficiat de serviciile unui parajurist care, la rândul său, a ajutat-o să beneficieze de un avocat plătit din oficiu și să câștige unul dintre cele două procese, astfel că mărimea pensiei pentru întreținerea lui Cristi să nu fie afectată.
„Instanța de judecată l-a obligat să achite integral, conform legii. El s-a conformat. N-are încotro. Legea e lege pentru toți”, spune femeia.
Angela susține că parajuriștii și avocații din sistemul de asistență juridică garantată de stat sunt o salvare pentru oamenii cu venituri modeste, care nu au bani să achite astfel de servicii, dar care au nevoie stringentă de asistența juridică. I-a fost foarte ușor să beneficieze de acest serviciu – a făcut o programare telefonică, după care a venit la oficiu, a avut o discuție cu parajuristul și a fost ajutată să pregătească tot pachetul de acte – cererea, declarația etc.
Acum femeia se pregătește, împreună cu avocatul, de cea de-a cincea ședință de judecată în procesul intentat de fostul soț în legătură cu incendiul și este sigură că i se va face dreptate.
Cine poate beneficia de asistență juridică garantată de stat
La fel ca Angela, anual, peste 60.000 de femei și bărbați din Moldova beneficiază gratuit de asistența juridică garantată de stat.
De serviciile unui avocat plătit de stat pot beneficia persoanele care sunt parte a unui proces penal, civil, contravențional sau de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti acest serviciu, sau au fost reținute în cadrul unui proces penal sau al unei proceduri contravenționale. Asistența juridică garantată de stat este oferită, de asemenea, copiilor care sunt victime ale unor infracțiuni, dar și victimelor adulte ale violenței în familie sau a infracțiunilor privind viața sexuală. Asistența juridică gratuită (primară sau calificată) poate fi obținută prin adresarea la un parajurist din raza teritorială în care locuiește persoana sau solicitând asistență la unul din cele patru Oficii Teritoriale ale Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat. Din luna iunie, acest tip de asistență poate fi solicitat și online, cu utilizarea semnăturii electronice (detalii pe www.cnajgs.md).
Consolidarea accesului la justiție – ținta unui proiect amplu, implementat de PNUD și Suedia
Sporirea accesului la justiție pentru persoanele din grupurile vulnerabile – cum sunt victimele violenței în familie sau persoanele cu dizabilități, este și unul dintre obiectivele proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție”, implementat de PNUD și Suedia, în parteneriat cu două organizații neguvernamentale – Invento și Institutul de Reforme Penale.
Partenerii de implementare vor contribui la sporirea coordonării și cooperării dintre actorii-cheie din sectorul justiției din cele patru regiuni de intervenție a proiectului (Soroca, Criuleni, Cimișlia și Comrat). Vor fi constituite platforme de dialog pentru identificarea soluțiilor la problemele care țin de eficiența și accesul la justiție pentru populația locală. Tot prin intermediul proiectului vor fi organizate sesiuni de instruire pentru profesioniștii din domeniul justiției din raioanele Soroca, Criuleni, Cimișlia și Comrat.
La fel, vor fi organizate activități de consolidare a capacităților a patru organizații non-guvernamentale (ONG-uri) din regiunile de intervenție, astfel încât acestea să participe eficient într-un dialog constructiv cu actorii din lanțul justiției și să se implice în mod pro-activ în revendicarea drepturilor justițiabililor. ONG-urile-partenere vor deveni ulterior o sursă de informare și expertiză pentru autoritățile locale, dar și pentru bărbații și femeile din comunitățile-țintă.
Text: Natalia Porubin, PNUD Moldova; Foto: Ion Buga
