Sute de fermieri olandezi își închid voluntar fermele de animale. UE le acordă compensații financiare

Multe zone ale României păstrează încă o serie de superstiții și obiceiuri în timpul Săptămânii Mari și în zilele de Paște, cărora le-a fost pierdută originea în negura timpului. Iată care sunt superstițiile de care bunicii și străbunicii noștri țineau cont dar care astăzi nu mai sunt respectate de mulți dintre credincioși, scrie redactia.ro.

De ce bărbatul intră în casă primul după slujba de Înviere

Doina Ișfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București și Amalia Boari, specialist în cadrul Centrului de Creație Vâlcea, ne deschid ușa către misterele și magia sărbătorilor pascale. Acestea ne împărtășesc informații despre ritualurile și tradițiile care ne indică ce este bine și ce nu este bine să facem în această perioadă.

Printre obiceiurile, mai mult sau mai puțin cunoscute, se numără aprinderea focurilor în Săptămâna Mare și pomenirea morților, tradiția Joimăriței, superstițiile legate de cocoși, data potrivită pentru vopsitul ouălor și semnificația de a-l lăsa pe capul familiei să intre primul în casă după slujba de Înviere.

Tradițiile continuă chiar și după Înviere. Iată de ce era important ca bărbatul să fie primul care intră în casă după slujbă. „Când se întoarce familia acasă, primul care intră în casă este bărbatul cel care cu lumânarea de la Înviere luminează toate încăperile casei, ca să ne ferească de rele peste an. Este o tradiție care se mai păstrează astăzi chiar și la oraș. Iar a doua zi, practic în prima zi de Paște, credincioșii se spălau, de fapt încă se mai spală cu apă proaspătă de izvor în care a fost pus un ou roșu și un ban de argint ca oamenii să fie roșii și sănătoși, pentru că exista credința că argintul te ferește de boli”, au explicat acestea, conform Adevărul.

Primenirea trupului a devenit mai importantă decât cea a sufletului în zilele noastre

Specialiștii recunosc că un alt obicei care a devenit o obsesie a omului modern este acela de a primeni trupul, în detrimentul primenirii spirituale prin spovedanie, împărtășanie, comportament decent și smerenie și acceptarea celuilalt așa cum este.

„În societatea tradițională, primenirea trupească era un moment de mare competiție: cămașa se cosea la fiecare sărbătoare pascală pentru fiecare membru al familiei. În Romanați, când am pregătit dosarul cămășii cu altiță pentru patrimoniul UNESCO, am aflat că se coseau câte două cămăși – una la vedere și una pe ascuns noaptea, la lampă, ca să nu vadă nimeni ce s-a pus în altiță”, a declarat etnologul Doina Ișfănoni.

Un cetăţean rus a fost condamnat, vineri, la 15 ani de închisoare de către un tribunal militar pentru că a incendiat un centru de recrutare din oraşul Habarovsk, în estul îndepărtat al Rusiei, a relatat agenţia oficială rusă RIA Novosti, citată de EFE.

Imagine simbol

Potrivit sentinţei, bărbatul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost găsit vinovat de infracţiunile de terorism, vandalism, huliganism, profanare de morminte şi dezonoare adusă drapelului naţional, transmite digi24.ro.

Ancheta a stabilit că acuzatul, care se opunea recrutărilor pentru a lupta în campania militară rusă din Ucraina, a incendiat, toamna trecută, cu două cocteiluri Molotov biroul de recrutare din cartierul Industrialni din Habarovsk.

Oficiali ai centrului au fost răniţi în atac, care a provocat pagube considerabile clădirii.

În plus, instanţa militară a considerat că a fost dovedit că acuzatul a pictat simboluri „care semănau cu cele naziste” pe steaguri ruse amplasate pe mormintele soldaţilor căzuţi în Ucraina.

Învierea Domnului este o sărbătoare pentru toți. Instituțiile penitenciare au reușit să creeze atmosferă de sărbătoare și persoanelor care își ispășesc pedeapsa.

Foto: Administrația Națională a Penitenciarelor

În perioada pre-pascală angajații secțiilor reintegrare socială au forțat imaginația și au depus toată străduința ca să antreneze persoanele deținute în activități premergătoare marii Sărbători.

„Activitățile la care au fost implicați aceștia au presupus ateliere de coacere a cozonacilor și păștilor, confecționarea articolelor cu specific pascal (felicitări, picturi, ouă încondeiate), ore informative despre tradițiile și obiceiurile de Paște, vizionarea filmelor, recitaluri de muzică creștină, master-class-uri cu vopsirea ouălor, dar și activități de salubrizare a spațiilor”, menționează Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, deținuții, echipați cu ustensile speciale, au confecționat obiecte de creație artistică, pictând și ilustrând diferite obiecte și desene de cult religios.

În preajma Sfintelor Sărbători s-au intensificat și colaborările cu diferite asociații obștești și confesiuni religioase, care au organizat întâlniri duhovniceşti și lecţii cu tematică pascală.

„De menționat că, în ziua de Paşte, persoanele private de libertate vor avea parte şi de un meniu special îmbunătățit, care va include tradiţionalele ouă roşii și cozonacul. Prin astfel de activități, deținuții pot experimenta un sentiment de valoare adus societății, ceea ce este esențial în procesul lor de reintegrare socială. Este un exemplu frumos despre cum sărbătorile pot aduce oamenii împreună și pot genera schimbări pozitive în viața celor care se confruntă cu dificultăți”, adaugă Administrația Națională a Penitenciarelor.