Țara care oferă 200 de euro ca să-ți repari gadgetul. UE vrea să impună acest lucru

03/05/2023

News

Peste o jumătate de milion de reparații ale produselor electronice și electrocasnice au fost subvenționate în Austria pentru a limita acumularea deșeurilor. Uniunea Europeană ar putea introduce în curând legea dreptului la reparație, pentru a face aceste dispozitive și aparate mai ușor de reparat decât de înlocuit, scrie spotmedia.ro.

Programul introdus de Guvern pentru repararea dispozitivelor electronice și a aparaturii electrocasnice are mare succes în Austria. De la lansarea acestei scheme de ajutor, în urmă cu un an, au fost folosite 560.000 de vouchere în valoare de 200 de euro fiecare, potrivit Ministerului Mediului, cu mult peste obiectivul propus.

Guvernul se aștepta la început să fie folosite 400.000 de tichete până la începutul anului 2026.

Menit să reducă deșeurile electronice, programul acoperă jumătate din costul reparațiilor și se aplică unor produse predispuse la defecțiuni, precum smartphone-uri, laptopuri, espresoare de cafea și mașini de spălat vase. Oamenii pot face reparațiile într-unul dintre cele 3.500 de centre din toată țara.

Scheme similare ar putea fi introduse în mai multe țări din Uniunea Europeană, sub umbrela unei legi aflate în pregătire la nivelul blocului comunitar. Intitulată „dreptul la reparație”, aceasta urmărește să favorizeze reparația în detrimentul înlocuirii electronicelor.

Este nevoie de o legislație europeană în acest domeniu pentru că tehnologia aruncată la gunoi în loc să fie reparată generează în fiecare an 35 de milioane de tone de deșeuri și 261 de milioane de tone de dioxid de carbon în Europa, potrivit Comisiei Europene.

Ce este dreptul la reparație

Normele de aplicare ale noii legi au fost propuse în martie, în cadrul programului de economie circulară din UE. Dacă va fi adoptată, propunerea legislativă va obliga companiile să le ofere consumatorilor dreptul de a-și repara dispozitivele și aparatura, în centrele producătorilor sau ale unor companii terțe.

Programul va reduce deșeurile, oferindu-le clienților dreptul de a solicita repararea în defavoarea înlocuirii produsului prin simplificarea accesului la reparație și ieftinirea acestui proces.

Un alt obiectiv al noii legi va fi combaterea „învechirii programate” – o practică comercială prin care bunurile devin inutilizabile după o anumită perioadă de timp, deoarece nu există nicio metodă de reparare. Producătorii ar putea fi încurajați să dezvolte mai multe produse și modele de afaceri sustenabile.

Cum se va aplica dreptul la reparație în UE:

În perioada de garanție, producătorii vor fi obligați să asigure servicii de depanare, dacă reparațiile nu sunt mai scumpe decât înlocuirea produselor.
În interval de 5-10 ani de la data fabricării, producătorii vor fi obligați să repare dispozitivele și aparatele defecte, la solicitarea și pe cheltuiala consumatorilor.
Producătorii vor fi obligați să ofere și informații despre modul în care pot fi reparate produsele, eliminându-se astfel monopolul asupra depanării. Acest lucru le va permite firmelor mici să participe la reparații, scăzând prețurile.

Ce măsuri au luat alte state

Unele țări au luat deja măsuri împotriva deșeurilor electronice. În 2021, Franța a obligat giganți tehnologici precum Apple şi Samsung să aplice un punctaj de reparare a produselor pe etichetele produselor, pentru a le permite consumatorilor să fie mai bine informați când iau decizia de cumpărare.

Și Marea Britanie a introdus în 2021 o lege pentru dreptul la reparație, pentru a limita aruncarea la gunoi a unor aparate precum televizoare, mașini de spălat vase și frigidere.

Legea îi obligă pe producători să furnizeze piese și să pună la dispoziția consumatorilor și a terțelor părți informații despre depanare timp de zece ani de la data vânzării dispozitivelor. Producătorilor li s-a acordat o perioadă de doi ani pentru a se conforma prevederilor legale.

Legea are însă o aplicabilitate limitată, întrucât nu vizează telefoanele mobile, laptopurile, cuptoarele cu microunde și multe alte gadgeturi.

Țara noastră ar urma să procure mai multă energie electrică din România, după 1 ianuarie 2025

Republica Moldova ar urma să procure mai multă energie electrică din România, după 1 ianuarie 2025, în special în cazul în care Centrala termoelectrică din regiunea transnistreană /MGRES/ va opri livrările, transmite Moldpres.

Astfel, din 1 ianuarie și până la 31 martie 2025, Energocom va achiziționa de trei ori mai multă energie electrică de la compania Nuclearelectrica din România, care deține Centrala nucleară de la Cernavodă. Volumul achiziției este de 100 MW bandă (24 de ore din 24), de aproape trei ori mai mare decât în luna decembrie 2024, când Energocom a procurat 30 MW/ Prețul energiei este de circa 80 euro/MWh

În același timp, Ministerul Energiei a anunțat că alte 100 MW urmează a fi contractați de la Centrala Termoelectrică de la Brazi a OMV Petrom.

Totodată, până la 200 MW pot să fie achiziționate de pe bursa de energie electrică din România OPCOM pentru a acoperi vârfurile de consum. Prețurile la electricitate pe bursă sunt mai mari și foarte volatile, fiind dependente și de condițiile climaterice, dar și de cererea de piață.

Potrivit Ministerului Energiei, capacitatea de import (NTC) din ENTSO-E garantată pentru Moldova este de 315 MW. Datorită suportului Uniunii Europene, al ENTSO-E și al operatorilor de transport energie electrică din România, Ucraina, Polonia, Slovacia, Ungaria, al Secretariatului Comunității Energetice, al României, a fost identificat mecanismul de creștere a capacității NTC. Astfel, Republica Moldova va putea utiliza capacitatea nerezervată la alte hotare dintre ENTSO-E și blocul comun de reglaj Moldova-Ucraina. Suplimentar la aceasta, țara noastră va putea conecta liniile electrice cu tensiunea de 110 kV de interconectare cu România, prin care pot fi transportate 100+ MW.

Pe lângă achizițiile din România, autoritățile de la Chișinău estimează să acopere necesarul de energie electrică din surse interne de producere, cât și din surse regenerabile.

Anterior, secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a anunțat că și în luna decembrie importul de energie electrică din România este mai mare din cauza că MGRES funcționează cu două blocuri energetice.

Din 16 decembrie curent, pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost instituită stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, în legătură cu potențiale riscuri de insuficiență a resurselor energetice.

Premierul Dorin Recean a declarat luni că situația din sectorul energetic nu este simplă, dar Guvernul are puse la punct scenariile prin care să asigure cetățenii cu gaze naturale și cu energie electrică. În același timp, autoritățile îndeamnă consumatorii să utilizeze rațional resursele energetice și să economisească energia, în special în orele de vârf.

6 angajați ai “Moldovagaz” au fost menționați cu diplome de onoare din partea Ministerului Energiei

6 angajați ai întreprinderilor aparținând grupului Moldovagaz au fost menționați cu diplome de onoare din partea Ministerului Energiei al Republicii Moldova pentru contribuția remarcabilă în domeniu energetic al țării, scrie provincial.md.

Printre premiați s-au numărat șeful Direcției furnizare gaze și relații cu consumatorii, dl Ilarion Popa; directorul adjunct al întreprinderii de distribuție a gazelor „Chișinău-gaz”, dl Valentin Bicec; directorul al companiei de distribuție a gazelor „Stefan Vodă-gaz”, dl Vasile Petelca; directorul interimar al întreprinderii de distribuție a gazelor „Edineț-gaz”, Igor Nepeivoda; energeticianul-șef al întreprinderii de transport gaze „Moldovatransgaz”, dl Iurie Donu, precum și șeful Serviciului de protecție electrochimică a sectorului Drochia al întreprinderii de transport gaze „Moldovatransgaz”, dl Veaceslav Rotari.

„Grupul de companii „Moldovagaz” cuprinde peste 5 mii de angajați, și fiecare dintre ei, fără îndoială, este un profesionist de talie înaltă. Grație eforturilor lor, Republica Moldova are gaze naturale în regim non-stop, și în orice anotimp al anului”, a menționat dl Vadim Ceban, președinte interimar al Consiliului de Administrație „Moldovagaz”.

Ceremonia de conferire a diplomelor a avut loc cu prilejul Zilei Energeticianului al Republicii Moldova.

Lingouri din aur nedeclarate, depistate în bagajul unui pasager, la Aeroport

Funcționarii postului vamal Aeroport Internațional Chișinău, în colaborare cu polițiștii de frontieră, au identificat patru lingouri din aur în bagajul unui pasager al rutei Chișinău – Londra, scrie pulsmedia.md.

Acestea erau ascunse printre bunurile personale ale unui nerezident în vârstă de 63 de ani și nu au fost declarate autorităților vamale.

Lingourile au fost ridicate în vederea confiscării, iar persoana este pasibilă de sancționare contravențională, conform prevederilor art. 43¹ și art. 287 alin. (10) din Codul Contravențional al Republicii Moldova.