„The Economist” a ales țara anului 2021. Republica Moldova, printre finaliste

17/12/2021

News

În fiecare an, prestigioasa revistă „The Economist” alege o „țară a anului”. Premiul nu se acordă nici celei mai mari, nici celei mai bogate și nici celei mai fericite, ci celei care, în opinia jurnaliștilor, și-a îmbunătățit cel mai mult imaginea în 2021.

Printre câștigătoarele din trecut s-au numărat Uzbekistan (pentru abolirea sclaviei), Columbia (pentru că a făcut pace) și Tunisia (pentru că s-a deschis către democrație). Anul acesta, menționează publicația, a fost unul dificil, mohorât și doar câteva „stele” au strălucit. Printre ele s-a numărat însă și Republica Moldova, transmite Digi24.ro.

În 2021, Covid-19 a continuat să răspândească nenorocirea, în timp ce vaccinurile concepute în mod atât de strălucit au fost distribuite în mod inegal și au apărut noi variante, cum ar fi Omicron. În multe țări, libertățile civile și normele democratice au fost erodate. Principalul lider al opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, a fost încarcerat. Susținătorii lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul în SUA. Războaiele civile au cuprins Etiopia și Myanmar. Cu toate acestea, în mijlocul întunericului, câteva țări au strălucit, scrie The Economist.

Principalele candidate la titlul de „țara anului 2021”

În micul stat Samoa, justiția a dezamorsat o criză constituțională, a dat afară partidul aflat la putere de 33 de ani și un prim-ministru care pretindea că a fost ales de Dumnezeu și a instalat un reformator, prima femeie care ocupă această funcție.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată The Economist.

Zambia și-a recâștigat democrația. În urmă cu un an, țara era coruptă și falimentară. În august, conducătorii săi au încercat să fraudeze alegerile, dar populația l-a votat pe Hakainde Hichilema, un om de afaceri liberal, cu o marjă atât de mare, încât fraudarea votului a eșuat. De atunci, Hichilema a încheiat un acord cu FMI, a promis că va reduce subvențiile risipitoare la combustibil și electricitate și a început să investigheze corupția.

Lituania a luptat și ea pentru valorile democratice și s-a dovedit o țară curajoasă. Dacă acest stat baltic ar fi un oraș, abia dacă ar intra în top 40 din China, după populație. Cu toate acestea, a sfidat guvernul de la Beijing, permițând Taiwanului să deschidă un birou de reprezentare în Vilnius, capitala Lituaniei. Pe de altă parte, Lituania a ținut piept unor regimuri autoritare. A oferit adăpost disidenților din Belarus și Rusia, inclusiv femeii care a câștigat, probabil, cele mai recente alegeri prezidențiale din Belarus, Svetlana Tihanovskaia. Liderul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a încercat să se răzbune forțând mii de refugiați „de import” să treacă granița lituaniană. Lituania a răspuns ferm, dar ceva mai uman decât Polonia, pe care Belarusul a provocat-o în același mod. „Dar chiar și așa, nu ea este câștigătorul nostru”, menționează The Economist.

Și câștigătorul este…

Această onoare revine Italiei, dezvăluie revista și argumentează: „Nu pentru măiestria fotbaliștilor săi, care au câștigat marele trofeu al Europei, și nici pentru vedetele sale, care au câștigat concursul Eurovision, ci pentru politica sa. The Economist a criticat în repetate rânduri Italia pentru că și-a ales lideri precum Silvio Berlusconi, care ar fi putut urma cu folos îndemnul cântecului câștigător al Eurovisionului: „Taci și fă”. Din cauza guvernării slabe, italienii erau mai săraci în 2019 decât erau în 2000. Cu toate acestea, în acest an, Italia s-a schimbat. Prin Mario Draghi a căpătat un prim-ministru competent și respectat la nivel internațional. Pentru prima dată, o largă majoritate a politicienilor săi au îngropat securea războiului pentru a susține un program de reformă profundă care ar trebui să-i garanteze Italiei că primește fondurile la care are dreptul în cadrul Planului de Redresare post-pandemic al UE. Rata de vaccinare a Italiei împotriva COVID este printre cele mai ridicate din Europa. Iar după un an 2020 dificil, economia sa își revine mai repede decât cea a Franței sau a Germaniei”.

Publicația adaugă că există pericolul ca această infuzie neobișnuită de guvernare sensibilă să fie inversată, pentru că dacă Mario Draghi va vrea să fie președinte, o funcție mai mult ceremonială, ar putea fi succedat de un prim-ministru mai puțin competent. „Dar este greu de negat că Italia de astăzi nu este un loc mai bun decât era în decembrie 2020. Pentru asta, o declarăm țara anului (2021). Auguroni!” – încheie The Economist.

Accident de groază la Ștefan Vodă: Un bărbat a murit pe loc, iar 5 cetățeni străini au ajuns la spital

Aseară, în jurul orei 23:30, Poliția din Ștefan Vodă a fost sesizată despre producerea unui grav accident rutier pe traseul R-30, la intersecția cu drumul de acces în satul Cioburciu, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Conform informațiilor preliminare, o Skoda condusă de un bărbat de 29 de ani, a ieșit pe contrasens și s-a tamponat cu un microbuz de marca Opel, la volanul căruia se afla un bărbat de 61 de ani.

În urma impactului, șoferul Skodei a decedat pe loc, iar conducătorul din Opel și alți patru pasageri cu vârste cuprinse între 43 și 52 de ani, toți cetățeni străini, au fost transportați la spital cu diverse traumatisme.

Poliția urmează să stabilească circumstanțele exacte ale accidentului.

Miș-mașuri la repararea unei porțiuni de drum din Cahul: Tone de pietriș dispărute

Ofițerii Direcției „Sud” a INI, de comun cu procurorii PCCOCS ai oficiului Sud, anunță investigarea unei scheme prin care la repararea unei porțiuni de drum din Cahul, 770 tone de pietriș care urma să fie folosit, nu s-a regăsit în lucrarea implementată în 2023, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Mai exact, persoane din rândul responsabililor de șantier i-au raportat conducerii societății pe acțiuni „Drumuri Cahul” faptul că o parte din pietrișul prevăzut de proiect în valoare de peste 370.000 lei, de fapt lipsea din structura temeliei drumului care leagă satele Frumușica și Borceag ale raionului Cahul. Cu toate acestea, prin introducerea datelor denaturate în actele de dare în exploatare și actele contabile (inclusiv cumpărarea acelor 770 tone de la agentul economic vizat), în toamna lui 2023 drumul a fost dat în exploatare.

Schema, însă, a fost deconspirată de oamenii legii, care au descins cu percheziții la sediul din Cahul și la conducerea societății pe acțiuni, precum și la sediul și conducerea companiei care a comercializat pietrișul prevăzut de proiect.

Drept rezultat al perchezițiilor desfășurate, au fost ridicate acte de evidență contabilă, inscripții de ciornă, extrase de pe suporturi electronice, telefoane mobile și alte obiecte relevante cauzei penale. Investigațiile penale continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Rusia a atacat Odesa cu drone şi rachete, noaptea trecută

Rusia a atacat orașul-port Odesa cu drone și rachete în cursul nopţii de 14/15 noiembrie, lovind clădiri rezidențiale, astfel că o femeie a fost ucisă şi alte 10 persoane, printre care şi copii, au fost rănite, scrie adevarul.ro.

Guvernatorul Odesei, Oleh Kiper, a confirmat informaţiile declarând că, în noaptea de joi spre vineri, oraşul a fost vizat de un atac rusesc „masiv”

O femeie a fost ucisă și cel puțin alte 10 persoane au fost rănite, inclusiv un băiat de 9 ani, a mai precizat guvernatorul. Un bărbat în vârstă de 22 de ani a suferit răni grave și a fost spitalizat, iar celelalte persoane sunt tratate în unități medicale pentru răni moderate.

A fost distrus un bloc de apartamente din centrul orașului, dar şi alte clădiri rezidențiale au suferit incendii și pagube, în urma atacului fiind avariate o biserică, instituții de învățământ și vehicule.

În timpul atacului cu drone şi rachete, a fost lovită una dintre conductele principale de încălzire din Odesa, forțând orașul să oprească unul dintre cazanele sale. Potrivit lui Oleh Kiper, sistemul era responsabil pentru încălzirea a 220 de clădiri de apartamente, șapte grădinițe și patru școli. De asemenea, cazanul furniza căldură unei maternități, unde în prezent sunt 22 de bebeluși și 28 de viitoare mămici, care urmează să nască. Spitalul este capabil să se încălzească singur cu ajutorul generatorului său, iar reparațiile sunt în curs la cazan.

Andri Yermak, șeful Biroului prezidențial al Ucrainei, a calificat atacul de la Odesa drept unul „terorist”.

„Președintelui rus Vladimir Putin îi place să lupte împotriva civililor”, a spus el.

Rusia și-a intensificat atacurile cu drone în Ucraina, inclusiv în orașe importante precum Odesa și capitala Kiev. Atacuri consecutive ale dronelor au vizat Odesa pe 8 și 9 noiembrie, ucigând și rănind civili.

Oficialii ucraineni au avertizat cu privire la amenințarea iminentă la adresa sistemelor energetice și de încălzire ale țării înainte de lunile de iarnă. Șeful interimar al Ukrenergo, operatorul rețelei de stat din Ucraina, declara, la 29 octombrie, că țara s-ar putea confrunta cu cea mai dificilă iarnă de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.