Un medic din Moldova practică peste Prut chirurgia robotică de vârf în Urologie. A ajuns unul dintre cei mai buni din România

Moldovenii au demonstrat peste tot în lume că sunt cei mai buni. Mulți dintre ei se afirmă nu doar în afaceri, artă sau sport, dar și în domenii mai complicate sau dificil de cucerit în afara țării, și chiar reușesc să inspire încredere și să se manifeste. Unica.md vă invită să cunoașteți povestea unui tânăr medic, originar din Soroca, Republica Moldova, care a salvat sute de pacienți ajungând un specialist cu renume peste Prut.

Doctorul Alexandru Cealan are 36 de ani, este absolvent al Univesității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițeanu”, a făcut 6 ani rezidențiatul la noi în țară, a practicat un timp medicina de familie, dar pentru că și-a dorit mai mult de atât a mers la Cluj-Napoca, România, unde a mai făcut câțiva ani de rezidențiat, doar că de această dată în urologie.

Este stabilit de aproape 9 ani în România, unde a reușit să își întemeieze și o familie frumoasă: este tată a doi copii, iar soția este moldoveancă și ea.

Medicul Alexandru Cealan povestește că a prins o pasiune aparte pentru chirurgia robotică încă în timpul rezidențiatului de la Cluj, unde a avut șansa să cunoască și primul robot. Susținut de mentorii săi, primii pași i-a făcut cu robotul Da Vinci, un robot care este manipulat și cu mâinile.

După ani de studii și practică, Alexandru Cealan a ajuns un ilustru doctor, iar în prezent activează în cadrul Spitalului ”Sfântul Constantin” din Brașov. Presa română scrie despre el că este unul dintre cei mai mari specialiști din România în domeniul urologiei, atât pe partea de diagnostic, cât și pe cea de chirurgie, inclusiv a cancerului. Are mii de ore petrecute în sala de operație și sute de pacienți salvați.

Unica.md a reușit să obțină un scurt interviu de la Alexandru Cealan.

  • De ce ați ales România?

”Am ales România în 2011 când am participat la un congres, la Cluj, pentru 3-4 zile, iar când am revenit acasă mi-am anunțat părinții că plec să fac rezidențiatul la Cluj. A durat ceva timp până mi-am obținut cetățenia română, cam trei ani, și din 2015 am început studiile. De ce România? Pentru că mereu am considerat că suntem aceeași țară, același popor, vorbim aceeași limbă și avem aceleași tradiții. Astfel a fost foarte ușor să aleg România, pentru a mă dezvolta mai mult pe partea medicală.

Făcând rezidențiatul la Cluj, una din obțiuni a fost să rămân și să activez în România, pentru că în acest timp am învâțat lucruri noi, am studiat urologie modernă care se practică doar cu aparate moderne de care puteam avea parte doar în România sau în țările dezoltate. Eu am ales cu sufletul, să fiu aproape de casă, de persoanele dragi, și, totodată, să pun în practică tot ce am învățat.”

  • Cât de greu a fost pentru un tânăr specialist să se afirme și să inspire încredere în afara țării?

”Pentru mine a fost grea prima perioadă. Deși vorbim aceeași limbă, veneam, totuși, dintr-o țară străină. În România, medicina este la un nivel mai înalt, și atunci, m-am străduit să mă ridic la acest nivel. Am depus tot efortul pentru a crește, a mă implica în tot ce era disponibil, în intervențiile chirurgicale și toată viața medicală din Cluj, îndeosebi pe partea de urologie, și astfel, prin muncă zilnică am ajuns să inspir încredere persoanelor care mă înconjurau. Datorită susținerii lor am ajuns să fac ceea ce fac astăzi.”

  • De ce chirurgia robotică de vârf? Este un domeniu complicat?

”Fiind în facultate, la Chișinău, nu aveam idee că ar exista chirurgie robotică, dar când am început rezidențiatul la Cluj, sub conducerea profesorilor Coman Ioan și Crișan Nicolae, am cunoscut robotul Da Vinci. Inițial nu știam nici cum funcționează, nici ce poți face cu el, însă datorită celor doi mentori care m-au îndrumat, am ajuns să-mi placă să folosesc acest robot și să practic chirurgia robotică, care, la ora actuală, este chirurgia de cel mai înalt nivel.

Sunt puțini urologi în România care practică chirurgia robotică și mă bucur să mă număr printre ei. Am norocul și șansa să activez într-un spital mare, considerat și unul dintre cele mai curate din Europa, Spitalul ”Sf. Constantin” din Brașov, unde avem acest robot pe care îl folosim zi de zi și ne bucurăm că putem ajuta pacienții care au nevoie de această chirurgie robotică.

Este un domeniu complicat, zic eu, pentru că este o chirurgie pe care nu o înveți oriunde, ci doar de la marii urologi din țară sau din afara ei, însă datorită celor doi profesori, am avut șansă să o cunosc. Am fost nevoit să plec chiar și în afara țării, la congrese, workshopuri. Nu este un domeniu simplu. Este un robot, dar care foarte mult depinde și de dibăcia și capacitățile chirurgului.

  • S-a întâmplat să aveți pacienți din Republica Moldova care să vă solicite ajutorul?

”Da, avem pacienți și din Republica Moldova. Din lună în lună, avem tot mai multe solicitări din partea pacienților de peste Prut care se adresează la noi. Oamenii din Republica Moldova cunosc despre Spitalul ”Sf. Constantin” din Brașov, că practicăm o chirurgie robotică urologică la cel mai înalt nivel. Avem norocul că suntem aproape, așa că mulți oameni ne scriu, se adresează, vin la consultații, pe care i-am operat, inclusiv de cancer de prostată, tumori renale, și care, în prezent, se simt bine și chiar uneori mai vin și la câte un control.

La ora actuală, în R. Moldova nu se practică chirurgia robotică. Știu că colegii de la Medpark folosesc chirurgia laparoscopică, și aș vrea să-i felicit pe această cale, că au început să o aplice atât în cazurile de cancer de prostată, cât și la cel de rinichi. Pentru chirurgia robotică cred că va mai dura ceva timp până să ajungă și la Chișinău. În România, ne bucurăm că avem posibilitatea de a o folosi. Astfel, că și pacienții din R. Moldova se pot adresa, ne pot scrie, pot veni la consultații pentru a-i ajuta cu astfel de chirurgie modernă.”

Unica.md îi urează mult succes doctorului Cealan. Pacienții sănătoși – sunt mai mult decât cuvintele!

Marco Rubio și Serghei Lavrov au vorbit la telefon să pregătească întâlnirea dintre Trump și Putin

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi omologul său american Marco Rubio au avut o convorbire telefonică şi au convenit să reia dialogul întrerupt de ofensiva rusă în Ucraina, informează AFP.

„Serghei Lavrov şi Marco Rubio au confirmat că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de preşedinţi”, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe rus.

„Ei au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, adaugă comunicatul.

Această convorbire între Lavrov şi Rubio a avut loc după discuţia telefonică de miercuri între Donald Trump şi Vladimir Putin, care au convenit să înceapă negocieri pentru a pune capăt „imediat” războiului din Ucraina. Chiar dacă Trump l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la această convorbire a sa cu Putin, el nu a căutat să discute cu el în prealabil în legătură cu o strategie de negociere, notează AFP, citată de Agerpres. Aceste iniţiative îngrijorează partenerii tradiţionali ai Washingtonului.

În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii europeni la o reuniune luni, la Paris.

Macron cheamă liderii Europei la un summit de urgență, după provocările lansate de Administrația Trump

Președintele francez Emmanuel Macron convoacă liderii europeni pentru un summit de urgență la Paris, luni, potrivit ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, aflat sâmbătă la Conferința de securitate de la München, informează Politico.

„Sunt foarte bucuros că președintele Macron i-a chemat pe liderii noștri la Paris”, a spus Sikorski, adăugând că se așteaptă ca liderii europeni să discute „într-un mod foarte serios” provocările prezentate de președintele american Donald Trump. „Președintele Trump are o metodă de operare pe care rușii o numesc – razvedka boyem – recunoaștere prin luptă: împingeți și vedeți ce se întâmplă, apoi vă schimbați poziția. Și trebuie să răspundem”, a spus ministrul polonez.

Întâlnirea va avea loc luni, potrivit a doi oficiali UE, dar nu este clar dacă întâlnirea va implica toți liderii UE sau doar un grup mai mic de țări și dacă vor fi invitați și alți lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, care a făcut parte din panelul de discuții cu Sikorski la München, nu a confirmat sau infirmat summitul de urgență. Sikorski a declarat ulterior că premierul polonez Donald Tusk va călători luni la invitația lui Macron la întâlnire. „Trebuie să ne arătăm puterea și unitatea”, a spus Sikorski într-o postare pe rețelele de socializare.

Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina spune că Europa nu va fi la masa negocierilor de pace. „S-ar putea să vă enerveze puțin”

.

Europa va fi consultată, dar nu va fi prezentă la masa discuțiilor de pace planificate între SUA, Rusia și Ucraina, a dezvăluit trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-o nouă declarație care stârnește stupoare printre liderii europeni, scrie digi24.ro

Întrebat dacă Europa va fi prezentă la discuțiile de pace în curs de planificare, Keith Kellogg a răspuns că provine din „școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla”.

„E ca atunci când zgârii cu creta pe tablă, s-ar putea să vă enerveze puțin, dar vă spun un lucru care este foarte sincer”, a declarat el sâmbătă, potrivit The Guardian. „Iar prietenilor mei europeni le-aș spune: intrați în dezbatere, dar nu plângându-vă că ați putea să fiți la masă sau nu, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporindu-vă cheltuielile (pentru apărare)”, a mai adăugat el.

Remarcile lui Kellogg vor provoca consternare în rândul unor lideri europeni care nu au încredere în Trump și consideră că securitatea țării lor este inextricabil legată de soarta Ucrainei, notează The Guardian.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că președintele francez, Emmanuel Macron, a invitat liderii europeni la Paris duminică pentru a discuta situația.

Kellogg a mai declarat că unul dintre motivele pentru care negocierile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost implicarea a prea multor țări care nu aveau capacitatea de a gestiona un astfel de proces. „Nu vom merge pe această cale”, a spus el în marja Conferinței de securitate de la München.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a folosit discursul său din cadrul conferinței pentru a avertiza că Europa riscă să fie exclusă din negocieri. El a îndemnat Europa să accelereze și să formeze o armată europeană, în care Ucraina să joace un rol central.

Liderii europeni, loviți vineri de discursul dur al vicepreședintelui SUA, JD Vance, sunt din ce în ce mai îngrijorați de abordarea lui Trump cu privire la un acord de pace în Ucraina și se tem că s-ar putea ajunge la un acord avantajos pentru SUA, dar cu implicații pe termen lung nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru Europa, mai scrie The Guardian.

Kellogg a afirmat că aspectele critice ale negocierilor sunt garantarea faptului că războiul nu va reîncepe după o încetare a focului și determinarea modului în care Ucraina își va păstra suveranitatea. El a spus că acest lucru ar necesita o garanție de securitate credibilă, adăugând că Trump, în calitate de unic factor de decizie în SUA, nu a fost încă în măsură să definească o astfel de garanție. El a spus: „Trump are nevoie de o gamă completă de opțiuni” și „toate opțiunile sunt pe masă”.

De asemenea, Kellogg a mai spus că lucrează „pe timpul lui Trump”, adăugând că se așteaptă la un acord în câteva săptămâni sau luni. Un aspect cheie a fost să se convină asupra modului în care vor fi tratate încălcările oricărui acord de încetare a focului, a mai precizat el.

Kellogg a declarat că lucrează cu contactele sale din cadrul alianței NATO, în timp ce Steve Witkoff, emisarul pentru Orientul Mijlociu, a fost în contact cu rușii.

Reacţiile liderilor europeni Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, prezent la conferinţă, a declarat că nu orice acord de pace este acceptabil, ci doar unul care asigură integritatea teritorială a Ucrainei. El a adăugat că excluderea Europei din negocieri ar fi „inacceptabilă” din punct de vedere politic, având în vedere legăturile transatlantice istorice dintre Europa şi Statele Unite.

Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a exprimat o nemulţumire generală a liderilor europeni faţă de poziţia SUA, declarând că „oamenii încă nu sunt siguri ce vor să facă americanii” şi că este dificil pentru oficialii europeni „să răspundă constant unor declaraţii neclare”.

Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a adoptat o poziţie mai critică, spunând că Europa nu se află la masa negocierilor pentru că „nu are mare lucru de oferit”. „Dacă am fi gata acum să oferim trupe, bani şi integrare în UE, am putea avea propria noastră masă de negocieri. Am putea invita Ucraina, Putin, Trump şi pe oricine altcineva să discutăm despre pace aşa cum o înţelegem noi,” a declarat Landsbergis.

„Din păcate, acum suntem doar nişte spectatori. Iar atunci când eşti doar un spectator, eşti dependent,  iar cel de care depinzi este cel care stabileşte regulile,” a concluzionat el.

.

Tânărul interpret de la noi Cristian Porcari ne surprinde cu o nouă piesă emoționantă!
Articolul anterior
În următoarele zile vor veni primii fulgi. Cât vor coborî temperaturile
Articolul următor