Un ofițer al armatei ruse recunoaște: „Trupele noastre au torturat ucraineni”

Un fost ofițer militar rus a făcut acuzații privind interogatoriile brutale, în care bărbații ucraineni au fost împușcați și amenințați cu violul, transmite G4media.

Președintele Vladimir Putin ordonă creșterea cu 10% a numărului de militari  în armata rusă | RFI Mobile

Konstantin Yefremov, cel mai înalt ofițer care a vorbit deschis, a declarat pentru BBC, într-un interviu exclusiv, că Rusia îl vede acum ca pe un trădător și dezertor.

La un loc din sudul Ucrainei, el a spus că „interogatoriile, tortura, au continuat timp de aproximativ o săptămână”.

„În fiecare zi, noaptea, uneori de două ori pe zi”.

Domnul Yefremov a încercat să demisioneze din armată de mai multe ori – dar a sfârșit prin a fi demis pentru că a refuzat să se întoarcă în Ucraina. În prezent, el a fugit din Rusia.

Folosind fotografii și documente militare furnizate de dl Yefremov, BBC a verificat că acesta s-a aflat în Ucraina la începutul războiului – în regiunea Zaporizhzhia, inclusiv în orașul Melitopol.

Acest articol conține descrieri grafice ale torturii.

Scurtă linie gri de prezentare

Fața lui Konstantin Yefremov apare pe ecranul computerului meu și începem să vorbim. Este un om care are o poveste de spus. Până de curând a fost ofițer al armatei ruse.

Detașat în Ucraina anul trecut, fostul locotenent superior a fost de acord să-mi povestească despre crimele la care spune că a fost martor acolo – inclusiv tortură și maltratarea prizonierilor ucraineni. El va vorbi despre camarazii săi care au jefuit zonele ocupate din Ucraina și va descrie ședințe de interogare brutale, conduse de un colonel rus, în care bărbații au fost împușcați și amenințați cu violul.

La 10 februarie 2022, dl Yefremov spune că a ajuns în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în urmă cu nouă ani. El era șeful unei unități de deminare din cadrul Diviziei 42 de pușcași motorizați – și era de obicei stabilit în Cecenia, în Caucazul de Nord al Rusiei. El și oamenii săi au fost trimiși să participe la „exerciții militare”, spune el.

„La acea vreme, nimeni nu credea că va fi război. Toată lumea credea că este vorba doar de un exercițiu. Sunt sigur că nici măcar ofițerii superiori nu știau”.
„Mi-a fost frică să nu renunț

Domnul Yefremov își amintește că a văzut trupele rusești lipindu-și semne de identificare pe uniforme și pictând litera „Z” pe echipamentele și vehiculele militare. În câteva zile, „Z” a devenit simbolul a ceea ce Kremlinul numea „operațiunea sa militară specială”.

Domnul Yefremov susține că nu a vrut să aibă nimic de-a face cu acest lucru.

„Am decis să demisionez. M-am dus la comandantul meu și i-am explicat poziția mea. Acesta m-a dus la un ofițer superior care m-a numit trădător și laș.

„Mi-am lăsat arma, m-am urcat într-un taxi și am plecat. Am vrut să mă întorc la baza mea din Cecenia și să demisionez oficial. Apoi, camarazii mei mi-au telefonat cu un avertisment.

„Un colonel promisese să mă bage în închisoare până la 10 ani pentru dezertare și alertase poliția.”

Domnul Yefremov spune că a sunat un avocat militar, care l-a sfătuit să se întoarcă.

„Îmi dau seama acum că ar fi trebuit să ignor acest lucru și să merg mai departe”, spune el. „Dar mi-a fost teamă să nu fiu băgat în închisoare”.

El s-a întors să se alăture oamenilor săi.

Domnul Yefremov insistă că este „împotriva războiului”. El mă asigură că nu a participat la anexarea Crimeei de către Rusia și nici nu a luptat în estul Ucrainei când a izbucnit războiul în Donbas, acum nouă ani.

În 2014, Rusia nu numai că a fost acuzată că a orchestrat o revoltă separatistă acolo, dar și că și-a trimis propriile trupe. Konstantin mi-a mai spus că nu a luat parte la operațiunea militară a Rusiei în Siria.

„În ultimii trei ani am fost implicat în deminare în Cecenia, un loc care a cunoscut două războaie. Cred că munca pe care am făcut-o acolo a fost în beneficiul oamenilor.”
Jefuirea bicicletelor și a mașinilor de tuns iarba

Domnul Yefremov a fost pus temporar la conducerea unui pluton de pușcași. La 27 februarie, la trei zile după invazia rusă, el spune că el și oamenii săi au primit ordin să se deplaseze spre nord din Crimeea ocupată. S-au îndreptat spre orașul Melitopol.

Următoarele 10 zile au fost petrecute pe un aerodrom care fusese deja capturat de trupele rusești. El descrie jafurile la care a fost martor.

„Soldații și ofițerii au luat tot ce au putut. S-au urcat pe avioane și au trecut prin toate clădirile. Un soldat a luat o mașină de tuns iarba. A spus cu mândrie: „O voi lua acasă și voi tunde iarba de lângă barăcile noastre”.

„Găleți, topoare, biciclete, au băgat totul în camioanele lor. Atât de multe lucruri încât trebuiau să se ghemuiască pentru a încăpea în vehicule.”

Domnul Yefremov ne-a trimis fotografii pe care spune că le-a făcut la baza aeriană Melitopol. Acestea arată avioane de transport și o clădire în flăcări.

Acestea se numără printre o serie de fotografii și documente pe care le-a împărtășit – și pe care le-am verificat – pentru a confirma identitatea și rangul domnului Yefremov și mișcările sale în Ucraina în primăvara anului 2022.

Timp de o lună și jumătate, el și cei opt soldați sub comanda sa au păzit o unitate de artilerie rusă.

„Tot timpul am dormit afară”, își amintește el. „Ne era atât de foame încât am început să vânăm iepuri și fazani. Odată am dat peste un conac. Înăuntru se afla un luptător rus. ‘Suntem cu Brigada 100 și locuim aici acum’, a spus soldatul.

„Era atât de multă mâncare. Frigiderele erau pline. Era suficientă mâncare pentru a supraviețui unui război nuclear. Dar soldații care locuiau acolo prindeau crapii japonezi în iazul de afară și îi mâncau.”

„Am văzut interogatorii și tortură”

Grupul lui Konstantin Yefremov s-a mutat pentru a păzi ceea ce el descrie ca fiind un „sediu logistic” în aprilie – în orașul Bilmak, la nord-est de Melitopol. Acolo, el spune că a fost martor la interogatorii și maltratări ale prizonierilor ucraineni.

El își amintește o zi în care au fost aduși trei prizonieri.

„Unul dintre ei a recunoscut că era lunetist. La auzul acestui lucru, colonelul rus și-a pierdut mințile. L-a lovit, i-a tras pantalonii ucraineanului în jos și l-a întrebat dacă este căsătorit.

„‘Da’, a răspuns prizonierul. ‘Atunci să-mi aducă cineva un mop’, a spus colonelul. ‘Te vom transforma într-o fată și îi vom trimite soției tale înregistrarea video’”.

Altă dată, spune dl Yefremov, colonelul i-a cerut prizonierului să numească toți naționaliștii ucraineni din unitatea sa.

„Ucraineanul nu a înțeles întrebarea. El a răspuns că soldații erau infanterie navală a forțelor armate ucrainene. Pentru acest răspuns, i-au scos o parte din dinți”.

Kremlinul vrea ca rușii să creadă că, în Ucraina, Rusia luptă împotriva fasciștilor, neonaziștilor și ultranaționaliștilor. Această narațiune falsă are rolul de a-i dezumaniza pe ucraineni în ochii publicului și a armatei ruse.

Dl Yefremov spune că prizonierul ucrainean era legat la ochi.

„Colonelul a pus un pistol pe fruntea prizonierului și a spus: „Voi număra până la trei și apoi te voi împușca în cap”.

„A numărat și apoi a tras chiar în partea laterală a capului, pe ambele părți. Colonelul a început să țipe la el. I-am spus: „Tovarășe colonel! Nu te poate auzi, l-ai asurzit!””

Dl Yefremov descrie cum colonelul a dat ordine ca ucrainenilor să nu li se dea mâncare normală – doar apă și biscuiți. Dar el spune: „Am încercat să le dăm ceai cald și țigări”.

Pentru ca prizonierii să nu doarmă pe solul gol, domnul Yefremov își amintește, de asemenea, cum oamenii săi le aruncau fân – „noaptea, ca să nu ne vadă nimeni”.

În timpul unui alt interogatoriu, domnul Yefremov spune că colonelul a împușcat un prizonier în braț – și în piciorul drept, sub genunchi, care a atins osul. Konstantin spune că oamenii săi l-au bandajat pe prizonier și s-au dus la comandanții ruși – „nu la colonel, era nebun” – și au spus că prizonierul trebuia să meargă la spital, altfel ar fi murit din cauza pierderii de sânge.

„L-am îmbrăcat într-o uniformă rusească și l-am dus la spital. I-am spus: „Nu spune că ești prizonier de război ucrainean, pentru că ori doctorii vor refuza să te trateze, ori soldații ruși răniți vor auzi și te vor împușca și nu vom putea să-i oprim”.”

Biroul pentru Drepturile Omului al ONU a documentat cazuri de maltratare a prizonierilor în războiul din Ucraina. Acesta a intervievat peste 400 de prizonieri de război – atât ucraineni, cât și ruși.

„Din nefericire, am constatat că există tortură și rele tratamente aplicate prizonierilor de război de ambele părți”, spune Matilda Bogner, șefa echipei de monitorizare a ONU din Ucraina.

„Dacă comparăm încălcările, tortura sau relele tratamente aplicate prizonierilor de război ucraineni tind să se întâmple în aproape toate etapele de detenție. Și, în cea mai mare parte, condițiile de internare sunt mai rele în multe zone din Rusia sau din Ucraina ocupată.”

Cele mai grave forme de tortură sau rele tratamente pentru prizonierii de război ucraineni au loc, de obicei, în timpul interogatoriilor, spune doamna Bogner. Aceștia pot fi supuși la electrocutare și la o întreagă gamă de metode de tortură – spune ea – inclusiv spânzurarea și bătaia.

„Când ajung în locurile de internare, există adesea așa-numitele bătăi de bun venit. De asemenea, se confruntă adesea cu hrană și apă inadecvate”, adaugă ea.

Prizonierii de război ruși au raportat, de asemenea, bătăi și electrocutări.

„Orice formă de tortură sau de rele tratamente este interzisă de dreptul internațional”, spune dna Bogner. „Este inacceptabil ca oricare dintre părți să facă acest lucru”.

BBC nu a putut să confirme în mod independent acuzațiile specifice de tortură ale lui Konstantin Yefremov, dar acestea sunt în concordanță cu alte afirmații de abuzuri asupra prizonierilor ucraineni.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Aniversare în lacrimi pentru Marina Cârnaț. Ce mesaj emoționant a transmis

Eveniment special pentru Marina Cârnaț și soțul ei, Teodor. Marți, 23 iulie, Mareo, ultimul membru al numeroasei familii, a împlinit vârsta de 1 an, scrie evz.ro.

Prilej cu care Marina a transmis un mesaj emoționant, în mediul online, pe contul de Instagram. „Poate că aceasta va fi ultima oară când trăim miracolul primei aniversări”, a scris mama micului sărbătorit.

„Cu inima plină de emoție și recunoștință, sărbătorim ziua de naștere a celui mai mic dintre cei nouă copii ai noștri – MAREO. Poate că aceasta va fi ultima oară când trăim miracolul primei aniversări. Fiecare dintre copiii mei mi-a umplut viața cu bucurii și provocări unice, iar acest moment mă face să reflectez asupra tuturor binecuvântărilor primite”, a mai transmis Marina în mesajul postat pe rețeaua de socializare.

Apoi, a precizat că, în familia Carnaț, este posibil ca Mareo să fie ultimul copil. „Dacă acesta este ultimul nostru copil, să fie înconjurat de toată iubirea și înțelepciunea pe care am acumulat-o în această călătorie minunată a maternității, pentru tot restul vieții!”

Cuplul Marina și Teodor sunt părinții a nouă copii. Mama a devenit foarte cunoscută în mediul online, acolo unde a adunat peste 300.000 de urmăritori pe Instagram. Datorită notorietății, a câștigat și un important contract de publicitate. 

Proiectul care prevedea îndemnizații de sute de euro pentru copiii diplomaților, suspendat ”în urma reacțiilor virulente”

Proiectul de modificare a legii serviciului diplomatic urmează să fie suspendat sau scos de pe ordinea de zi a Parlamentului, anunță șeful diplomației moldovenești, Mihai Popșoi: “Va trebui să regândim soluțiile pentru sprijinirea copiilor de diplomați.”, informează unica.md cu referire la un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

În urma reacției virulente, inițiativa ce prevede indemnizațiile lunare de până la 500 de euro pentru copiii diplomaților va trebui să fie suspendată și să se caute alte soluții. Declarații în acest sens au fost lansate ieri de ministrul afacerilor externe, vicepremierul Mihai Popșoi, în cadrul unei apariții mediatice.

Potrivit ministrului, proiectul ar urma să fie suspendat sau scos de pe ordinea de zi, pentru a se vedea ce alte soluții se pot găsi pentru a rezolva problema.

„Din păcate unii au încercat să prezinte în spațiul public precum că ar exista o anumită discriminare și e păcat când unii aleargă după voturi pe seama copiilor încercând să divizeze societatea după principiul „să moară capra vecinului”. Cei care până nu demult se uitau în gura refugiaților și le numărau bănuții pe care îi primeau de la organizațiile internaționale, acum s-au năpustit asupra copiilor diplomaților. Haideți să vedem care este problema în sine și ce a încercat să rezolve această lege înregistrată în Parlament de un grup de deputați. Acea lege dorea să rezolve o problemă, care afectează majoritatea diplomaților noștri, în special care merg în misiune cu copii lor în țările unde limba oficială nu este una de circulație internațională”, a declarat Mihai Popșoi.

„Spre regret, constatăm o reacție virulentă, și e de înțeles într-un stat cum este Republica Moldova unde veniturile cetățenilor sunt destul de reduse, doar că cetățenii noștri nu înțeleg sau cei care au criticat se fac a nu înțelege că diplomații noștri nu merg în excursie în țările de reședință, ci merg să muncească și să apere interesele cetățenilor noștri.

Iar acest sprijin a fost perceput ca ceva discriminatoriu, doar că trebuie să recunoaștem că copii noștri, copilul meu are confortul de a învăța în aceeași limbă pe toată perioadă. Având în vedere reacția virulentă a societății, suntem un stat democratic, plecăm urechea la reacția cetățenilor, pe undeva împărtășim această nemulțumire și va trebui să regândim abordarea, va trebui să căutăm, eventual, alte soluții și să evităm antagonizarea situației”, a mai spus ministrul afacerilor externe.

Moldovenii sunt mai fericiți decât europenii, muncesc mai mult și se declară mulțumiți

Moldovenii sunt mai fericiți decât europenii, muncesc mai mult și se declară mulțumiți de serviciile de sănătate și educație, dar înregistrează probleme la capitolele: egalitate de gen, învățare pe parcursul vieții și încredere în partide politice și autorități.  

Astăzi, 24 iulie 2024, au fost prezentate rezultatele Studiului privind Calitatea vieții în Republica Moldova, studiu inspirat de metodologia Uniunii Europene (UE) aplicată în țările membre și în unele țări candidate la aderarea la UE pentru cercetarea calității vieții – EQLS. Acesta a fost realizat în cadrul proiectului „Date pentru Impact” (D4I), finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 

Studiul privind Calitatea vieții în Republica Moldova a fost realizat în baza unui chestionar aplicat unui număr de 2 027 persoane cu vârsta de peste 18 ani.

Conform datelor prezentate, comparativ cu alte țări membre ale UE și țări candidate UE, moldovenii sunt în medie mai fericiți (scor 7,2 față de 6,8 din 10) și mai mulțumiți de viața lor (scor de 6,7 față de 5,9 din 10). Totodată, doar 37 la sută din respondenți au declarat că starea lor de sănătate este bună sau foarte bună. Și doar 58% dintre cetățenii țării reușesc să facă față costurilor de trai la sfârșitul lunii fără sau cu puține dificultăți, în alte țări candidate UE media fiind de 77%. Participarea în programe de învățare pe parcursul întregii vieți este mult sub standardul european (16% față de 60%), iar participarea civică se rezumă la a comenta online știrile politice sau de interes public. 

Oamenii sunt mai puțin mulțumiți de procesele democratice și dezvoltarea economică, cu un scor de 4,2, respectiv 3,6 din 10. Cea mai mare încredere o au în biserică, autoritățile locale și organizațiile umanitare sau caritabile. O încredere mai scăzută înregistrează partidele politice, autoritățile publice centrale, justiția și mass-media. Este de remarcat faptul că 72% din moldoveni acceptă refugiații din Ucraina ca vecini și colegi ai copiilor lor. 

Jeff Bryan, Directorul Misiunii USAID în Moldova: „În cadrul USAID, credem că dovezile sigure reprezintă bazele unui proces eficient de elaborare a politicilor și a unei dezvoltări durabile. Proiectul nostru, „Date pentru Impact”, întruchipează această convingere prin îmbunătățirea capacităților Republicii Moldova de a colecta, analiza și utiliza datele pentru a informa și îmbunătăți reformele din domeniul social și al protecției copiilor. Acest studiu ne permite să comparăm calitatea vieții din Republica Moldova cu cea din țările membre ale Uniunii Europene, oferindu-ne un reper pentru a monitoriza progresele de dezvoltare ale țării și impactul reformelor cheie pe parcursul procesului de aderare la UE. Acesta este un instrument puternic pentru decidenții politici, abilitând luarea deciziilor informate, care pot duce la îmbunătățiri semnificative în viețile oamenilor din Republica Moldova”.

Camelia Gheorghe, Directoarea proiectului USAID „Date pentru Impact”: „Acest studiu este realizat în beneficiul cetățenilor. Sperăm că vor urma acțiuni de îmbunătățire a situației prin programe eficiente de incluziune socială, politici de ocupare a forței de muncă și stimulare economică, că se vor depăși stereotipurile ce vizează rolul femeilor și bărbaților în societate, și că tot mai mulți moldoveni vor avea parte de oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru ca Moldova să atingă standardele europene. Studiul trage un semnal de alarmă asupra participării civice reduse a cetățenilor, ceea ce ar trebui să constituie un domeniu de preocupare majoră a organizațiilor societății civile în perioada următoare”.  

Prezentarea rezultatelor studiului a fost urmată de două ateliere de lucru tematice: „Sănătate și asistență medicală” și „Participare civică”. Studiul integral poate fi găsit AICI.

La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților centrale, mediului academic, societății civile și partenerilor de dezvoltare.  

Despre proiect: Proiectul „Date pentru Impact” (D4I) este implementat de un consorțiu condus de Centrul pentru Populație al Universității Carolina de Nord din Chapel Hill, în parteneriat cu Palladium International, LLC, ICF, John Snow, Inc. și Universitatea Tulane. Finanțarea studiului a fost asigurată de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Proiectul D4I, finanțat de USAID, sprijină țările să genereze și să utilizeze date de înaltă calitate pentru a-și îmbunătăți programele, politicile și, în cele din urmă, rezultatele în domeniul social și al sănătății. D4I consolidează, de asemenea, capacitatea tehnică și organizatorică a țărilor partenere de a colecta, analiza și utiliza date pentru sprijinirea dezvoltării lor durabile. 

Medvedev: Rusia își va spori semnificativ producția de armament în acest an
Articolul anterior
Doi șoferi români care veneau din Marea Britanie au fost jefuiți de mii de euro, în Cehia. Tâlharii le-au luat și duba, jaful a fost filmat
Articolul următor