Un soldat rus dintr-o unitate acuzată de crime de război denunță „regimul criminal” al lui Putin și cere azil în Spania

Nikita Cibrin, un soldat care a luat parte la invazia Ucrainei alături de o unitate acuzată de crime de război,, a cerut azil politic în Spania marți, după ce a aterizat la Madrid, relatează The Guardian, conform Adevarul. Bărbatul, înrolat într-o brigadă acuzată de atrocitățile din Bucea, în regiunea Kiev, susține că nu a tras „niciun foc de armă” în cele patru luni cât s-a aflat pe front.

Nikita Cibrin a făcut parte dintr-o unitate acuzată de atrocități în Ucraina FOTO via The Guardian

Nikita Cibrin, în vârstă de 27 de ani, a fost reținut marți la centrul de imigrare al aeroportului din Madrid, el susținând că a dezertat din unitatea sa în luna iunie și ulterior a fost ajutat să fugă din Rusia.

Înrolat în Brigada 64 Motorizată de Pușcași, o unitate acuzată de atrocități împotriva civililor ucraineni în regiunea Kiev, în luna martie, acesta a declarat într-un interviu telefonic miercuri seara, că nu tras nici măcar „o dată” cu arma în cele patru luni s-a aflat alături de unitatea sa în Ucraina.

El spune că este nerăbdător să depună mărturie la un tribunal internațional despre experiențele sale din Ucraina. „Nu am nimic de ascuns. Acesta este un război criminal pe care l-a început Rusia. Vreau să fac tot ce pot ca să se oprească.”

Bărbatul susține că i-a fost înlăturat rangul de mecanic militar după ce le-a vorbit comandanților despre opoziția față de război și drept consecință a fost însărcinat cu efectuarea muncii manuale.

„M-au amenințat cu închisoarea. În cele din urmă, comandanții mei au decis să mă folosească la curățenie și la încărcare. Am fost plasat departe de câmpul de luptă”, a spus el despre timpul petrecut pe frontul din Ucraina.

The Guardian nu a putut verifica în mod independent detaliile poveștii lui Cibrin. Acesta a furnizat documente și fotografii care arată că a fost staționat cu Brigada 64 în Ucraina.

Maxim Grebeniuk, un avocat militar, a declarat că a fost contactat de Cibrin în vară, spunându-i că este împotriva războiului dus de Rusia și că nu dorește să lupte în Ucraina.

„Nu credeam că voi fi implicat în vreun război”, a spus el, invocând dificultățile financiare drept motiv din spatele deciziei sale de se înrola în armată, în 2021. Cibrin provine din Iakuțk, estul Siberiei.

Chibrin a spus că a intrat pentru prima dată în Ucraina cu unitatea sa pe 24 februarie, trecând granița cu Belarus și a stat până în iunie. „Nu aveam idee că vom lupta în Ucraina”, a spus el. „Toți am fost păcăliți.”

Potrivit lui Cibrin, el a petrecut prima lună a invaziei în satul Lîpivka. Brigada lui Cibrin este acuzată că în acea perioadă a executat civili în Bucha și Andriivka, două sate apropiate de Lîpivka,

Site-ul rus de investigații iStories a publicat anterior o mărturisire a unui soldat din unitatea lui Cibrin, recunoscând în fața camerei că a împușcat și ucis un civil în orașul ucrainean Andriivka, la mai puțin de 8 kilometri de Lîpivka.

Cibrin a susținut că nu a fost martor la niciuna dintre aceste împușcături în perioada petrecută în Lîpivka, dar că unitatea sa jefuia constant casele ucrainene. „Au jefuit tot ce găseau. Mașini de spălat, electronice, totul”, a spus el.

El a adăugat că apăruseră „zvonuri larg răspândite” printre camarazii săi că membrii unității sale ar fi fost implicați în violențe sexuale și ucideri de civili. ONU a declarat anterior că Rusia a folosit violul și violența sexuală ca parte a „strategiei sale militare” în Ucraina.

Trupele ruse au fost forțate să se retragă de la periferia capitalei ucrainene în martie, iar apoi, a povestit Cibrin, unitatea sa a fost trimisă în Buhaivka, un oraș din regiunea Harkov, în nord-estul țării.

El a descris moralul din unitatea sa de-a lungul timpului petrecut în Ucraina ca fiind „extrem de scăzut”, coroborând rapoarte ample din presă care descriu armata rusă ca fiind una afectată de probleme de moral. „Toată lumea a încercat să găsească modalități de a ieși din armată. Dar comandanții noștri ne amenințau că ne împușcă dacă dezertăm.”

l a spus că, pe 16 iunie, a reușit să fugă din Ucraina ascunzându-se în interiorul unui camion care se deplasa în Rusia pentru a aduce provizii de hrană.

După ceva timp, el a contactat rețeaua pentru drepturile omului Gulagu.net, care l-a ajutat pe Cibrin să părăsească Rusia la începutul acestei luni. Vladimir Osecikin, șeful Gulagu.net, a confirmat că organizația sa l-a ajutat să părăsească Rusia.

Cibrin a spus că speră să primească azil politic în Spania, invocând că din cauza opoziției sale publice față de război este în pericol dacă este trimis înapoi în Rusia.

Joi , Cibrin a fost eliberat de la centrul de imigrare al aeroportului din Madrid și plasat într-un adăpost temporar pentru refugiați din capitala Spaniei, unde va rămâne în timp ce autoritățile spaniole analizează cererea sa de azil.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne al Spaniei a refuzat să comenteze acest caz, invocând regulile de protecție internațională și riscul unei posibile persecuții a solicitanților.

Lot de ustensile utilizate în medicina dentară, de aproape un milion de lei, confiscat în vamă! Un individ riscă să fie cercetat penal

Lot de ustensile utilizate în medicina dentară, de aproape un milion de lei, confiscat în vamă! Cazul a fost documentat de funcționarii postului vamal Leușeni, după ce, pe sensul de intrare în țară, pentru efectuarea controlului de specialitate s-a prezentat un autoturism de model ,,BMW X7”, care se deplasa din România, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Șoferul, un bărbat cu dublă cetățenie (MDA/ROU), în vârstă de 49 de ani, a selectat „coridorul verde” de control și conform declarațiilor acestuia, transporta doar bunuri personale.

În rezultatul controlului vamal, în habitaclul autoturismului, sub banchetele din față și spate, printre bunurile personale transportate, funcționarii vamali au depistat un lot comercial de ustensile utilizate în medicina dentară, nedeclarate autorității vamale. Valoarea în vamă a mărfurilor nedeclarate a fost estimată la 900 170 lei.

Lotul de marfă a fost ridicat, unitatea de transport a fost indisponibilizată, iar cazul urmează să fie investigat de ofițerii Direcției urmărire penală din cadrul Serviciului Vamal.

Zelenski acceptă să meargă la negoceri cu Vladimir Putin, dar îi impune condiții lui Donald Trump

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat pentru „Bloomberg” că ar putea purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin, dacă președintele american Donald Trump va oferi Ucrainei garanții de securitate. Declarația a fost relansată de TASS, scrie stiripesurse.ro.

Discuțiile de pace cu Rusia „trebuie să fie echitabile”, iar acest lucru „depinde” nu doar „de Statele Unite”, ci și „de Uniunea Europeană”, a scris președintele ucrainean la Telegram, joi dimineață, comentând interviul acordat miercuri în „Bloomberg”.

„Sfârșitul războiului ar trebui să fie o victorie pentru Trump, nu pentru Putin”, a declarat șeful statului ucrainean agenției de presă americane, adăugând că fără garanții de securitate puternice și ireversibile din partea Statelor Unite și a Europei, o încetare a focului ar putea permite Rusiei să se rearmeze și să-și reînnoiască ofensiva.

„Singura întrebare este ce garanții de securitate oferă și, sincer, vreau să înțeleg înainte de discuții”, a adăugat Zelenski. „Negocierile pot fi corecte sau nedrepte. Și aici depinde foarte mult de modul în care privim justiția, în mod egal sau diferit”, a subliniat Zelenski pe contul său de Telegram. „Depinde de Statele Unite ale Americii, de noua administrație, de Uniunea Europeană, de opinia lor, de independența lor. Astăzi depinde și de poziția aliată a Americii și a Europei, într-un anumit sens de Sudul global”, a spus Zelenski.

„Întrebarea este dacă Ucraina va fi, ca odată în formatul Normandia, singură și cu toți ceilalți. Sau (dacă) Ucraina va fi cu aliații săi și de data aceasta Rusia va fi singură. Acesta este sensul negocierilor corecte”, a continuat Zelenski, concluzionând: în interviul acordat „Bloomberg”, „am vorbit despre condițiile pentru discuțiile de pace și despre importanța sprijinului partenerilor pentru a obține un rezultat echitabil în dialogul cu Rusia”.

Miercuri, președintele ucrainean a mai subliniat că orice forță de menținere a păcii din Ucraina trebuie să includă și Statele Unite, explicând că aliații europeni ai Kievului nu au suficienți soldați pentru a reprezenta un efect de descurajare realist pentru Vladimir Putin. „Nu poate fi fără Statele Unite”, a spus Zelenski, cerându-le lui Donald Trump și lui Xi Jinping să-și folosească influența pentru a ajuta la încheierea războiului din Ucraina.

Miercuri, președintele Trump a scris pe Truth că, dacă nu va exista un acord cu Rusia în curând pentru Ucraina, „nu voi avea de ales decât să impun mai multe taxe, impozite și sancțiuni pentru tot ceea ce se vinde din Rusia către Statele Unite”.

„Nu încerc să fac rău Rusiei, îmi place poporul rus și am avut întotdeauna o relație foarte bună cu președintele Putin. Nu trebuie să uităm că Rusia ne-a ajutat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a adăugat magnatul.

„Ajungeți la un acord acum și puneți capăt acestui război ridicol”, a adăugat Trump, adresându-se lui Putin. „Dacă nu se va ajunge la un acord în curând, nu voi avea de ales decât să impun noi taxe, impozite și sancțiuni asupra a tot ce este vândut de Rusia și diverse alte țări participante către Statele Unite. Să punem capăt acestui război, care nu ar fi început niciodată dacă aș fi fost președinte. O putem face pe calea ușoară sau pe calea grea. Este timpul să ajungem la un acord, nu ar trebui să se mai piardă vieți”, a concluzionat Trump.

Kremlinul, la rândul său, nu vede nimic nou în amenințările lui Donald Trump de a impune noi sancțiuni și tarife Rusiei, dacă nu pune capăt conflictului din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, subliniind că deja în timpul primului său mandat Trump „a fost președintele care a recurs cel mai des la metode de sancționare”. „Îi plac aceste metode, sau cel puțin i-au plăcut în timpul primei sale președinții”, a adăugat Peskov, citat de agenția Interfax. Rusia rămâne pregătită pentru „un dialog egal și cu respect reciproc” cu SUA, precum cel care „a avut loc în timpul primei președinții a lui Trump”, a subliniat Peskov, precizând că „așteptăm semnale, care nu au fost încă primite”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că Moscova nu va uita niciodată ajutorul primit de la SUA în cel de-al Doilea Război Mondial și speră că Trump „va împărtăși bucuria de a sărbători împlinirea a 80 de ani de la victoria” asupra nazismului cu Rusia, după ce miercuri președintele american a declarat că Statele Unite trebuie „să nu uite niciodată” că Rusia „le-a ajutat să câștige al Doilea Război Mondial”.

ULTIMA ORĂ! Kremlinul anunță că Vladimir Putin este gata să discute cu Donald Trump

Preşedintele rus Vladimir Putin este gata să discute la telefon cu preşedintele american Donald Trump şi Moscova aşteaptă un semn de la Washington când va fi la rândul său pregătit, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters, scrie stiripesurse.ro.

Joi, în intervenţia sa online la Forumul economic mondial de la Davos, noul preşedinte american a afirmat între altele că vrea să-l întâlnească pe Putin cât mai curând posibil pentru a asigura încetarea războiului din Ucraina, aminteşte Reuters.

”Putin este pregătit. Aşteptăm semnale. Toată lumea este pregătită”, le-a declarat unor jurnalişti un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

El nu oferă niciun indiciu despre un eventual calendar sau natura acestor semnale aşteptate, după ce noul preşedinte american Donald Trump a anunţat, la rândul său, joi, că este pregătit să se întâlnească imediat cu Vladimir Putin.

”E greu să citeşti în zaţul de cafea aici”, a declarat Peskov, trimiţând mingea în terenul Casei Albe.

Joi, Donald Trump şi-a exprimat voinţa de a se întâlni cu omologul său rus

”Cred, din câte aud, că Putin vrea să mă întâlnească, Ne vom întâlni imediat ce va fi posibil. Eu m-aş întâlni imediat cu el”, a declarart el unor jurnalişti în Biroul Oval.

”În fiecare zi în care nu ne întâlnim sunt ucişi militari pe câmpul de luptă”, a declarat el, apreciind că este ”un război ridicol”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ”este pregătit să negocieze un acord, le-ar plăcea să oprească” războiul, a adăugat el.

Joi, mai devreme, într-un discurs la Forumul Econiomic Mondial (WEF) de la Davos, Donald Trump cerea o scăcere a preţului petrolului, apreciind că, dacă ar fi mai ieftin, ”Războiul din Ucraina s-ar termina imediat”.

Dmitri Peskov i-a răspuns vineri că acest conflict din Ucraina ”nu depinde de preţul petrolului”.

Acest conflict ”decurge dintr-o ameninţare la adresa securităţii naţionale ruse”, a subliniat el.

După alegerea lui Trump, Rusia, Ucraina şi aliaţii lor aşteaptă să vadă ce poziţii va adopta imprevizibilul lider american în privinţa ajtorului militar american crucial Ucrainei, în contextul în care miliardarul se laudă cu relaţia sa bună cu preşedintele rus

Ucraina se teme că poate fi împinsă la masa negocierilor într-o poziţie defavorabilă, din cauză că se află în dificultate pe front, şi că poate fi constrânsă să cedeze teritoriile ocupate de către Rusia

NEGOCIERI ÎN VEDEREA DEZARMĂRII NUCELARE ”CÂT MAI RAPID”

Kremlinul cere vineri Statelor Unite să angajeze negocieri în vederea dezarmării nucleare ”cât mai rapid”, la câteva zile după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

”Avem interesul să lansăm procesul negocierilor cât mai rapid”, a declarat presei Dmitri Peskov, apreciind că ”mingea este în terenul americanilor, care au suspendat toate contactele substanţiale” în acest subiect cu Moscova.

”Este în interesul întregii lumi”, a adăugat el.

Peskov consideră însă că ”nu putem” purta negocieri ”fără să ţinem cont de potenţialurile nucleare ale Franţei sau regatului Unit”.

”Eealităţile actuale dictează această necesitate, acesta este motivul din cauza căruia avem despre ce să vorbim şi trebuie să o facem”, a subliniat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.

El a deplâns faptul că ”s-a pierdut timp”.

Rusia şi Statele Unite s-au retras în 2019 din Tratatul Forţelor Nucleare cu rază Intermediară de acţiune (INF), semnat pe vremea fostei Uniuni Sovietice (URSS), care privea armamentul nuclear cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.

Ele s-au acuzat de faptul că nu mai respectau dspoziţiile tratatului.

Moscova a anunţat însă că nu va relansa producţia acestui tip de rachetă, atât timp cât Statele Unite nu o vor desfăşura în străinătate.

Cum te poți îmbolnăvi dacă trăiești într-o casă fără căldură. Criza energiei poate ucide milioane de oameni
Articolul anterior
Cauzele așa-ziselor „sinucideri” ale oamenilor de afaceri din Rusia: Sunt consecința luptelor între oligarhi care se ucid între ei, susține un bancher
Articolul următor