1.709 cazuri de Covid-19, confirmate în ultimele 24 ore

Băuturile alcoolice ar trebui să aibă pe sticle etichete cu un avertisment cu privire la riscurile de cancer, a declarat vineri Chirurgul general al SUA, într-o mişcare ce ar putea semnala o schimbare către o reglementare mai agresivă a domeniului, după modelul tutunului, relatează Reuters citat de digi-world.tv.

Consumul de alcool creşte riscul în cazul a cel puţin şapte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, de colon şi de ficat, însă majoritatea consumatorilor americani nu sunt conştienţi de acest lucru, a spus Vivek Murthy.

Chirurgul general al SUA este o funcţie guvernamentală echivalentă cu şeful sănătăţii publice. Acesta trebuie să ofere americanilor cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile cu privire la modul de îmbunătăţire a sănătăţii lor, transmite News.ro.

Murthy a cerut, de asemenea, ca orientările privind limitele de consum de alcool să fie reevaluate, astfel încât oamenii să poată cântări riscul de cancer atunci când decid dacă să bea sau cât să bea, alături de avertismentele actuale privind defectele congenitale şi deficienţele în cazul conducerii maşinilor.

„Consumul de alcool este a treia cauză prevenibilă de cancer în Statele Unite, după tutun şi obezitate, crescând riscul pentru cel puţin şapte tipuri de cancer”, a transmis biroul lui Murthy într-o declaraţie care însoţeşte noul raport.

Documentul mai stipulează că alcoolul este vinovat pentru 100.000 de cazuri de cancer şi 20.000 de decese cauzate de cancer în SUA în fiecare an, mai mult decât cele 13.500 de decese cauzate de accidente rutiere asociate alcoolului.

„Legătura directă dintre consumul de alcool şi riscul de cancer este bine stabilită pentru cel puţin şapte tipuri de cancer indiferent de tipul de alcool (de exemplu, bere, vin şi băuturi spirtoase) care este consumat”, se arată în raport. Este vorba inclusiv de cancere ale esofagului, gurii, gâtului şi laringelui.

Noul raport recomandă ca furnizorii de asistenţă medicală să încurajeze depistarea consumului de alcool şi trimiterea la tratament, după caz, iar eforturile de sensibilizare generală să fie extinse.

Băuturile alcoolice din Statele Unite poartă în prezent o etichetă de avertizare sanitară care le sfătuieşte pe femeile însărcinate să nu bea alcool şi precizează că, de asemenea, consumul afectează capacitatea unei persoane de a conduce o maşină sau de a folosi utilaje. Această etichetă nu s-a schimbat de la apariția sa în 1988.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează populația despre intensificarea circulației infecțiilor respiratorii la nivel global, inclusiv provocate de Metapneumovirusul uman (HMPV), raportat în unele regiuni din Asia și subliniază necesitatea respectării măsurilor de prevenire, pentru a reduce riscul îmbolnăvirilor și al răspândirii virusurilor respiratorii, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Metapneumovirusul uman (HMPV) este un virus respirator care face parte din familia Pneumoviridae, alături de virusul respirator sincițial (RSV). Descoperit în 2001, HMPV poate cauza infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare la persoane de toate vârstele, însă cele mai afectate sunt:

• Copiii mici;
• Adulții în vârstă;
• Persoanele cu sistem imunitar slăbit.

Simptomele infecției cu HMPV:

Virusul provoacă simptome similare gripei sau altor infecții respiratorii acute, precum:

• Febră moderată;
• Tuse;
• Congestie nazală;
• Dificultăți de respirație (în cazurile severe).

Deși în majoritatea cazurilor infecția este ușoară, poate evolua spre complicații, cum ar fi pneumonia, mai ales la grupurile vulnerabile.

HMPV se transmite prin:

• Contact direct cu secrețiile respiratorii (tuse, strănut);
• Contact cu suprafețe contaminate;
• Interacțiuni apropiate cu persoane infectate.

Pentru a preveni infecțiile respiratorii, inclusiv cu HMPV, ANSP recomandă:

• Igiena mâinilor: spălați-vă frecvent mâinile cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde.
• Eticheta tusei și strănutului: acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel sau cotul atunci când tușiți sau strănutați.
• Evitarea contactului cu persoane bolnave: mențineți distanța față de persoanele care prezintă simptome respiratorii.
• Aerisiți și igienizați spațiile: aerisiți camerele frecvent și dezinfectați suprafețele utilizate intens.
• Evitați automedicația: consultați medicul de familie la apariția primelor simptome.
• Evitați aglomerațiile, mai ales în sezonul rece, dacă sunteți în grupuri cu risc ridicat.

Situația epidemiologică în Republica Moldova

ANSP monitorizează continuu situația epidemiologică. În sezonul 2023/2024, din totalul probelor investigate, 8 au fost confirmate cu prezența virusului metapneumovirus. De la începutul sezonului 2024/2025 (perioada 30.09.2024 – 05.01.2025), nu a fost confirmat niciun caz de infecție cu HMPV în probele analizate de laboratoarele ANSP.

ANSP îndeamnă cetățenii să rămână vigilenți, să respecte măsurile de prevenire și să contacteze medicul de familie în cazul apariției simptomelor respiratorii.

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge și Universitatea Fudan din China au descoperit că persoanele care se simt singure sau izolate social au niveluri modificate ale anumitor proteine în sânge, potrivit The Guardian citat de antena3.ro.

Singurătatea a fost mult timp asociată cu starea de sănătate precară, iar cercetătorii spun că au găsit o explicație nouă pentru această legătură.

Deși problemele de sănătate pot duce la singurătate, studiile arată că și singurătatea poate înrăutăți sănătatea.

Acum, potrivit unui nou studiu, cercetătorii au descoperit că singurătatea poate influența nivelurile unor proteine asociate cu boli grave și chiar cu riscul de deces.

Barbara Sahakian, porfesoară la Universitatea Cambridge, a spus că Organizația Mondială a Sănătății consideră izolarea socială și singurătatea o problemă globală importantă.

„Cred că mesajul este că trebuie să începem să îi facem pe oameni să realizeze că singurătatea face parte dintr-o problemă de sănătate, atât pentru sănătatea lor mentală și bunăstarea lor, dar și pentru sănătatea lor fizică, și că trebuie să rămână conectați cu alți oameni”, a spus ea, potrivit sursei citate.

Aproape 10% dintre participanți se simt izolați social

Din participanții la studiul UK Biobank, 9,3% au spus că se simt izolați social, iar 6,4% au declarat că se simt singuri. Analizând sângele acestor persoane, cercetătorii au identificat 175 de proteine asociate cu izolarea socială și 26 de proteine legate de sentimentul de singurătate.

Cercetătorii au descoperit că majoritatea acestor proteine, prezente în cantități mai mari, sunt legate de inflamații, răspunsuri antivirale și funcționarea sistemului imunitar.

Studiind sănătatea participanților timp de 14 ani, echipa a constatat că 90% dintre proteinele identificate sunt asociate cu un risc mai mare de deces. Aproximativ 50% dintre ele sunt legate de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și accidente vasculare cerebrale. 

Totodată, singurătatea afectează direct nivelurile a cinci proteine specifice, care influențează inflamațiile și metabolismul.