Când poţi suspecta că ai Covid-19, iar un test ar fi indicat

Pentru că simptomele Covid-19 nu sunt specifice, mulţi dintre pozitivi le-au pus, cel puţin într-o primă fază, pe seama altor afecţiuni. Când să te gândeşti să faci un test pentru noul coronavirus, ne spun medicii.

separator

Centrele de testare, în special din orașele și localitățile aglomerate și infectate, sunt asaltate de persoane care doresc să-și excludă diagnosticul, fie chiar suspectează o infecţie cu SARS CoV-2.

Pe alocuri se semnalează chiar o isterie privind solicitările de testare, în special în zonele în care numărul de cazuri a crescut într-o perioadă scurtă de timp. Doi medici de familie explică care sunt principalele simptome de Covid-19 şi când ar fi cazul să ne îngrijorăm, acum pe timp de vară.

„În ultima vreme foarte puţini au mai făcut febră“

Rinitele alergice, diagnosticate, cunoscute, tratate, ţinute sub control, cel mai probabil nu vor pune pe gânduri o persoană infectată cu noul coronavirus, dacă aceasta se confruntă de multă vreme cu acest tablou. Nasul congestionat, strănutul au fost însă menţionate de pacienţii cu Covid-19 ca fiind printre simptomele cu care s-au confruntat. Alţii au precizat durerea în gât, răguşeala, care, la fel, pot fi uşor puse pe seama consumului de alimente şi lichide reci pe timpul verii.

„Beau apa doar de la frigider, am cam exagerat, mă doare în gât!“, au mărturisit pacienţii diagnosticaţi pozitiv că au gândit în primă fază. Alţii nu s-au îngrijorat când, după o zi petrecută la piscină, s-au trezit cu dureri de cap şi frisoane, simptome asociate mai degrabă cu o insolaţie.

„În ultima vreme, foarte puţini pacienţi testaţi pozitiv pentru noul coronavirus au mai făcut febră, deşi frisonul îţi indică un episod febril“, spune medicul de familie Viorel Dumitrescu, explicând că cele mai multe dintre simptomele de Covid-19 sunt cele întâlnite frecvent în infecţiile căilor respiratorii superioare.

Ce au mai acuzat de asemenea pacienţii testaţi pozitiv, spune medicul, au fost durerile în zona lombară, dar şi tusea, o tuse seacă cel mai frecvent.

„Un tuşitor cronic va spune: «Tuşesc pentru că fumez!», nu se va gândi la Covid“, spune medicul. Chiar şi problemele digestive şi stările de greaţă, şi ele descrise ca simptome de Covid, sunt puse pe seama experienţelor cotidiene: „cred că mi-a căzut greu mâncarea asta“.

Lipsa gustului şi a mirosului însă, care se instalează aproape brusc, i-au îngrijorat pe mai toţi cei care s-au confruntat cu aceste simptome.

Nu toţi pacienţii depistaţi pozitiv l-au şi avut, a mai menţionat medicul. Când să ne testăm?

,,Când ne confruntăm cu simptomele unei viroze, indicat ar fi să ne izolăm şi să ne tratăm simptomatic, folosind antiseptice orale, antiinflamatoare în caz de febră înaltă, greu de suportat (de preferat paracetamol), și să fim atenţi la ce ni se întâmplă. Dacă avem însă patru-cinci dintre simptomele descrise de pacienţii care s-au confruntat cu noul coronavirus, ne putem gândi şi la Covid-19 şi că n-ar strica să ne testăm, cu atât mai mult dacă interacţionăm mult şi au existat şi „breşe de securitate“, situaţii în care nu ne-am protejat aşa cum ne sfătuiesc medicii”.

Este luată de asemenea în calcul testarea când ştim că am intrat în contact cu o persoană testată pozitiv sau care avea simptomele descrise mai sus. Cum am ajuns în faza în care virusul se răspândeşte rapid şi este din ce în ce mai greu de stabilit cum s-a făcut transmiterea, vigilenţa şi respectarea strictă a regulilor de prevenire ne vor ajuta să nu contractăm şi să nu răspândim, la rândul nostru.

„În mod normal, dacă nu ştim că am avut un contact direct cu un pozitiv şi avem simptome, ideea este să ne distanţăm social, nu neapărat să ne ducem să ne testăm. Ar trebui să lăsăm loc persoanelor care cu adevărat au nevoie de această testare, să nu mergem fără să ştim că am avut legătură cu o persoană de contact care să fie pozitivă din punct de vedere al testării“, spune şi medicul Dorian Costescu, explicând că la baza simptomelor cu care ne confruntăm poate fi vorba de efectele aerului condiţionat pe care îl folosim în încăperi şi în autoturism, sau de viroze, fără legătură cu Covid-19.

„Sunt virozele care, deocamdată, ele sunt în floare, mai ales zilele acestea în care au fost diferenţe de temperatură. Având în vedere faptul că noi ne expunem foarte mult la aparatele de aer condiţionat, atât în încăperi, cât şi în autoturime, să nu ne îngrijorăm de la primele simptome că ar putea să fie Covid. Trebuie să ne gândim că poate să fie o rinofaringită, poate să fie o amigdalită. Trebuie să lăsăm lucrurile să decurgă în mod normal, fără să ne împacientăm la cel mai mic simptom“, a mai spus medicul, reamintindu-ne că responsabilitatea fiecăruia dintre noi doar ne va feri şi îi va feri şi pe cei de lângă noi de infectare.

„Masca şi distanţarea socială nu sunt vitale doar în această perioadă, ele ar trebui să facă parte din viaţa noastră cotidiană de acum încolo”, a declarat medicul Dorian Costescu, pentru adevarul.ro.

Efecte devastatoare! Cât de grav ne poate îmbolnăvi navigatul pe telefon în timpul nopții

Utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor și a oricărui dispozitiv care generează lumină, mai ales albastră, în timpul nopții poate să ne îmbolnăvească grav, pe termen lung, spun specialiștii. Din cauza tehnologiei omenirea a început să sufere din cauza poluării luminoase, scrie adevarul.ro.

Electricitatea și aplicațiile sale sunt indispensabile în lumea modernă. Totul funcționează cu ajutorul curentului electric. Sunt lumini peste tot, pe străzi, firmele luminoase ale magazinelor, în casă și la serviciu.

Orașele dezvoltate, în special, sunt luminate și în timpul nopții, aproape ca în timpul zilei.  Noile dispozitive precum calculatoarele, televizoarele sau telefoanele inteligente ne fac să stăm cu ochii în lumină mai tot timpul. Specialiștii au făcut însă o descoperire tulburătoare: lumina ne îmbolnăvește, mai ales noaptea. Evident, efectele sunt pe termen lung. Oamenii de știință au definit o nouă formă de poluare: poluarea luminoasă. Efectele ei sunt devastatoare, de la diabet la cancer sau alzheimer.

Conceptul de poluare luminoasă s-a conturat în anii 50. Specialiștii au constatat că lumina intensă, pe timpul nopții, ar putea să ne afecteze sănătatea. În anii 80 s-a născut o mișcare globală odată cu fondarea organizației International Dark-Sky Association( IDA). În ultimele două deceniii studiile asupra efectelor poluării luminoase s-au intensificat iar efectele nocive ale acesteia au fost studiate în mod amplu. Un studiu din anul 2024 care a folosit datele din satelit pentru a măsura poluarea luminoasă a 13.000 de locuințe, a demonstrat faptul că cei care trăiesc în orașe foarte luminate pe timpul nopții au un risc de a face hipertensiune arterială cu peste 31% la sută mai mare. Un alt studiu, realizat în Hong Kong, unul dintre cele mai luminate orașe pe timpul nopții, a scos la iveală faptul că persoanele aflate în zone foarte expuse poluării luminoase au un risc de deces provocat de bolile cardiovasculare cu 29% mai ridicat.

Alte studii indică faptul că poluarea luminoasă, mai ales din orașele mari, poate crește riscul de anevrism sau accident cerebral vascular cu 17%. Poluarea luminoasă este provocată de o combinație nocivă de iluminat stradal intens, panouri publicitare și firme luminate intens, circulația și activitatea nocturnă. La această poluare luminoasă exterioară se adaugă și poluarea luminoasă din interiorul locuințelor, provocată mai ales de tot felul de dispozitive care utilizează lumina albastră. Tot statisticile indică faptul că din anul 2011, procentul de iluminare a orașelor pe timpul nopții crește cu cel puțin 10% în fiecare an. Concomitent cu această creștere a poluării luminoase, se înmulțesc și studiile care indică faptul că lumina puternică din timpul nopții are consecințe devastatoare asupra organismului uman: diabet, cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer și chiar infertilitate. ”Fiecare foton contează„ a precizat pentru webmed John Hanifin, medic și director asociat al  Thomas Jefferson University’s Light Research Program. 

„Lumina albastră„ inamicul sănătății noastre, pe timp de noapte

Până în epoca industrială, adică secolul al XIX lea, oamenii obișnuiau să doarmă în două etape. Prima dintre acestea începea seara, odată cu lăsarea întunericului, adică în jur de ora 7-8 seara iarna și 9-10 seara în timpul verii. În  jur de ora 1.00 antemeridian, urma o perioadă de veghe în care oamenii se trezeau. După o oră de veghe, somnul era continuat până în jur de 5-6 dimineața. Odată cu iluminatul locuințelor dar mai ales odată cu apariția surselor de petrecere a timpului liber, precum radioul sau televizorul, somnul în două etape a dispărut.

Oamenii stau până mai târziu și folosesc lumina artificială pentru a-și continua activitățile chiar și după lăsarea întunericului. În era digitală, abundența gadgeturilor, prezența internetului în toate locuințele și colțurile lumii, țin tot mai mult oamenii în fața ecranelor cu lumină albastră, pe timpul nopții.

Dacă utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor, laptop-urilor sau a calculatorelor pe timpul zilei nu este neapărat o problemă, evident dacă nu există o utilizare excesivă, pe timpul nopții poate duce la complicații serioase pentru organism. Prima dintre acestea este tulburarea somnului. Expunerea la lumina albastră pe timpul nopții afectează producția de melatonină, un hormon foarte important care are rolul de alternare a stării de veghe cu cea de somn. Tulburarea producției de melatonină duce la tulburări de somn, precum insomnie și întreruperea ciclurilor circadiene. Pe termen lung, această întrerupere a ciclurilor circadiene, ca o consecință a expunerii repetate la lumină albastră pe timpul nopții înainte de culcare, duce la boli grave precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer sau disfuncții cognitive. 

Cum ne poate îmbolnăvi poluarea luminoasă

Poluarea luminoasă care a devenit o problemă tot mai gravă în era digitală, fie că vorbim de iluminatul exterior, cel interior al locuinței sau despre lumina albastră a dispozitivelor, poate cauza probleme deosebit de serioase pe termen lung.

De exemplu, Randy Nelson, un medic și om de știință în domeniul neurologiei de la West Virginia University spune că între poluarea luminoasă și creșterea riscului de cancer la sâng este o legătură foarte strânsă. Acesta a participat la realizarea unui studiu asupra a peste 100.000 de profesori din California, privind impactul poluării luminoase asupra organismului. Rezultatele au indicat faptul că femeile care trăiau în zonele cu poluare luminoasă accentuată aveau un risc cu 12% mai mare de a dezvolta cancer la sân.

Riscurile produse de poluarea luminoasă sunt mai mare cu 2% decât cele cauzate de alimente ultra-procesate, arată același studiu. Totodată expunerea pe termen lung, la lumină, în timpul nopții, arată un studiu recent, comportă riscuri mai mari de îmbolnăvire decât consumul de alcool sau obezitatea. În plus, cercetările au demonstrat că iluminatul nocturn, fie în exterior, fie în interior, întrerupe ciclurile circadiene, crește inflamația în organism, afectează diviziunea celulară și are rol de supresor al melatoninei cunoscut drept „hormonul întunericului”.

Un alt studiu de această dată din China, indică faptul că oamenii care trăiesc în cele mai luminate zone au un risc de a face diabet cu 28% mai mare. Oamenii de știință chinezi spun că peste 9 milioane de chinezi suferă de diabet din cauza poluării luminoase. 

Alimente care curăță plămânii și scad riscul de astm, bronșită sau BPOC

Alimente care curăță plămânii. Detoxifierea plămânilor este esențială pentru menținerea sănătății respiratorii, în special în aceste vremuri în care expunerea la poluanți, toxine și alergeni este larg răspândită, scrie doctorulzilei.ro.

De-a lungul timpului, substanțele nocive precum poluanții aerului, fumul de țigară și substanțele chimice industriale se pot acumula în plămâni, ceea ce duce la inflamație, acumulare de mucus și afectarea funcției pulmonare.

Detoxifierea plămânilor ajută la eliminarea acestor toxine, reducând riscul bolilor respiratorii cronice precum astmul, bronșita și BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică). Detoxifierea întărește, de asemenea, capacitatea plămânilor de a filtra agenții patogeni și particulele dăunătoare, întărind sistemul imunitar și sporind rezistența la infecții.

1.Usturoiul

Usturoiul conține alicină, un compus cu proprietăți puternice antiinflamatorii, antibacteriene și antioxidante. Ajută la reducerea inflamației pulmonare, la combaterea infecțiilor și la promovarea expulzării mucusului din plămâni.

Consumul regulat de usturoi poate întări sistemul imunitar și poate îmbunătăți sănătatea respiratorie generală, făcându-l un aliment puternic detoxifiant.

2. Ghimbirul

Ghimbirul este renumit pentru capacitatea sa de a calma problemele respiratorii prin reducerea inflamației căilor respiratorii. Ajută la descompunerea și la eliminarea mucusului, facilitând eliminarea toxinelor de către plămâni.

Compușii antiinflamatori naturali ai ghimbirului, cum ar fi gingerolul, ajută, de asemenea, la protejarea plămânilor de iritanti și poluanți.

3. Turmericul

Turmericul este bogat în curcumină, un puternic antiinflamator și antioxidant. Curcumina ajută la reducerea inflamației plămânilor, neutralizează radicalii liberi nocivi și susține procesele naturale de detoxifiere ale organismului. Consumul regulat de turmeric poate îmbunătăți funcția pulmonară, poate proteja împotriva bolilor pulmonare și poate ajuta la detoxifierea substanțelor nocive din plămâni.

4. Ceaiul verde

Ceaiul verde este încărcat cu catechine, antioxidanți care ajută la reducerea inflamației plămânilor și protejează împotriva daunelor oxidative cauzate de poluanți și toxine.

Consumul de ceai verde poate îmbunătăți sănătatea plămânilor prin reducerea riscului de boli respiratorii cronice, îmbunătățirea funcției pulmonare și sprijinirea căilor naturale de detoxifiere ale organismului.

Dureri care apar în diferite părți ale corpului și pot indica un atac de cord

Un atac de cord, denumit medical infarct miocardic, apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat, ceea ce duce la o lipsă de oxigen și nutrienți în țesut, scrie doctorulzilei.ro.

Acest lucru poate provoca leziuni grave ale inimii și, în unele cazuri, poate pune viața în pericol. În timp ce durerea în piept este cel mai cunoscut simptom al unui atac de cord, este important să înțelegem că organismul poate semnala suferință prin diferite tipuri de durere și disconfort.

Recunoașterea acestor semne poate fi crucială pentru intervenția timpurie și șanse mai mari de supraviețuire.

1. Dureri toracice sau disconfort

Simptomul principal este descris adesea ca presiune, senzație de apăsare sau strângere în piept. Durerea poate dura câteva minute sau poate veni și pleacă.

  • Semne suplimentare: acestea pot fi însoțite de dificultăți de respirație sau amețeli.
  • Durere radiantă: durerea se poate extinde la umeri, brațe, maxilar, gât, spate sau stomac.

Este important de reținut faptul că durerea toracică combinată cu dificultăți de respirație sau amețeli nu trebuie ignorată niciodată.

2. Durerea superioară a corpului

Este bine să acordați atenție oricărui disconfort neobișnuit în partea superioară a corpului, mai ales dacă aveți dureri în piept în același timp.

  • Zone afectate frecvent: durerea poate radia la brate, umeri, gat, maxilar sau spate.
  • Partea stângă: Cel mai adesea se simte pe partea stângă a corpului, dar se poate întâmpla pe ambele părți.
  • Cum se simte: Se poate simți ca o durere surdă sau o durere ascuțită, înjunghiătoare.

3. Respirația scurtă

Respirația scurtă poate apărea înaintea durerii în piept sau a altor simptome.

  • Simptome: Dificultate la respirație chiar și în repaus sau în timpul activităților usoare.
  • Cauză: Inima se luptă să pompeze sângele în mod eficient, ceea ce afectează funcția pulmonară.

Dacă aveți dificultăți de respirație fără un motiv evident (cum ar fi activitatea fizică), căutați ajutor imediat.

4. Greață, vărsături sau indigestie

Dacă greața vine împreună cu alte semne de atac de cord (cum ar fi durerea în piept), este timpul să faceți un control. Greața este un simptom care poate fi confundat cu probleme de stomac, cum ar fi intoxicații alimentare sau indigestie.

  • Simptome: senzație de greață, vărsături sau indigestie în timpul sau înaintea unui atac de cord.
  • De ce se întâmplă: organismul reacționează la stresul cauzat de un atac de cord.

5. Amețeli

Amețelile împreună cu durerea în piept sau dificultăți de respirație sunt un semn grav. S-ar putea să vă simțiți slăbit sau să aveți probleme în a sta în picioare.

  • Simptome: senzație de leșin, amețeală sau ca și cum ați leșina.
  • Cauză: inima nu pompează suficient sânge în creier, ceea ce duce la o scădere a tensiunii arteriale.

Alte semne care indică un atac de cord

  • Transpirații reci: transpirație bruscă fără efort fizic.
  • Umflare: Umflarea gleznelor sau picioarelor poate fi un semn că inima se luptă.
  • Palpitații cardiace: bătăi neregulate ale inimii care pot apărea în timpul unui atac de cord.

Când să ceri ajutor

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, în special dureri în piept, dificultăți de respirație, amețeli sau dureri în partea superioară a corpului, solicitați imediat asistență medicală de urgență.

Simptomele atacului de cord pot varia, dar conștientizarea semnelor (cum ar fi durere în piept, durere în partea superioară a corpului, dificultăți de respirație, greață sau amețeli) vă poate ajuta să acționați rapid.

Dacă oricare dintre aceste simptome apare, mai ales împreună, nu așteptați și solicitați imediat asistență medicală. Acțiunea timpurie poate salva vieți.

Un bărbat s-a reinfectat cu Coronavirus la trei luni după vindecare
Articolul anterior
Anatol Durbală își amintește despre cele mai inocente momente ale copilăriei
Articolul următor
Close menu