Bolile periculoase care nu au simptome, fiind adesea depistate în faze tardive

Nu toate bolile evoluează la fel. Din păcate, sunt maladii care dau de veste prea târziu despre existenţa lor în organism. Acest lucru se întâmplă fie din cauza bolii, care are, în sine, un caracter ,,tăcut’’, fie pentru că aceasta are o simptomatologie săracă, fie pentru că semnele bolii, puţin supărătoare în fazele incipiente, sunt adesea ignorate de către persoana bolnavă.

separator

pictures-of-stage-4-lung-cancerDe aceea, efectuarea periodică a unui consult medical poate fi o măsură importantă de prevenire şi depistare precoce a unei serii de boli serioase asimptomatice.

Diabetul zaharat

Este una dintre bolile adesea depistate întâmplător şi probabil cea mai frecventă boală ,,tăcută’’. Diabetul rămâne nediagnosticat timp de mulţi ani după instalare. Multe dintre persoanele care suferă de diabet nici măcar nu ştiu au această boală ori nivelul crescut al zahărului în sânge. Senzaţia de sete, oboseala, urinarea abundentă, creşterea poftei de mâncare, scăderea în greutate sunt semne târzii ale acestei boli.

Diabetic patient doing glucose level blood test using ultra mini glucometer and small drop of blood from finger and test strips isolated on a white background. Device shows 115 mg/dL which is normalTuberculoza

Stările de răceală, însoţite, sau nu, de tuse îndelungată, fără febră, şi cu stare generală aparent nealterată mimează adesea tuberculoza localizată la nivelul plămânilor. Din cauza simptomatologiei sărace şi nespecifice, tuberculoza este una din bolile adesea depistate în faze tardive.

Mai multe tipuri de cancer

Cancerul bronho-pulmonar, ovarian, hepatic, pancreatic, renal, vezical, osos, digestiv ş.a. în fazele iniţiale nu trădează niciun semn aparent de boală. De exemplu, cancerul pulmonar poate evolua ascuns şi doar abia în faza terminală apare tusea persistentă, durerile în piept şi uneori febra. Diagnosticul se pune în urma radiografiei pulmonare, care, dacă este făcută de timpuriu, creşte rata de supravieţuire cu aproape 50%. La fel se întâmplă şi în cazul cancerului de col uterin.

6 simptome care indică prezența diabetului zaharat

Acesta nu este dureros şi poate fi descoperit în prima fază numai cu ajutorul testelor specifice, respectiv examenul citologic Babeş-Papanicolau.

Hepatita B şi C

Hepatita virală, în special infectarea cu virusul hepatic C, poate evolua asimptomatic ori poate avea o simptomatologie foarte discretă. În timp ce virusul atacă ficatul, pacientul nu semnalizează niciun simptom, ori poate adesea ignora sindromul asteno-vegetativ cu care se confruntă, durerile insidioase sub rebordul costal drept. Virusurile hepatice B şi C sunt foarte periculoase, deoarece, netratate la timp, pot duce la ciroză, cancer hepatic şi deces.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este şi aceasta una din bolile ucigaşe ,,tăcute’’. Deseori, valorile crescute ale tensiunii arteriale nu trădează niciun semn supărător, iar bolnavul poate să nu fie informat cu privire la acest lucru.

Boala „ficatului gras”: cauze şi tratament

În caz contrar, pacientul poate urma sfaturile medicului şi evita complicaţiile serioase ale hipertensiunii arteriale precum infarctul miocardic, boala coronariană cronică, accidentul vascular cerebral, insuficienţa renală.

Arterial-hypertensionGlaucomul, principala cauză a orbirii

Chiar dacă nu există probleme cu ochii, după vârsta de 40 de ani este indicat controlul tensiunii intraoculare . Jumătate dintre persoanele cu glaucom nu ştiu că au această boală înainte de a li se deteriora ireparabil vederea. Afecţiunea este cu atât mai periculoasă, cu cât afectează milioane de oameni din întreaga lume şi este una dintre cauzele principale ale orbirii.

Glaucoma_4063093Osteoporoza

Majoritatea oamenilor nu află de existenţa ei decât atunci când oasele lor devin atât de fragile, încât o simplă căzătură, luxaţie sau lovitură le poate cauza fracturi sau ruperea vertebrelor.

Anevrismul cerebral

De cele mai multe ori rămâne nediagnosticat, din cauza durerilor de cap inofensive, puse, de obicei, pe seama stresului cotidian în primele stadii ale bolii. Anomalia nu poate fi văzută decât la tomografia computerizată  sau rezonanţă magnetică.

sursa

ANSP recomandă părinților să-și vaccineze copiii contra rujeolei pentru a-i proteja de îmbolnăviri

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) atenționează că rujeola este o infecție extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii conform Programului Național de Imunizări, aceasta fiind cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

În Republica Moldova, în perioada 01 ianuarie 2024 – 08 august 2024, au fost înregistrate 149 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 12 de import (România, Azerbaidjan, Marea Britanie, Germania și Federația Rusă). Cele mai multe dintre acestea au fost raportate în mun. Chișinău (62) și raionul Sîngerei (55). Alte teritorii afectate de rujeolă, de la începutul acestui an, sunt: Strășeni – 7 cazuri; Bălți – 6 cazuri; Dondușeni – 4 cazuri; Ialoveni – 3 cazuri; Drochia, Râșcani, Călărași – câte 2 cazuri; Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Orhei, Ceadîr-Lunga, Dubăsari – câte 1 caz. Menționăm că peste 90% dintre cazuri sunt înregistrate la copii nevaccinați.

În condițiile de acoperire vaccinală joasă, (sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an) și a reticenței la vaccin, care persistă mai mult între membrii confesiilor religioase, există riscul de răspândire a rujeolei și a altor maladii ce pot fi prevenite prin vaccinare. Copiii mici sunt cel mai des expuși riscului de complicații severe. Ratele ridicate de spitalizare și slăbirea sistemului imunitar îi fac mai vulnerabili la alte boli infecțioase.

Tratament specific împotriva rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare, care se efectuează gratuit, la 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. Încurajăm părinții să meargă la instituția medicală, în cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Parazitul de 10 metri care poate trăi în corp până la 30 de ani

Una dintre infecţiile parazitare pe care oamenii le pot face de-a lungul vieţii este teniaza. Aceasta reprezintă infecţia cu tenie, un vierme intestinal care se transmite în urma consumului de alimente contaminate, cum ar fi carnea de porc sau de bovină.

Există mai multe tipuri de tenii, dar oamenii fac mai ales infecţii cu:

Taenia solium, care poate atinge lungimea de 3 metri; are ca gazdă porcul.

Taenia saginata, parazit care la vârsta adultă poate atinge lungimea de 10 metri. Gazda acestei tenii sunt bovinele.

Oamenii pot face teniază în urma consumului de carne de porc sau de vită crudă sau insuficient preparată termic, infectată cu ouă sau larve de tenie.

O altă cale de contaminare este cea fecal-orală. Când persoana infectată nu se spală riguros pe mâini după defecaţie şi manipulează alimente, poate contamina hrana cu ouă de tenie. Astfel, teniaza apare şi la cei care nu au consumat carne infectată. Contaminarea se poate face la orice vârstă.

Tenia este parazitul cunoscut a fi foarte rezistent în organismul uman

Când ouăle ei sunt ingerate de oameni, acestea încep să crească până ajung la vârsta adultă. Parazitul trăieşte la nivelul intestinului subţire, zona cea mai potrivită de dezvoltare pentru ciclul lui de viaţă. De acolo, se dezvoltă hrănindu-se cu alimentele ingerate de oameni.

În doar 3 luni devine adult și se poate reproduce. Există unii dintre acești paraziți care se pot stabili în ochi, în țesuturile subcutanate, în sistemul nervos și în mușchi.

Fragmentele de tenie pot fi observate şi pe lenjeria intimă sau în materiile fecale. Fără tratament, tenia poate trăi în corpul uman până la 30 de ani. O persoană infectată va răspândi mereu ouă şi larve.

Simptomele teniazei sunt adesea observate la începutul vieții acestui parazit. Printre manifestările posibile ale infecţiei se numără:

– Greață + multă poftă de mâncare fără a lua în greutate

– Diaree sau chiar constipație

– Mâncărime în jurul rectului sau anusului

– Dureri abdominale

– Tulburare alimentară (bulimie sau anorexie)

Dacă observi în mod regulat aceste simptome, este recomandat să te adresezi medicului pentru a efectua anumite analize: examenul coproparazitologic (examinarea materiilor fecale), amprenta anală, testarea anticorpilor serici.

În cazul diagnosticului de teniază, medicul va indica medicamente antiparazitare, antihelmintice.

De ce scad oamenii în înălțime la bătrânețe. Totul începe de la 40 de ani. Explicația specialiștilor

Multe persoane scad în înălțime pe măsură ce avansează în vârstă. Potrivit specialiștilor, acesta este un lucru normal, care se întâmplă în timpul procesului de îmbătrânire, scrie fanatik.ro.

Procesul începe de la 40 de an și este unul normal, conform experților. Când devine acest lucru un motiv de îngrijorare?

După 40 de ani, oamenii pierd aproximativ un centimetru în înălțime la fiecare 10 de ani, potrivit Medline Plus. Ritmul accelerează după vârsta de 70 de ani. Odată cu vârsta, oamenii ajung să piardă, în medie, între 1 și 3 centimetri.

Procesul de îmbătrânire presupune schimbări la nivelul oaselor, articulațiilor și mușchilor, supă cum a explicat Dr. Angela Catic, medic geriatru și profesor asociat la Centrul Huffington pentru Îmbătrânire de la Colegiul de Medicină Baylor.

“Discurile dintre vertebrele coloanei vertebrale pierd lichid pe măsură ce îmbătrânești, se deshidratează și, odată cu asta, pierzi puțin din înălțime”, a explicat aceasta.

În plus, mușchii abdominali au tendința de a slăbi în timp. Din acest motiv, multe persoane au o postură cocoșată și devin mai scunde la bătrânețe.

În cazul femeilor, pierderea osoasă poate fi grăbită de menopauză. Acest lucru se întâmplă “din cauza pierderii efectelor protectoare ale estrogenului asupra oaselor”, potrivit Dr. Arashdeep Litt, medic intern la Spectrum Health.

Ce problemă de sănătate provoacă pierderea în înălțime

O altă problemă care cauzează pierderea în înălțime este osteoporoza. Afecțiunea se dezvoltă în momentul în care densitatea minerală osoasă și masa osoasă scad. Un alt motiv este atunci când structura sau calitatea osului suferă modificări. Rezistența oaselor poate fi, astfel, redusă, iar riscul de fracturi e mai mare.

Din cauza osteoporozei, pot apărea fracturi de compresie a coloanei vertebrale. Acestea sunt, de fapt, mici rupturi la vertebrele coloanei, motiv pentru care “în multe cazuri, oamenii nici nu-și dau seama că se întâmplă acest lucru”.

Dacă o persoană pierde în înălțime 3 sau mai mulți centimetri, medicul va suspecta că aceasta suferă de osteoporoză. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un test de densitate osoasă.

Pentru a reduce riscul de pierdere a înălțimii odată cu vârsta, dr. Catic a spus că acest lucru poate fi prevenit prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Mai exact, este nevoie de sport regulat pentru a menține oasele cât mai puternice, dar și de o dietă bogată în calciu și vitamina D. Fumatul, consumul excesiv de alcool și de cofeină trebuie evitate, deoarece reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea de osteoporoză.

5 obiceiuri sănătoase care te ajută să slăbești
Articolul anterior
Alimente pe care le poţi combina cu exerciţiile fizice, pentru un efect rapid în cura de slăbire
Articolul următor