Pungile sub ochi sunt un semn al obosirii frecvente, al înaintării în vârstă, dar poate fi și un factor ereditar.
Ai putea apela la metode naturiste, ca să le maschezi, dar vei avea efect de scurtă durată. Există, însă, o alternativă care te scapă de ele pentru totdeauna.
Blefaroplastia, prin cale chirurgicală, corectează și reparară forma pleoapelor superioare și inferioare. Cu detalii vine chirurgul plastician Anatolie Taran.
Cercetătorii de la Centrul naţional spaniol de cercetare a cancerului (CNIO) au descoperit că, la şoarecii hrăniţi cu o dietă bogată în grăsimi, celulele tumorale circulante din sânge utilizează trombocitele drept scut protector, facilitând astfel răspândirea lor, scrie news.ro
Regimul alimentar bogat în grăsimi favorizează, de asemenea, colonizarea altor organe de către celulele tumorale şi formarea de metastaze. Aceste constatări sugerează că tratamentele oncologice viitoare ar putea include atât modificări în regimul alimentar, cât şi controlul activităţii trombocitare.
Obezitatea este asociată cu un risc crescut de apariţie a cancerului de sân, dar şi cu o probabilitate mai mare ca boala să se răspândească în alte organe, fenomen cunoscut sub numele de metastazare. Cu toate acestea, mecanismele biologice care explică această asociere nu au fost până acum pe deplin elucidate.
Acum, cercetătorii de la CNIO aduc noi dovezi care arată că o dietă hiperlipidică (bogată în grăsimi) poate activa procese biologice ce favorizează metastazele. Studiul a fost realizat pe modele animale de cancer de sân triplu negativ, care metastazează frecvent la nivel pulmonar. Rezultatele au fost publicate pe 2 aprilie, în revista Nature Communications.
Pentru ca celulele tumorale să metastazeze, ele trebuie să părăsească tumora primară, să circule prin sistemul sanguin şi să pătrundă într-un nou organ.
Uneori, tumora primară emite semnale moleculare ce modifică organele-ţintă înainte de colonizare, creând un mediu favorabil cunoscut sub numele de nişă premetastatică, potrivit studiului condus de Héctor Peinado, coordonatorul Grupului Microambient şi Metastază din cadrul CNIO.
Echipa CNIO a observat că şoarecii care au devenit obezi în urma unei diete bogate în grăsimi au dezvoltat modificări biologice care au favorizat formarea unei nişe premetastatice la nivel pulmonar.
Aceste modificări includ activarea crescută a trombocitelor şi a coagulării, precum şi activarea fibronectinei, o proteină care facilitează interacţiunea celulară în ţesutul pulmonar, creând un mediu mai primitor pentru celulele tumorale metastatice.
Este un fapt cunoscut că obezitatea favorizează coagularea sângelui, proces dependent de activitatea trombocitelor.
Cercetătorii au constatat acum că la animalele hrănite cu grăsimi, celulele tumorale eliminate din tumora primară erau înconjurate de un număr mai mare de trombocite în timpul circulaţiei sanguine, comparativ cu animalele cu o dietă normală.
O ipoteză emisă de autori este că trombocitele pot acţiona ca o formă de camuflaj, ascunzând celulele tumorale de sistemul imunitar.
Trombocitele ar forma un „scut” în jurul celulelor neoplazice, împiedicând recunoaşterea şi distrugerea acestora de către celulele imune.
Pe lângă rolul trombocitelor, cercetătorii au descoperit că dieta bogată în grăsimi induce o expresie crescută a fibronectinei în ţesutul pulmonar, acolo unde metastazează celulele tumorale.
Fibronectina contribuie la formarea matricei extracelulare pulmonare şi facilitează stabilirea nişei premetastatice. De asemenea, proteina favorizează interacţiunea celulelor tumorale atât cu endotelul pulmonar, cât şi cu trombocitele.
„Am observat că interacţiunea celulelor tumorale cu endotelul pulmonar şi cu trombocitele este reglată de fibronectină”, a explicat Héctor Peinado, într-un comunicat.
Pentru a evalua relevanţa acestor descoperiri la nivel uman, unitatea de cercetare clinică în cancerul de sân din cadrul CNIO s-a alăturat studiului.
După analizarea probelor de sânge prelevate de la paciente cu cancer de sân triplu negativ, înainte de intervenţia chirurgicală şi după chimioterapie, nu s-a putut demonstra că obezitatea creşte suplimentar riscul de metastază. Cu toate acestea, pacientele care prezentau o coagulare sanguină accelerată (timp de protrombină mai scurt) aveau un risc mai mare de recidivă în decurs de cinci ani.
Aceste rezultate ar putea contribui la identificarea unor factori de risc suplimentari în rândul pacientelor cu cancer de sân aflate sub tratament şi ar putea sprijini o mai bună gestionare clinică a bolii, afirmă autorii acestui studiu.
Studiul, realizat în colaborare cu mai multe centre din Spania şi Canada, a explorat posibile direcţii clinice de aplicare a rezultatelor.
Una dintre acestea a fost modificarea dietei la modelele animale. Când dieta bogată în grăsimi a fost întreruptă şi animalele au pierdut în greutate, activitatea trombocitelor şi procesul de coagulare au revenit la parametri normali, iar numărul de metastaze a scăzut.
Cercetătorii cred că aceste rezultate, corelate cu alte studii clinice, conturează un viitor în care intervenţia în regimul alimentar, combinată cu controlul activităţii trombocitare, ar putea spori eficienţa anumitor tratamente anticancer. Aceste măsuri nu vor înlocui tratamentele standard, dar le pot completa eficient, au concluzionat autorii.
O premieră în domeniul fertilizării in vitro: naştere de succes după un protocol de fertilizare in vitro (FIV) complet automatizat, realizat cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI). Etapele de fertilizare au fost operate, în premieră, de un sistem de AI şi de operatori umani aflaţi la distanţă, printr-o interfaţă digitală, scrie news.ro
Un nou sistem de injectare intracitoplasmatică a spermatozoizilor (ICSI), complet automatizat, controlat digital şi asistat de AI, a condus la o naştere reuşită, ceea ce trezeşte speranţe că această abordare ar putea reduce riscul de eroare umană în timpul executării acestor proceduri.
Naşterea a avut loc în urma tratamentului la care a fost supusă o pacientă în vârstă de 40 de ani, care a primit ovocite donate, după o fertilizare in vitro nereuşită, realizată anterior.
Procedura a fost realizată în cadrul clinicii Hope IVF Mexico (Guadalajara), sub supravegherea unui comitet de etică, ca parte a unui studiu pilot privind automatizarea proceselor din laboratoarele de fertilitate.
Sistemul automatizat a fost conceput de o echipă multidisciplinară de specialişti de la Conceivable Life Sciences (New York şi Guadalajara, Mexic), condusă de embriologul dr. Jacques Cohen, directorul medical Alejandro Chavez-Badiola şi profesorul Gerardo Mendizabal-Ruiz, specialist în inginerie biomedicală.
Noul sistem funcţionează ca o staţie de lucru care automatizează toate cele 23 de etape ale procedurii standard ICSI. Etapele au fost operate fie de un sistem de inteligenţă artificială (AI), fie de operatori umani aflaţi la distanţă, printr-o interfaţă digitală.
Procedura de FIV prin ICSI, dezvoltată şi utilizată pe scară largă încă din anii 1990, constă în injectarea directă a unui spermatozoid în citoplasma unui ovocit matur şi este utilizată frecvent în fertilizarea asistată. Embrionii rezultaţi sunt apoi introduşi în uter. Procedura are însă şi dezavantaje, fiind expusă erorii umane.
Pentru a rezolva această problemă, dr. Cohen şi colegii săi au dezvoltat o maşină care poate efectua 23 de paşi-cheie necesari pentru ICSI (115 etape în total). Fiecare dintre aceste etape este iniţiată de o persoană prin apăsarea unui buton, în timp ce aceasta urmăreşte o transmisie live a procesului. Acest lucru poate fi făcut chiar şi dintr-o altă parte a lumii, cum s-a întâmplat şi în acest caz.
Echipamentul fizic, respectiv aparatura robotică şi componentele electronice ale sistemului complet automatizat de injectare intracitoplasmatică a spermatozoizilor, a fost montat în laboratorul de fertilizare in vitro al clinicii Hope IVF din Guadalajara, Mexic, iar comenziile au fost trimise de la distanţă, de către operatori aflaţi în clinica din Guadalajara şi din New York, de la 3.700 de kilometri distanţă.
Operatorii au emis comenzi prin intermediul unei interfeţe digitale pentru a efectua fiecare dintre cele 23 de etape de microinjectare pentru fiecare ovul.
În cadrul ciclului de tratament, cinci ovocite au fost fertilizate prin procedura ICSI complet automatizată, iar trei au fost utilizate ca grup de control pentru fertilizarea manuală.
Durata medie a fost de aproximativ 9 minute şi 56 de secunde per ovocit, uşor mai lungă decât ICSI manual, din cauza caracterului experimental al procedurii. Timpul de procesare este estimat să scadă semnificativ în viitor, potrivit autorilor studiului, publicat în Reproductive BioMedicine Online, care marchează o etapă esenţială în direcţia standardizării procedurilor FIV şi oferă noi perspective asupra viitorului fertilizării asistate.
Patru dintre cele cinci ovocite injectate automatizat au prezentat fertilizare normală, iar toate cele trei din grupul de control manual au fost, de asemenea, fertilizate. Un blastocist de calitate înaltă, fertilizat cu ajutorul sistemului automatizat de la distanţă (New York), a fost crioconservat şi ulterior transferat într-un alt ciclu, ducând la o sarcină care a evoluat normal până la naşterea unui băiat sănătos.
În prezent, toate procedurile ICSI la nivel global sunt efectuate manual de embriologi specializaţi. Totuşi, potrivit dr. Cohen, performanţele pot varia considerabil între operatori. Automatizarea procesului ICSI oferă o soluţie care poate îmbunătăţi precizia, eficienţa şi consistenţa rezultatelor, spune medicul.
Dr. Chavez-Badiola a subliniat la rândul său că acest sistem reprezintă un progres major faţă de dezvoltările anterioare, prin automatizarea completă a fiecărei etape a procedurii ICSI şi prin integrarea AI pentru selecţia spermatozoizilor.
Această metodă poate contribui nu doar la standardizarea procedurii, ci şi la îmbunătăţirea ratei de supravieţuire a ovocitelor şi la optimizarea momentului injectării, potrivit autorilor.
Inteligenţa artificială a fost utilizată pentru poziţionarea spermatozoidului în pipeta de injectare şi pentru ghidarea microinjectării în ovocit.
Profesorul Mendizabal-Ruiz a explicat că AI permite sistemului să selecteze autonom spermatozoizii, să-i imobilizeze cu laser şi să execute injectarea cu o precizie imposibil de atins manual.
Aplicabilitatea clinică pe scară largă a sistemului va necesita validare suplimentară în studii cu un număr mai mare de pacienţi, însă acest prim rezultat – o naştere sănătoasă – reprezintă un pas important către automatizarea completă a procedurii de fertilizare in vitro.
Automatizarea este deja implementată în cultivarea embrionilor, unde incubatoarele captează imagini în timp real, iar AI monitorizează dezvoltarea embrionară şi estimează rezultatele. De asemenea, tehnologia este folosită în crioprezervarea ovocitelor, spermatozoizilor şi embrionilor, precum şi în evaluarea şi prepararea materialului seminal.
Un studiu care urmează să fie realizat de către autorităţile sanitare americane va permite să se stabilească cauzele a ceea ce secretarul american al Sănătăţii Robert F. Kennedy Jr. cataloghează drept o ”epidemie” de autism – până în septembrie -, dă asigurări acesta joi la Washington, relatează AFP.
”Am lansat lucrări de cercetare care vor implica sute de cercetători din întreaga lume”, anunţă secretarul american al Sănătăţii într-o reuniune a Guvernului lui Donald trump la Casa Albă.
”Până în septembrie vom afla ce a cauzat epidemia de autism”, dă el asigurări.
”Vom fi în măsură să eliminăm aceşti factori”, anunţă RFK Jr.
”Rata autismului, cele mai recente cifre credem că sunt de 1 la 31, de la 1 la 10,000 când eram eu copil”, a declarat el.
”Să ne gândim la asta. 1 din 10.000 au avut autism, iar acum este 1 la 31”, a repetat, la rândul său, Donald Trump
.”Nu 31.000, ci 31. Asta e o statistică oribilă”, a insitat el.
”Trebuie să fie ceva artificial acolo care face asta”, a continuat el.
”Deci crezi că vei avea o idee destul de bună?”, îl întreabă şeful statului american pe secretarul său al Sănătăţii.
”Vom şti în septembrie”, i-a răsouns RFK Jr.
”Nu va exista conferinţă de presă mai mare ca asta”, a declarat Donald Trump.
”Nu mai iei ceva, nu mai mănânci ceva sau poate e o injecţie. Ceva cauzează autismul”, a adăugat el.
