Francezii au o prevalenţă mai scăzută a bolilor de inimă datorită consumului de struguri

Strugurii au importante beneficii pentru sănătate, conţinând cantităţi mari de fitonutrienţi antioxidanţi ce protejează contra bolilor cardiovasculare, cancerului şi, mai nou, ar juca un rol însemnat pentru longevitate. Strugurii mai sunt o sursă bună de vitamina C, K, vitaminele grupului B, în special B2, kaliu, cupru, mangan şi mai dispun, de asemenea, de cantităţi mici de calciu, fier, magneziu, vitamină A şi E.

separator
struguri

Strugurii au un conţinut uimitor, variat de fitonutrienţi antioxidanţi cu puternice beneficii asupra sănătăţii!

Strugurii conţin în jur de o sută de compuşi fitonutrienţi, benefici pentru sănătate, printre care stilbene (resveratrol ş.a. în struguri roşii), flavonoli (catechine în struguri albi, epicatechine, quercetina în struguri roşii, kaempferol, myricetina ş.a.), acizi fenolici (acid cafeic, coumaric, ferulic ş.a.), carotenoizi (beta-caroten, luteină, zeaxanthin).

Resveratrolul este în capul listei de fitonutrienţi găsiţi în strugurii roşii, cea mai mare parte în coajă, dar şi în seminţele de struguri şi miez. De regulă, miezul de struguri are aproximativ 1/20-1/100 din capacitatea totală antioxidantă a alimentului. Antioxidanţii protejează contra bolilor de inimă şi ale vaselor sanguine, previn apariţia cataractei, degenerescenţei maculare a ochiului la vârstnici, bolii Alzheimer, cancerului.

dieta-cu-struguri-negri-1

Strugurii – ,,fortăreaţa’’ inimii şi a vaselor sanguine
Inima şi vasele de sânge beneficiază cel mai mult de proprietăţile antioxidante şi anti-inflamatorii ale alimentelor, în special ale fructelor şi legumelor. Toate celulele sanguine şi cele care căptuşesc pereţii vaselor de sânge au nevoie de protecție puternic antioxidantă. Strugurii în alimentaţie reduc riscul de ateroscleroză, boli de inimă, accidente vasculare cerebrale.

Consumul regulat şi raţional de struguri sub formă de vin roşu, cu efect antioxidant şi anti-inflamator, ar fi motivul, susţinut de unii cercetători, pentru care francezii au o prevalenţă scăzută a bolilor de inimă. În cercetări s-a demonstrat, de asemenea, capacitatea extractului de struguri de a regla nivelul tensiunii arteriale, de a scădea nivelul de colesterol, reducerea adeziunii trombocitelor la pereţii vaselor sanguine şi prevenirea formării cheagurilor.

În plus, strugurii sunt o sursă bună de kaliu, microelement cu acţiune diuretică, important, mai ales, odată cu avansarea în vârstă. Potrivit Hypertension Institute at St Thomas Hospital in Tennesse, un aport crescut de kaliu în alimentaţie de rând cu reducerea de natriu, este cea mai importantă măsură dietetică pe care o poate lua o persoană pentru a reduce riscul hipertensiunii arteriale şi altor boli cardiovasculare. Fitonutrienţii din struguri cresc, de asemenea, sensibilitatea la insulină, reglează nivelul glucozei în sânge.

Beneficiile antiinflamatoare ale strugurilor
Pe lângă sprijinul puternic antioxidant, strugurii au şi beneficii antiinflamatoare la fel de puternice, asemănătoare cu cele ale aspirinei sau ibuprofenului. În cercetări, extractul de struguri a redus activitatea factorilor proinflamatori: interleukin 6, interleukin 1-beta, tumor necrosis factor alpha, cyclo-oxygenase 1 şi 2.

Longevitatea şi efectele anti-îmbătrânire ale consumului de struguri
Mai mulţi fitonutrienţi din struguri ar putea juca un rol important în longevitate și procesele de anti-îmbătrânire. Cel mai bine studiat în acest domeniu este resveratrolul din strugurii roşii, care ar crește expresia a trei gene (SirT1s, Fox0s, și PBEFs), toate legate de longevitate. Unii cercetători au arătat o paralelă între activarea acestor gene ale longevităţii de către resveratrol și, de asemenea, interesant, de către (!)dietele scăzute în calorii.

Pe lângă cantitatea bună de vitamina C, fitonutrienţi antioxidanţi, chiar şi hormonul melatonina, identificat în strugurii roşii, acționează ca antioxidant, are proprietăţi antimicrobine, anti-inflamatoare, imunostimulatoare, înlătură insomniile cronice, tulburările de învățare sau memorare, previne maladia Alzheimer. Unele studii au arătat că melatonina ar creşte durata de viață la şoricei cu 20%. Surse de melatonină mai sunt ardeiul gras roşu, vişinele, nucile, tomatele, muştarul, zmeura, migdalele, fructele Goji.

Beneficiile anticancerigene ale strugurilor
Întrucât strugurii au proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, consumul lor ar putea proteja împotriva cancerului, devreme ce stresul oxidativ cronic și inflamația cronică pot fi factori cheie în dezvoltarea tumorilor. Strugurii roşii, albastru-închişi ar preveni cancerul de sân, prostată şi colon.

strugurii-rosii-scad-tensiunea-18339080

Strugurii – sursă de vitamina K
Vitamina K este un nutrient esenţial care ajută la prevenirea hemoragiilor, afecţiunilor pielii, scade riscul de boli de inimă, previne menstruaţiile abundente, împiedică formarea pietrelor la rinichi, osteoporoza.

Strugurii – sursă de cupru
Cuprul este esenţial pentru absorbţia şi metabolizarea fierului, previne anemia, artrita, bolile de inimă, infecţiile bucale, reduce încărunţirea părului.

Strugurii – sursă de mangan şi vitamina B2
Manganul, mineral antioxidant, este utilizat la metabolizarea glucidelor în organism, ajută la fixarea calciului în ţesutul osos, previne hipotiroidia, reglează nivelul de zahăr din sânge.
Carenţa vitaminei B2 în organism provoacă fisuri ale pielii în jurul gurii şi nasului, inflamaţia limbii (glosită), seboree etc.
Experţii recomandă consumul a 5-9 porţii de fructe şi legume pe zi, dintre care 2-4 porţii de fructe. Dacă incluzi strugurii zilnic în alimentaţie, o porţie ar însemna cam 15-20 de bobiţe. Dacă nu consumi şi alte feluri de fructe în aceeaşi zi, atunci poţi mânca cel puţin 45-60 de bobiţe pe zi.

Consumul de struguri hidratează organismul, 100g de struguri având 70 de calorii şi 80g de apă.
Strugurii verzi au un nivel de dulceaţă mediu, cei roşii – sunt cei mai dulci, cei albastru-închişi conţin cea mai mică cantitate de zahăr.

Secretul unui corp sănătos este simplu şi la îndemână: consumă fructe şi legume, alături de multă mişcare!

Text: Viorica Corolevschi

ANSP recomandă părinților să-și vaccineze copiii contra rujeolei pentru a-i proteja de îmbolnăviri

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) atenționează că rujeola este o infecție extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii conform Programului Național de Imunizări, aceasta fiind cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

În Republica Moldova, în perioada 01 ianuarie 2024 – 08 august 2024, au fost înregistrate 149 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 12 de import (România, Azerbaidjan, Marea Britanie, Germania și Federația Rusă). Cele mai multe dintre acestea au fost raportate în mun. Chișinău (62) și raionul Sîngerei (55). Alte teritorii afectate de rujeolă, de la începutul acestui an, sunt: Strășeni – 7 cazuri; Bălți – 6 cazuri; Dondușeni – 4 cazuri; Ialoveni – 3 cazuri; Drochia, Râșcani, Călărași – câte 2 cazuri; Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Orhei, Ceadîr-Lunga, Dubăsari – câte 1 caz. Menționăm că peste 90% dintre cazuri sunt înregistrate la copii nevaccinați.

În condițiile de acoperire vaccinală joasă, (sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an) și a reticenței la vaccin, care persistă mai mult între membrii confesiilor religioase, există riscul de răspândire a rujeolei și a altor maladii ce pot fi prevenite prin vaccinare. Copiii mici sunt cel mai des expuși riscului de complicații severe. Ratele ridicate de spitalizare și slăbirea sistemului imunitar îi fac mai vulnerabili la alte boli infecțioase.

Tratament specific împotriva rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare, care se efectuează gratuit, la 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. Încurajăm părinții să meargă la instituția medicală, în cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Parazitul de 10 metri care poate trăi în corp până la 30 de ani

Una dintre infecţiile parazitare pe care oamenii le pot face de-a lungul vieţii este teniaza. Aceasta reprezintă infecţia cu tenie, un vierme intestinal care se transmite în urma consumului de alimente contaminate, cum ar fi carnea de porc sau de bovină.

Există mai multe tipuri de tenii, dar oamenii fac mai ales infecţii cu:

Taenia solium, care poate atinge lungimea de 3 metri; are ca gazdă porcul.

Taenia saginata, parazit care la vârsta adultă poate atinge lungimea de 10 metri. Gazda acestei tenii sunt bovinele.

Oamenii pot face teniază în urma consumului de carne de porc sau de vită crudă sau insuficient preparată termic, infectată cu ouă sau larve de tenie.

O altă cale de contaminare este cea fecal-orală. Când persoana infectată nu se spală riguros pe mâini după defecaţie şi manipulează alimente, poate contamina hrana cu ouă de tenie. Astfel, teniaza apare şi la cei care nu au consumat carne infectată. Contaminarea se poate face la orice vârstă.

Tenia este parazitul cunoscut a fi foarte rezistent în organismul uman

Când ouăle ei sunt ingerate de oameni, acestea încep să crească până ajung la vârsta adultă. Parazitul trăieşte la nivelul intestinului subţire, zona cea mai potrivită de dezvoltare pentru ciclul lui de viaţă. De acolo, se dezvoltă hrănindu-se cu alimentele ingerate de oameni.

În doar 3 luni devine adult și se poate reproduce. Există unii dintre acești paraziți care se pot stabili în ochi, în țesuturile subcutanate, în sistemul nervos și în mușchi.

Fragmentele de tenie pot fi observate şi pe lenjeria intimă sau în materiile fecale. Fără tratament, tenia poate trăi în corpul uman până la 30 de ani. O persoană infectată va răspândi mereu ouă şi larve.

Simptomele teniazei sunt adesea observate la începutul vieții acestui parazit. Printre manifestările posibile ale infecţiei se numără:

– Greață + multă poftă de mâncare fără a lua în greutate

– Diaree sau chiar constipație

– Mâncărime în jurul rectului sau anusului

– Dureri abdominale

– Tulburare alimentară (bulimie sau anorexie)

Dacă observi în mod regulat aceste simptome, este recomandat să te adresezi medicului pentru a efectua anumite analize: examenul coproparazitologic (examinarea materiilor fecale), amprenta anală, testarea anticorpilor serici.

În cazul diagnosticului de teniază, medicul va indica medicamente antiparazitare, antihelmintice.

De ce scad oamenii în înălțime la bătrânețe. Totul începe de la 40 de ani. Explicația specialiștilor

Multe persoane scad în înălțime pe măsură ce avansează în vârstă. Potrivit specialiștilor, acesta este un lucru normal, care se întâmplă în timpul procesului de îmbătrânire, scrie fanatik.ro.

Procesul începe de la 40 de an și este unul normal, conform experților. Când devine acest lucru un motiv de îngrijorare?

După 40 de ani, oamenii pierd aproximativ un centimetru în înălțime la fiecare 10 de ani, potrivit Medline Plus. Ritmul accelerează după vârsta de 70 de ani. Odată cu vârsta, oamenii ajung să piardă, în medie, între 1 și 3 centimetri.

Procesul de îmbătrânire presupune schimbări la nivelul oaselor, articulațiilor și mușchilor, supă cum a explicat Dr. Angela Catic, medic geriatru și profesor asociat la Centrul Huffington pentru Îmbătrânire de la Colegiul de Medicină Baylor.

“Discurile dintre vertebrele coloanei vertebrale pierd lichid pe măsură ce îmbătrânești, se deshidratează și, odată cu asta, pierzi puțin din înălțime”, a explicat aceasta.

În plus, mușchii abdominali au tendința de a slăbi în timp. Din acest motiv, multe persoane au o postură cocoșată și devin mai scunde la bătrânețe.

În cazul femeilor, pierderea osoasă poate fi grăbită de menopauză. Acest lucru se întâmplă “din cauza pierderii efectelor protectoare ale estrogenului asupra oaselor”, potrivit Dr. Arashdeep Litt, medic intern la Spectrum Health.

Ce problemă de sănătate provoacă pierderea în înălțime

O altă problemă care cauzează pierderea în înălțime este osteoporoza. Afecțiunea se dezvoltă în momentul în care densitatea minerală osoasă și masa osoasă scad. Un alt motiv este atunci când structura sau calitatea osului suferă modificări. Rezistența oaselor poate fi, astfel, redusă, iar riscul de fracturi e mai mare.

Din cauza osteoporozei, pot apărea fracturi de compresie a coloanei vertebrale. Acestea sunt, de fapt, mici rupturi la vertebrele coloanei, motiv pentru care “în multe cazuri, oamenii nici nu-și dau seama că se întâmplă acest lucru”.

Dacă o persoană pierde în înălțime 3 sau mai mulți centimetri, medicul va suspecta că aceasta suferă de osteoporoză. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un test de densitate osoasă.

Pentru a reduce riscul de pierdere a înălțimii odată cu vârsta, dr. Catic a spus că acest lucru poate fi prevenit prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Mai exact, este nevoie de sport regulat pentru a menține oasele cât mai puternice, dar și de o dietă bogată în calciu și vitamina D. Fumatul, consumul excesiv de alcool și de cofeină trebuie evitate, deoarece reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea de osteoporoză.

Scarlett Johansson a devenit mamă
Articolul anterior
Se referă la bărbați. Vezi cât sunt de fertili în funcție de lungimea degetelor
Articolul următor