Deși mănânci cumpătat și faci suficientă mișcare, nu poți scăpa de kilogramele în plus? Nu este exclus ca vinovată de problemele tale cu greutatea să fie insulina, hormonul secretat de pancreas. Ca să-ți dai seama cum se poate întâmpla astfel, trebuie să înțelegi că celulele grase (adipocitele) nu sunt un coș de gunoi în care corpul aruncă pur și simplu excesul de calorii.
Hormonii dețin controlul
Gary Taubes, jurnalist și autor al cărții ”Calorii bune, calorii rele”, spune că ar trebui să ne schimbăm gândirea despre ce anume ne îngrașă. Medicii, spune el, ar trebui să se întrebe mai întâi ce-i împinge pe unii oameni să mănânce în exces. Îngrășarea și obezitatea sunt cauzate, spun studiile, de un dezechilibru între hormonii care reglează țesutul adipos și metabolismul grăsimii.
Te-ai întrebat vreodată de ce întotdeauna te îngrași mai întâi în jurul abdomenului și nu la brațe, de exemplu? Pentru că acest proces nu are loc la întâmplare: hormonii îi spun corpului unde să depoziteze grăsimea. Iar principalul îndrumător este insulina. Ea depune grăsimea în celule și o ține acolo.
Insulina permite zahărului (glucozei) din alimente să intre în celule și îl transformă apoi în energie. Dacă nu am avea insulină, zahărul ar rămâne în sânge, iar celulele ar muri de foame. Când organismul nu produce suficientă insulină sau devine rezistent la insulină, apare diabetul.
Ce-i mult strică
Ce se întâmplă dacă ai prea multă insulină? Te îngrași. De fiecare dată când mănânci un aliment ce conține carbohidrați (dulciuri, pâine, cartofi, pate făinoase, orez etc.), pancreasul produce insulină. Cu cât mănânci mai mulți carbohidrați, cu atât se secretă mai multă insulină și cu atât mai multă grăsime este depozitată în adipocite. Acest fenomen are loc chiar dacă, per total, mănânci mai puține calorii pe zi decât se cuvine. Important este nu neapărat câte calorii, ci cât de mulți carbohidrați mănânci.
Rezistența
Oare de ce, pe măsură ce trec anii, ne trezim cu tot mai multe kilograme în plus? Și de ce devine tot mai greu să ne menținem greutatea? Ca urmare a alimentației moderne, bogată în zaharuri, dar și a înaintării în vârstă, mulți dintre noi devin (încet, dar sigur) rezistenți la efectele insulinei. Adică? După ce mâncăm, zahărul din sânge trebuie să ajungă la celule, dar dacă celulele ignoră insulina (pentru că am devenit rezistenți la ea), pancreasul va secreta și mai multă insulină, încercând să-și îndeplinească rolul. Iar mai multă insulină înseamnă mai mulți colăcei. În plus, nivelul crescut de insulină împiedică celulele să elibereze grăsimea. Adipocitele vor absorbi tot mai multă grăsime, dar nu vor elibera nici măcar un gram!
Vrei să slăbești? Redu insulina!
Se știe încă din anii ’60 că, dacă vrem să slăbim, se cuvine să scădem nivelul insulinei. Un studiu publicat în 2008 în „New England Journal of Medicine“ a arătat că diabeticii de tip II tratați cu insulină s-au îngrășat în comparație cu cei care nu primeau insulină. Într-un an, o treime din diabeticii incluși în studiu s-au îngrășat cu peste 10 kg. Un alt studiu, denumit „Obezitatea și suplețea“, efectuat în anii ’40, a descoperit că pacienții anorexici tratați cu insulină s-au îngrășat cu până la 2,7 kg într-o săptămână.
Așadar, dacă vrei să slăbești, trebuie să scazi nivelul insulinei. Iată cum:
Primul pas este să reduci și să schimbi tipul de carbohidrați pe care îi mănânci. Elimină din dietă tot ce înseamnă zahăr (ciocolată, prăjituri, bomboane, sucuri, fructe uscate), dar renunță și la cartofi și la toate alimentele preparate din făină albă (pâine, paste făinoase etc.). Sunt și carbohidrați buni: legumele, cerealele integrale, nucile, pâinea integrală, fasolea uscată, orezul brun.
Include în meniu numai alimente cu indice glicemic mic (acestea cresc doar puțin glicemia): carne, ouă, brânză, lapte, iaurt, alune, roșii, varză, conopidă, salată, ardei roșu, fasole verde, morcov crud, soia, prune, piersici, caise, portocale, grepfrut, pere, mere, afine etc.
Nu evita usturoiul, scorțișoara și grăsimile omega 3 (sardine, somon, nuci, tofu), care ajută organismul să-și recapete sensibilitatea la insulină.
