Organismul nostru este plin de mistere. Reacțiile ascunse, pe care nu le știam despre noi, devin cu adevărat uluitoare atunci când le aflăm semnificația. Iată câteva reacții ale corpului și explicațiile lor, potrivit listverse.com:
Ce provoaca pielea de găină
Acest aspect, denumit științific piloerecție, apare când îți este frig sau treci prin anumite stări emoționale, cum ar fi încântare copleșitoare sau frică. Pielea de găină este provocată de contracția mușchilor minusculi care stau la baza fiecărui fir de păr.
De ce îți trosnesc încheieturile
Cele mai multe articulații din organismul uman sunt de tip diartroidal, ceea ce înseamnă că oasele sunt unite printr-o capsulă. Înăuntrul acesteia se află un lubrifiant numit lichid sinovial, care conține gaze dizolvate. Când forțezi încheietura, gazul este nevoit să iasă. Această eliberare face acel zgomot. Dacă obișnuiești să îți trosnești degetele des ar fi bine să încerci să renunți la acest obicei deoarece, în timp, îți poate slăbi puterea cu care apuci și ține obiecte.
De ce plângi când tai ceapa
Atunci când tai o ceapă, îi rupi celulele, care eliberează enzime, iar acestea produc gazul numit oxid de propanetial. Atunci când această substanță atinge suprafața sensibilă a ochilor, cauzează înțepăturile care duc la lacrimi. Apoi creierul comandă glandelor să producă și mai multe lichid pentru a înlătura substanțele care irită ochii. Și cu cât tai mai multă ceapă, cu atât mai mult gaz iritant se produce și cu atât mai multe lacrimi vei vărsa.
De ce râzi până îți dau lacrimile
Râsul și plânsul sunt reacții psihologice similare. „Ambele apar în stări emoționale intense care implică efecte prelungite și care nu pot fi oprite la comandă”, susține Robert R. Provine, psiholog la Universitatea din Maryland, Baltimore County. Oamenii asociază plânsul cu tristețea, însă curgerea lacrimilor este o reacție umană mult mai complexă. Plânsul este declanșat de o varietate de emoții: „Prin durere, tristețe sau chiar și de o fericire extremă. Este modul în care am evoluat”, spune Lee Duffner, profesor la catedra de oftalmologie de la Universitatea din Miami.
De ce ne scărpinăm
Dacă până acum, specialiștii credeau că senzația de mâncărime este percepută de creier ca o formă de intensitate redusă a durerii, un studiu recent contrazice această teorie și elucidează misterul scărpinaturlui: de vină este o moleculă. Corpul uman este acoperit de aproximativ 2 metri pătrați de piele care sunt prima barieră dintre organismul uman și mediul înconjurător. Pielea este, deci, expusă milioanelor de potențiali factori iritanți. Din acest motiv, senzația de mâncărime face parte din viața noastră, uneori mai mult decât este normal. Chiar dacă senzația de mâncărime apare la nivelul pielii, pruritul, cum este denumită aceasta științific, este declanșat în altă parte a corpului.
De ce ni se face somn după ce mâncăm
După masă ne este somn – un procent mare din sângele circulant irigă organele digestive pentru a absorbi nutrienții. Așadar circulația cerebrală scade ușor, motiv pentru care suntem somnoroși.