Expertul virusolog Alexei Potehin: Toți vom face coronavirus!

23/03/2020

Alexei Potehin, candidat în științe biologice, profesor la catedra de Microbiologie de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, a răspuns la cele mai importante întrebări despre coronavirus într-un interviu: ar trebui să ne facem griji pentru acesta, care este diferența dintre coronavirus și gripă, când incidența coronavirusului va începe să scadă, dar și care este scopul carantinei?

Ce este SARS-CoV-2?

Coronavirus SARS-CoV-2 este unul dintre reprezentanții familiei Coronavirus, atribuiți grupului de agenți patogeni ai infecțiilor virale respiratorii acute umane (IRVA). Covid-19 nu este o ciumă, nici variola, nici rujeola, și nici chiar ,,pneumonie atipică” sau SARS, a cărui focar a fost cauzat de un alt coronavirus în 2002.

Adică este aproape ca gripa?

Din păcate, virusul SARS-CoV-2 este mai contagios decât gripa, dar mai puțin infecțios decât oreionul sau rubeola, ca să nu mai vorbim de rujeolă. Este important să subliniem faptul că coronavirusul nu arată deloc ca un virus gripal și, prin urmare, nu va menține umanitatea în carantină ani și decenii.

Coronavirusurile nu au caracteristici și mecanisme care să le ofere mutații și modificări frecvente specifice virusurilor gripei. De regulă, urmează calea obișnuită a unor astfel de infecții: cu cât petrec mai mult timp cu gazda, cu atât sunt mai ușoare simptomele, formele noi vor apărea rar și nu vor putea trece de bariera imună care se formează după prima infecție.

Cu toate acestea, după estimarea mea, situația epidemică actuală se poate întinde timp de aproximativ o jumătate de an. Treptat, COVID-19 va deveni parte a peisajului viral, mulți oameni se vor îmbolnăvi, iar umanitatea va începe să revină la normal.

Ce este o pandemie și cât este de periculoasă?

Nu este nevoie să vă fie frică de cuvântul pandemie. Acest lucru înseamnă doar că anumite cazuri de boală sunt detectate în majoritatea țărilor lumii, acest lucru nu înseamnă că umanitatea se confruntă cu amenințarea de dispariție. Virusul a izbucnit într-o țară și au apărut focare de creștere în întreaga lume. Era inevitabil.

Pentru ce categorii de persoane COVID-19 este cel mai periculos?

Coronavirusul nu trebuie privit ca ceva incredibil de periculos. Oamenii cu imunitate slăbită cedează din cauza acestuia, așa cum se poate întâmpla din cauza multor boli infecțioase. Din fericire, copiii se îmbolnăvesc greu sau pot fi asimptomatici. Adulții sănătoși sunt susceptibili să sufere infecția „pe picioare”: cineva poate avea febră ușoară, cineva va face ca ,,o gripă puternică”. În spitale, ajung persoanele cu o amenințare de viață. În general, una dintre cele mai neplăcute și periculoase complicații este ,,pneumonia virală”. Conform statisticilor actuale, persoanele din grupul cu risc foarte mare au vârsta peste 75 de ani (în țările cu un nivel de trai mai scăzut – peste 70 de ani), în special cu orice boli concomitente.

Dacă virusul poate fi asimptomatic la om, asta înseamnă că este imposibil de controlat răspândirea acestuia?

Coronavirusul SARS-CoV-2 nu va pleca nicăieri din viața noastră: nu va dispărea, nu va fi distrus de carantine, nu există medicamente împotriva acestuia, precum și împotriva majorității virusurilor și toate recomandările medicale sunt terapie de susținere. Cel mai probabil, până în vară, va apărea un vaccin, dar acesta nu va intra în practică în masă până la sfârșitul anului, deoarece timpul pentru testarea vreunui vaccin nu poate fi scurtat.

Prin urmare, marea majoritate a populației lumii cu acest virus este sortită să se îmbolnăvească. Și acest lucru este important, deoarece cel mai bun remediu pentru bolile infecțioase este imunitatea colectivă: cu cât mai mulți oameni se îmbolnăvesc și devin imuni, cu atât mai puține cazuri noi de boală vor apărea treptat pe fond. Nu credeți zvonurilor despre infecțiile repetate: imunitatea la coronavirusuri trebuie să apara în mod sigur.

De ce totuși este necesară carantina?

Carantina are ca scop să nu fie atinse cifrele ,,chineze” într-un timp scurt. Măsurile de securitate pe care le-a luat China și pe care le ia acum Europa și restul lumii sunt absolut fără precedent. Principalul lor obiectiv: reducerea sarcinii simultane asupra spitalelor în timpul focarelor în masă (ceea ce se întâmplă în Italia și pare tragic), precum și extinderea răspândirii infecției în timp. Mulți oameni se vor îmbolnăvi mai devreme sau mai târziu, dar principalul lucru este să nu se îmbolnăvească toți odată.

În plus, nu dorim să dăm acest virus niciunui dintre bătrânii noștri, printre care părinți, bunici. Știm că numărul de saloane este limitat, de asemenea, nu există foarte multe dispozitive pentru ventilație mecanică și, în afară de aceasta, aparatele sunt necesare în mod constant altor persoane care nu pot respira singure din alte motive – nu din cauza coronavirusului.

Prin urmare, măsurile de carantină sunt justificate.

Trebuie să-ți fie frică de bunici. În viitorul apropiat este mai bine pentru ei să se întâlnească mai rar cu copiii și nepoții, care pot aduce o infecție periculoasă, fără să o știe. Explicați acest lucru rudelor și prietenilor dvs. în vârstă și încercați să le oferiți contacte minime.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Peste 12 800 cetățeni au solicitat ambulanța în ultima săptămână

În perioada 18-24 noiembrie 2024, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a înregistrat 12863 solicitări, inclusiv 1747 la copii. După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital, 5326 pacienți, dintre care 4230 adulți și 1096 copii au fost transportați la spitalele din țară. Din numărul total de solicitări – 319 au fost inutile, care nu corespundeau criteriilor de urgențe medico-chirurgicale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii, intervenția ambulanței a fost solicitată pentru pacienți din următoarele motive: 3736 urgențe cardiovasculare, dintre care 60 cu sindrom coronarian acut; urmate de 1894 patologii neurologice, dintre care 236 cu accidente vasculare cerebrale, 1548 boli respiratoria și 1132 urgențe traumatologice.

În perioada de referință, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a fost solicitat pentru 61 persoane, care au suferit în urma a 47 accidente rutiere. După acordarea primului ajutor medical, echipele AMU au transportat 47 pacienți, inclusiv 8 copii la spital pentru continuarea tratamentului în condiții de staționar.

De asemenea au fost înregistrate 67 urgențe toxice, printre care 20 intoxicații cu medicamente, 18 intoxicații cu dioxid și monoxid de carbon, 9 cu ciuperci, 8 cu alcool, o persoană intoxicată cu droguri și 11 altele.

La Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au parvenit 36 solicitări pe motivul urgențelor generate de agenții chimici și de mediu: 17 persoane cu combustii, 11 cu mușcături/înțepături de insecte, 7 cu hipotermii și cite o persoană cu degerături și o electrocutare.