În instituțiile medico-sanitare publice din municipiul Chișinău vor fi instalate aparate Vending. Prin intermediul acestora vor fi distribuite bunuri, produse și accesorii pentru prevenția și profilaxia HIV/SIDA și a infecțiilor cu transmitere sexuală.
Un proiect de decizie în acest sens a fost votat de către Consiliul Municipal Chișinău, transmite IPN.
Aparatele urmează să fie instalate în cadrul centrelor medicilor de familie din sectoarele Capitalei, dar și la Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie.
Marina Buga, șef adjunct la Direcția generală asistență medicală și socială, a menționat la ședința CMC că proiectul este elaborat în contextul implementării Programului municipal de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și infecțiilor cu transmitere sexuală pentru anul 2022-2025.
Programul include activități de informare și comunicare, pentru a promova cunoștințe corecte și comportamente sigure de prevenire a HIV, a infecțiilor cu transmitere sexuală, în special în rândul tinerilor. De asemenea, este vorba despre accesul la servicii de testare benevolă și consiliere confidențială la HIV și alte infecții, precum și acoperirea cu servicii de profil dermatovenerologic și de testare la GIV/ITS.
Beneficiarii măsurilor prevăzute în plan sunt locuitorii municipiului Chișinău, în special adolescenții, tinerii și persoanele din grupurile vulnerabile.
„Scopul primordial constă în mobilizarea eforturilor la nivel local pentru fortificarea combaterii HIV/SIDA în Republica Moldova, cu un accent sporit pe intervențiile de prevenire a HIV, accesul la produse pentru prevenție, promovarea testării la HIV, inclusiv în contextul crizei pandemice provocate de COVID-19”, se arată în proiectul de decizie.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la data de 1 ianuarie 2022, în Republica Moldova erau înregistrate peste 15 mii de cazuri de infecție cu HIV. În primele 10 luni ale anului curent au fost confirmate 753 de cazuri noi.
Astăzi este marcată Ziua mondială a donatorului de sânge
Celebrată anual în data de 14 iunie, Ziua mondială a donatorului de sânge a fost instituită la nivel global de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 2005 cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la nevoia donării de sânge, dar și pentru a le mulțumi celor care salvează vieți făcând aceasta, scrie basilica.ro.
Prima Zi mondială a donatorului de sânge a avut loc în anul 2004, motiv pentru care ediția de anul acesta este una aniversară, fiind intitulată: „20 de ani de celebrare a donării: mulțumim donatorilor de sânge!”.
„Cea de-a 20-a aniversare a Zilei mondiale a donatorului de sânge este o ocazie excelentă și oportună de a mulțumi donatorilor de sânge din întreaga lume pentru donațiile care au salvat vieți de-a lungul anilor și de a onora impactul profund al acestora atât asupra pacienților, cât și asupra donatorilor”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății.
„Este, de asemenea, un moment oportun pentru a aborda provocările continue și pentru a accelera progresul către un viitor în care transfuzia de sânge în condiții de siguranță să fie universal accesibilă”, se mai arată în același comunicat.
Potrivit statisticilor, România se confruntă cu o criză donatori de sânge: sub 2% din populație donează, deși 37% din populație este eligibilă, potrivit statisticilor.
Cu o singură donare de sânge, pot fi salvate trei vieți.
La ce afecțiuni grave poate duce obezitatea? Poate influența negativ mai multe sisteme ale organismului
Obezitatea poate duce la o serie de afecțiuni grave și poate influența negativ mai multe sisteme ale organismului.
Iată câteva dintre cele mai grave afecțiuni asociate cu obezitatea:
1. Bolile cardiovasculare
Hipertensiunea arterială: Obezitatea poate crește presiunea arterială, forțând inima să pompeze mai greu.
Boala coronariană: Plăcile de colesterol se pot acumula în arterele inimii, crescând riscul de infarct miocardic.
Insuficiența cardiacă: Efortul suplimentar al inimii poate duce la slăbirea acesteia în timp.
2. Diabetul de tip 2
Rezistența la insulină: Excesul de grăsime, în special în jurul abdomenului, poate duce la scăderea sensibilității celulelor la insulină, cauzând diabetul de tip 2.
3. Afectarea aparatului locomotor
Osteoartrita: Greutatea suplimentară pune presiune pe articulații, în special pe genunchi și șolduri, deteriorând cartilajele.
Dureri de spate: Excesul de greutate poate afecta alinierea și funcționalitatea coloanei vertebrale.
4. Afecțiuni respiratorii
Sindromul de apnee în somn: Grăsimea depozitată în jurul gâtului poate obstrucționa căile respiratorii în timpul somnului, cauzând episoade de oprire temporară a respirației.
Sindromul hipoventilației obezității: Excesul de greutate poate reduce capacitatea plămânilor de a se expanda complet, limitând cantitatea de oxigen inhalată.
5. Probleme gastrointestinale
Boala de reflux gastroesofagian (GERD): Obezitatea poate crește presiunea asupra stomacului, determinând acidul gastric să refluxeze în esofag.
Boli hepatice: Poate apărea steatoza hepatică non-alcoolică (ficat gras) sau chiar ciroza din cauza depunerilor de grăsime în ficat.
6. Tulburări hormonale și metabolice
Sindromul metabolic: Include o combinație de diabet, hipertensiune și obezitate, crescând riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.
Probleme de fertilitate: Obezitatea poate afecta echilibrul hormonal, influențând ovulația la femei și producția de spermă la bărbați.
7. Cancer
Cancer de sân, colon, uter și alte organe: Există o legătură între obezitate și un risc crescut de anumite tipuri de cancer.
8. Probleme psihologice
Depresie și anxietate: Imaginea corporală și stigmatizarea socială asociate cu obezitatea pot contribui la afecțiuni psihologice.
9. Complicații în timpul sarcinii
Diabet gestațional: Femeile obeze au un risc crescut de a dezvolta diabet în timpul sarcinii.
Preeclampsie: Obezitatea crește riscul de hipertensiune arterială severă în timpul sarcinii.
10. Complicații chirurgicale
Risc crescut în timpul intervențiilor chirurgicale: Obezitatea poate complica anestezia și poate crește riscul de infecții și de complicații post-operatorii.
Gestionarea obezității prin dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și, în unele cazuri, intervenții medicale este esențială pentru reducerea riscului acestor afecțiuni.
Cercetările recente sugerează o legătură posibilă între tatuaje și un risc crescut de limfom și alte forme de cancer, în special, din cauza prezenței unor substanțe chimice potențial cancerigene în cerneala folosită. Un studiu desfășurat în Suedia a scos la iveală că persoanele cu tatuaje au un risc cu 21% mai mare de a dezvolta limfom, mai ales, în primii doi ani după realizarea tatuajului, indiferent de dimensiunea acestuia, scrie hotnews.ro.
Cerneala pentru tatuaje conține diverși pigmenți și substanțe chimice, unele dintre acestea fiind cancerigene. De exemplu, pigmenții azo din cerneala roșie și hidrocarburile aromatice policiclice din cerneala neagră au fost asociate cu un risc crescut de cancer. Alte substanțe potențial dăunătoare din cernelurile de tatuaj includ alcooluri, bariu, cadmiu, cupru, plumb, mercur, minerale, nichel, materiale plastice și coloranți vegetali.
Deși cercetătorii erau deja conștienți de proprietățile cancerigene ale unor cerneluri pentru tatuaje, autorii unui nou studiu de la Universitatea Lund din Suedia au analizat Registrul Național de Cancer din Suedia și au constatat că impactul acestor cerneluri asupra riscului de cancer nu era clar cunoscut. Acest lucru i-a motivat să realizeze cercetarea.
„În ultimii 10 ani, în special în Europa, s-a pus un accent deosebit pe conținutul chimic al cernelii pentru tatuaje. Cerneala pentru tatuaje conține frecvent substanțe chimice cunoscute pentru proprietățile cancerigene în alte contexte, cum ar fi la muncitorii expuși profesional. De asemenea, știm că cerneala este transportată de la nivelul pielii de către sistemul imunitar, deoarece corpul încearcă să elimine particulele de cerneală pe care le percepe ca fiind străine. S-a demonstrat că acest proces transferă pigmentul către ganglionii limfatici, unde este reținut permanent. Am dorit să punem cap la cap aceste informații și să înțelegem cum ne este afectată sănătatea în urma stocării permanente a substanțelor chimice potențial toxice în sistemul imunitar,” a explicat coordonatorul studiului, Christel Nielsen, doctor în științe și profesor asociat la Universitatea Lund din Suedia, pentru Medical News Today.
Risc de limfom mai mare la 2 ani după tatuare
Cercetătorii au identificat cazuri de limfom în Registrul Național de Cancer din Suedia, o bază de date centralizată a cazurilor de cancer din țară. Pentru a selecta participanții cu tatuaje, au limitat vârstele pacienților la intervalul 20-60 de ani, atunci când au fost diagnosticați cu limfom, între anii 2007 și 2017. Ulterior, au contactat persoanele afectate pentru a le cere să participe la studiu, rezultând un grup de 1.398 de persoane cu limfom și 4.193 de persoane fără limfom.
S-a constatat că 21% dintre persoanele cu limfom aveau un tatuaj, în timp ce 18% dintre cele fără limfom aveau, de asemenea, tatuaje.
Riscul a fost cu 81% mai mare pentru persoanele cu tatuaje decât pentru cele fără tatuaje, în primii doi ani după realizarea acestuia, iar riscul a scăzut după trei până la 10 ani după tatuare, urmând să crească la 19% după 11 ani.
În total, participanții cu tatuaje au prezentat un risc de limfom cu 21% mai mare comparativ cu grupul de control. Mărimea tatuajului nu a avut nicio influență asupra riscului de limfom. Cele două tipuri de limfom la care persoanele cu tatuaje erau mai predispuse, comparativ cu cele fără tatuaje, au fost limfomul difuz cu celule B mari și limfomul folicular.
Limfomul difuz cu celule B mari (DLBCL) este cel mai comun tip de limfom non-Hodgkin și este caracterizat prin creșterea rapidă a celulelor B mari anormale în ganglionii limfatici sau în alte țesuturi limfoide. Acest tip de limfom poate apărea la orice vârstă și poate afecta diferite părți ale corpului. Tratamentul poate include chimioterapie, terapie țintită și/sau radioterapie, iar prognosticul poate varia în funcție de factori precum stadiul bolii și răspunsul la tratament.
Limfomul folicular este un tip de limfom non-Hodgkin care se dezvoltă din celulele B foliculare anormale în ganglionii limfatici și alte țesuturi limfoide. Acesta este caracterizat printr-o creștere lentă și poate rămâne asimptomatic pentru o perioadă lungă de timp. Tratamentul poate include observația activă, radioterapie, chimioterapie și/sau terapie țintită. Prognosticul poate varia în funcție de stadiul bolii și de alte caracteristici individuale ale pacientului.
De ce sunt persoanele tatuate mai expuse riscului de cancer
Deși cercetătorii au descoperit o asociere între tatuaje și un risc crescut de limfom, este necesară o investigație mai profundă pentru a înțelege pe deplin mecanismele implicate. Stilul de viață, cum ar fi fumatul și consumul de substanțe, pot juca, de asemenea, un rol.
„În cadrul studiul au fost luați în considerare mai mulți factori care țin de stilul de viață, inclusiv fumatul și statutul socioeconomic. Deși tatuajele în sine au fost identificate ca fiind un factor de risc pentru limfom, anumite obiceiuri pe care le-ar putea avea persoanele care își fac tatuaje (de exemplu, fumatul, consumul de substanțe) ar putea contribui, de asemenea, la creșterea riscului”, a precizat, pentru MNT, dr. Wael Harb medic hematolog și oncolog la Memorial Care Cancer Institute din SUA, care nu a fost implicat în această cercetare.
