Interpretul şi compozitorul Mircea Guţu este de nerecunoscut. A dat jos zeci de kilograme. Nu pentru că ar fi vrut să se subţieze. O boală grea i-a schimbat modul de viaţă mai mult decât şi-ar fi imaginat.
La fiecare 12 ani soarta îi rezervă câte o surpriză. Cele mai memorabile s-au întâmplat la 36 de ani când a decis să divorţeze, şi la 48 când medicii i-au dat un diagnostic care a şocat familia: tumoare la pancreas. Din acel moment cântărețul Mircea Guţu şi-a împărţit destinul în două bucăţi.
Vreau să uit de aceşti patru pereţi de spital, deşi patul de spital îmi este frate.
„Se zice că trebuie să primeşti orice încercare de la Dumnezeu, chiar şi o boală. Simţeam dureri mari în regiunea abdominală. Dar ştii cum suntem noi bărbaţii, nu acordăm atenţie. Credeam că este stomacul. La o ceremonie de familie n-am mai rezistat. Primul control a venit cu o veste care ne-a bulversat. A urmat o intervenţie grea, apoi alta, reabilitări şi mai anevoiase şi mult stres. Fiica mea mai mare, Irina, care munceşte peste hotare, a decis că nu mai vrea să revină la muncă până nu mă vede pe picioare. De la 115 kg, am ajuns să cântărest 73 de kg.
Mai auzeam lumea comentând: „Ce-a rămas din şoimul de Mircea.” Evident, e urât când un vulture se transformă într-o cioară, într-o pasăre care abia poate zbura.
Mă, ce-i mai merge ăstuia, de unde atâta fericire!
‘‘Posibil îmi era prea bine. Să ştii, că mai este o parte bună a acestei boli. Te face să faci faţă unei încercări ce vine de la Domnul. Eu am început să cred şi mai mult în Cel de sus. Mi-am împânzit apartamentul cu icoane. Şi mezina familiei a învăţat multe rugăciuni. Eu cred că viitorul îmi rezervă multe lucruri frumoase. Am idei creative noi. Îmi planific să-mi mărit fata cea mai mare, vreau s-o duc la şcoală pe cea mică.”
Sora medicală mă întreabă: unde este mai bine, acasă sau la spital?
„Acasă sunt terorizat de mirosurile de la bucătărie. Noroc că Elena este vegetariană de 11 ani şi se poate abţine de la gătit bucate din carne. Am foarte multe restricţii în mâncare. Dacă nu le respect risc să revin la diagnoză. Gust câte ceva, dar mă întoarce boala înapoi. Am fost tentat o dată să gust din preferatele legume ale copilului: roşiile şi castraveţii, şi am regretat mult.”
Viaţa mea e plină de întorsături. Divorţul de prima soţie a fost o încercare nefastă pentru mine.
„Nu dea Domnul nimănui. Era copilul la mijloc şi nu ştiam dacă fac corect . Eram gata să fiu eu cel care suferă numai să nu fie fiica afectată de divorţ. Un prieten mi-a fost alături în acele momente. Când i-am povestit situaţia, m-a sfătuit să merg mai departe, iar de copil să am grijă. Peste un an Irina a trecut să locuiască cu mine. „
Am rămas şocat când am văzut data din buletinul ei, nu-mi venea să cred, dar mi-am zis că, dacă va da bunul Dumnezeu, vom fi împreună, vom avea copii. Ceea ce s-a şi întâmplat.
„Îmi făceam meseria la o petrecere unde era şi Elena. Acolo am cunoscut-o. Mi-a dăruit ultimul dans de la petrecere.
Am remarcat o domnişoară care dansa extrem de frumos dar nu riscam să o invit la dans de oarece era păzită de un bodyguard, mama ei, destul de severă de fire. Colegul meu de scenă a pândit când actuala mea socră a ieşit din sală şi m-a împins în mulţime. Aşa m-am trezit faţă-n-faţă cu Elena.
În acea seară i-am cerut un număr de telefon ca s-o contactez şi mi l-a dat din 6 cifre. Când am sunat-o era un număr inexistent, atunci mi-am dat seama că este o glumă. Dar mai târziu cineva mi-a sugerat să pun în faţă prefixul unei firme de telefonie mobilă…şi a mers. „
Pe Elena a impresionat-o foarte mult părul lui lung. Şi-a zis că trebuie să facă cunoştinţă cu acest artist.
Elena: „Am simţit un pic de fericire alături de el. Un sentiment care prevestea un viitor împreună. Mi-a fost greu să accept această diferenţă de vârstă. Nu credeam că vom merge prea departe. Mă gâmdeam că va fi doar o aventură.
Mircea: „Mama a agreat-o. S-au împrietenit din start.
S-a bucurat că, în sfârşit, voi avea parte de o familie trainică.”
Text: Olga Chirica
