Menopauza – nașterea femeii într-o altă fază a vieții ei

Menopauza nu este o boală, ci un fenomen fiziologic întâlnit la toate femeile.  Aceasta se caracterizează printr-o deficienţă permanentă şi ireversibilă de hormoni estrogeni.

separator

Potrivit, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii diagnosticul de menopauză se stabilește după minim 12 luni de amenoree (lipsa menstruaţiilor).

Simptome menopauză

  1. Tulburări neurovegetative. Bufeurile. Se manifestă printr-o senzaţie brutală de căldură la nivelul porţiunii superioare a corpului (cap, gât, torace), însoţită de transpiraţii abundente şi roşeaţă. Bufeurile se asociază cu o senzaţie de sufocare şi produc o stare marcată de disconfort. La debut bufeurile survin mai ales noaptea, putând provoca insomnii şi astenie importantă, apoi apar şi ziua mai ales după efort sau mese. Durata medie este de 2-3 minute şi se pot întinde pe o perioadă de 1-5 ani. Din punct de vedere fiziopatologic, bufeurile reprezintă un dezechilibru dintre hipotalamus (centrul de comandă al sistemului hormonal şi al reglării temperaturii) şi ovare.
  2. Tulburări genito-sexuale. Carenţa estrogenilor produce o uscăciune a mucoasei vaginale care poate conduce în timp la o subţiere a pereţilor vaginali şi la o atrofie vulvara. Aceste modificări pot cauza disconfort şi dureri la contactul sexual. Infecţiile urinare şi vaginale sunt mai frecvente. Sânii suferă modificări atrofice.
  3. Osteoporoza. Reprezintă o manifestare tardivă a menopauzei. Absenţa estrogenilor determină o diminuare a matricei osoase, care se asociază cu scăderea rezervelor de calciu de la nivelul osului. După menopauză se produce o pierdere accelerată a masei osoase care se agravează cu vârsta. Osteoporoza este favorizată de dieta săracă în calciu şi proteine, de sedentarism, precum şi de lipsa expunerii la lumină naturală. Consecinţele cele mai grave ale osteoporozei sunt fracturile apărute în urma unor traumatisme de intensitate scăzută şi fenomenele de tasare vertebrală.
  4. Bolile cardiovasculare. Estrogenii scad nivelul colesterolului total şi al trigliceridelor şi cresc nivelul colesterolului „bun” (HDL colesterol – lipoproteine cu densitate mare). Astfel, estrogenii joacă un rol protectiv faţă de bolile coronariene, hipertensiunea arterială şi accidentele vasculare cerebrale. La menopauzaă, scăderea nivelului de estrogeni poate determina creşterea tensiunii arteriale şi fenomene de ateroscleroză (formarea unor depozite lipidice pe peretele arterial). Principalele complicaţii ale aterosclerozei sunt boala coronariană şi infarctul de miocard.
  5. Tulburări psihoafective. Manifestările obişnuite ale menopauzei sunt: iritabilitatea, schimbările bruşte de dispoziţie, oboseala, stări depresive, anxietatea, tulburări de memorie şi de concentrarea, scăderea capacităţii de efort, insomnii, labilitate emoţională, modificări ale libidoului.
  6. Creşterea în greutate. În medie, greutate femeilor aflate la menopauză creşte cu 4-7 kg, cu modificarea repartizării grăsimii, care se depune cu predilecţie pe abdomen şi şolduri. Această creştere ponderală se poate explica parţial prin factori hormonali şi este favorizată de scăderea activităţii fizice şi de o alimentaţie dezechilibrată.

Printre efectele pozitive ale deficitului de estrogeni la menopauză, putem enumera involuţia şi dispariţia afecţiunilor benigne ale sânilor şi uterului, cauzate de hiperestrogenism. Dintre acestea, fibromul uterin, endometrioza, fibroadenoamele mamare dispar în timpul menopauzei.

Tratamentul femeii aflate la menopauză
Tratamentul menopauzei îşi propune mai multe obiective care conduc la corectarea tulburărilor datorate carenţei estrogenice: fenomenele neurovegetative, atrofia vulvovaginală, osteoporoza, îmbatrânirea cutanată, riscurile cardio-vasculare şi creşterea ponderală.

Principalul tratament al tulburărilor menopauzei este reprezentat de terapia de substituţie hormonală. În Europa doar un procent de 10% din femeile aflate la menopauză primesc un tratament hormonal de substituţie, faţă de 15-25% în SUA. Hormonoterapia constă în administrarea succesivă de estrogeni şi un progesteron în vederea obţinerii unui echilibru hormonal.

Estrogenii se pot administra pe cale orală (comprimate) sau percutanată (plasturi sau gel). Progesteronul se poate administra pe cale orală sub formă de comprimate sau pe cale vaginală. Estrogenii sunt eficienţi în controlarea bufeurilor şi a crizelor de transpiraţie. Estrogenii au un efect benefic asupra mucoasei vaginale; ameliorează vascularizaţia şi permit mucoasei vaginale sa îsi păstreze grosimea şi structura. Estrogenii ameliorează lubrefierea vaginului, deficitară în menopauză şi care produce dureri în timpul contactului sexual. Estrogenii conservă colagenul tegumentelor, păstrând astfel troficitatea pielii.Hormonoterapia limitează pierderile de calciu şi distrucţia matricei osoase. Tratamentul trebuie început cât mai devreme, imediat după oprirea menstruaţiilor, deorece procesul de distrucţie osoasă debutează rapid, mai ales în cazul femeilor slabe, fumătoare sau care nu fac exerciţii fizice. Ca şi adjuvante ale terapiei se poate administra calciu, vitamina D şi fluor. Un stil de viaţă sănătos, cu exerciţii fizice regulate şi o dietă bogată în calciu şi proteine contribuie de asemenea la prevenirea osteoporozei.

Hormonoterapia (şi mai ales estrogenii naturali), prin diminuarea nivelului de colesterol, protejează cordul şi vasele sanguine şi scad în mare măsură riscul de boli cardiovasculare.
Tratamentul hormonal al femeilor aflate la menopauză a generat numeroase controverse cu privire la eventualele riscuri pentru dezvoltarea unor anumite cancere (de sân, de endometru). Administrarea terapiei de substituţie este întotdeauna precedată de un bilanţ general al stării de sănătate şi al istoricului pacientei.

Anumite boli sau antecedente constituie contraindicaţii pentru administrarea terapiei hormonale: cancere de sân (sau antecedente familiale), cancere de endometru, fibroame uterine voluminoase, hemoragii genitale de origine necunoscută, afecţiuni hepatice, endometrioza, hipertensiunea arterială, antecedente de accidente vasculare cerebrale. Medicului curant îi revine sarcina de a evalua riscurile înainte de a recomanda un tratament. Prin adoptarea unei scheme de tratament multidisciplinar a femeii aflate la menopauză, putem obţine rezultate stabile, menţinând un nivel optim de calitate a vieţii.

Să fiți sănătoase dragi femei!

Sursa

Autoritățile în sănătate atenționează cetățenii despre un virus care cauzează tot mai multe infecții în Asia

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează populația despre intensificarea circulației infecțiilor respiratorii la nivel global, inclusiv provocate de Metapneumovirusul uman (HMPV), raportat în unele regiuni din Asia și subliniază necesitatea respectării măsurilor de prevenire, pentru a reduce riscul îmbolnăvirilor și al răspândirii virusurilor respiratorii, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Metapneumovirusul uman (HMPV) este un virus respirator care face parte din familia Pneumoviridae, alături de virusul respirator sincițial (RSV). Descoperit în 2001, HMPV poate cauza infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare la persoane de toate vârstele, însă cele mai afectate sunt:

  • Copiii mici;
  • Adulții în vârstă;
  • Persoanele cu sistem imunitar slăbit.

Simptomele infecției cu HMPV:

Virusul provoacă simptome similare gripei sau altor infecții respiratorii acute, precum:

  • Febră moderată;
  • Tuse;
  • Congestie nazală;
  • Dificultăți de respirație (în cazurile severe).

Deși în majoritatea cazurilor infecția este ușoară, poate evolua spre complicații, cum ar fi pneumonia, mai ales la grupurile vulnerabile.

HMPV se transmite prin:

  • Contact direct cu secrețiile respiratorii (tuse, strănut);
  • Contact cu suprafețe contaminate;
  • Interacțiuni apropiate cu persoane infectate.

Pentru a preveni infecțiile respiratorii, inclusiv cu HMPV, ANSP recomandă:

  • Igiena mâinilor: spălați-vă frecvent mâinile cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde.
  • Eticheta tusei și strănutului: acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel sau cotul atunci când tușiți sau strănutați.
  • Evitarea contactului cu persoane bolnave: mențineți distanța față de persoanele care prezintă simptome respiratorii.
  • Aerisiți și igienizați spațiile: aerisiți camerele frecvent și dezinfectați suprafețele utilizate intens.
  • Evitați automedicația: consultați medicul de familie la apariția primelor simptome.
  • Evitați aglomerațiile, mai ales în sezonul rece, dacă sunteți în grupuri cu risc ridicat.

Situația epidemiologică în Republica Moldova

ANSP monitorizează continuu situația epidemiologică. În sezonul 2023/2024, din totalul probelor investigate, 8 au fost confirmate cu prezența virusului metapneumovirus. De la începutul sezonului 2024/2025 (perioada 30.09.2024 – 05.01.2025), nu a fost confirmat niciun caz de infecție cu HMPV în probele analizate de laboratoarele ANSP.

ANSP îndeamnă cetățenii să rămână vigilenți, să respecte măsurile de prevenire și să contacteze medicul de familie în cazul apariției simptomelor respiratorii.

Singurătatea este legată de sănătatea precară și modifică proteinele din sânge

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge și Universitatea Fudan din China au descoperit că persoanele care se simt singure sau izolate social au niveluri modificate ale anumitor proteine în sânge, potrivit The Guardian citat de antena3.ro.

Singurătatea a fost mult timp asociată cu starea de sănătate precară, iar cercetătorii spun că au găsit o explicație nouă pentru această legătură.

Deși problemele de sănătate pot duce la singurătate, studiile arată că și singurătatea poate înrăutăți sănătatea.

Acum, potrivit unui nou studiu, cercetătorii au descoperit că singurătatea poate influența nivelurile unor proteine asociate cu boli grave și chiar cu riscul de deces.

Barbara Sahakian, porfesoară la Universitatea Cambridge, a spus că Organizația Mondială a Sănătății consideră izolarea socială și singurătatea o problemă globală importantă.

„Cred că mesajul este că trebuie să începem să îi facem pe oameni să realizeze că singurătatea face parte dintr-o problemă de sănătate, atât pentru sănătatea lor mentală și bunăstarea lor, dar și pentru sănătatea lor fizică, și că trebuie să rămână conectați cu alți oameni”, a spus ea, potrivit sursei citate.

Aproape 10% dintre participanți se simt izolați social

Din participanții la studiul UK Biobank, 9,3% au spus că se simt izolați social, iar 6,4% au declarat că se simt singuri. Analizând sângele acestor persoane, cercetătorii au identificat 175 de proteine asociate cu izolarea socială și 26 de proteine legate de sentimentul de singurătate.

Cercetătorii au descoperit că majoritatea acestor proteine, prezente în cantități mai mari, sunt legate de inflamații, răspunsuri antivirale și funcționarea sistemului imunitar.

Studiind sănătatea participanților timp de 14 ani, echipa a constatat că 90% dintre proteinele identificate sunt asociate cu un risc mai mare de deces. Aproximativ 50% dintre ele sunt legate de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și accidente vasculare cerebrale. 

Totodată, singurătatea afectează direct nivelurile a cinci proteine specifice, care influențează inflamațiile și metabolismul.

Cercetătorii de la Cambridge au dezvoltat un test de urină pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar

Oamenii de știință de la Cambridge au dezvoltat un test de urină pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar. Testul, primul de acest tip, detectează celulele „zombie” care ar putea indica primele semne ale bolii, scrie site-ul cam.ac.uk, citat de g4media.ro.

Cercetătorii speră că detectarea precoce, prin intermediul unui simplu test de urină, ar putea permite intervenții terapeutice mai timpurii, îmbunătățind semnificativ rezultatele și prognosticul pacienților. Aproximativ 36.600 de vieți sunt salvate de cancerul pulmonar în Regatul Unit în fiecare an, conform unei noi analize a Cancer Research UK.Profesorul Ljiljana Fruk și Dr. Daniel Munoz Espin și echipele lor de la Universitatea din Cambridge conduc cercetarea, finanțată de Cancer Research UK.Lucrările, desfășurate la Departamentul de Inginerie Chimică și Biotehnologie din Cambridge și la Early Cancer Institute, vor oferi un senzor ieftin și accesibil care utilizează probe de urină pentru a ajuta medicii să detecteze cancerul pulmonar înainte ca boala să se dezvolte.Cancerul pulmonar are un prognostic nefavorabil pentru mulți pacienți, deoarece adesea nu există simptome vizibile până când acesta nu se răspândește prin plămâni sau în alte părți ale corpului. Noul test de urină le va permite medicilor să depisteze boala înainte ca aceasta să se dezvolte.

Testul este perfectibil

Pentru a crea testul, oamenii de știință s-au uitat la proteinele excretate de celulele senescente: celule „zombie” care sunt vii, dar incapabile să crească și să se dividă. Aceste celule sunt cele care provoacă leziuni ale țesuturilor prin reprogramarea mediului înconjurător imediat pentru a favoriza apariția celulelor canceroase.

Acum, cercetătorii au dezvoltat un senzor injectabil care interacționează cu proteinele celulelor zombie și eliberează un compus ușor detectabil în urină, semnalând prezența acestora.

„Detectarea precoce a cancerului necesită instrumente și strategii rentabile care să permită detectarea rapidă și precisă”, a declarat Fruk. „Am conceput un test bazat pe proteine care scindează peptidele, care se găsesc la niveluri mai ridicate în prezența celulelor zombie și care, la rândul lor, apar în stadiile incipiente ale cancerului”, a explicat el.

„În cele din urmă, dorim să dezvoltăm un test de urină care ar putea ajuta medicii să identifice semnele din stadiile incipiente ale cancerului – potențial cu luni sau chiar ani înainte de apariția unor simptome vizibile”, a mai adăugat Fruk.

Tratamente mai eficiente împotriva cancerului

Pe lângă faptul că vizează cancerul pulmonar, Fruk speră că cercetările sale, împreună cu eforturile comune ale altor departamente universitare, vor duce la dezvoltarea unor sonde capabile să detecteze alte tipuri de cancer.

„Aproape am finalizat un test de urină funcțional pentru a detecta celulele „zombie” în cancerul pulmonar, care va depista cancerul mai devreme și va evita necesitatea unor proceduri invazive, dar acest test are potențial și pentru alte tipuri de cancer”, a spus ea. „Dezvoltarea unor tratamente mai eficiente împotriva cancerului necesită o detectare mai timpurie și terapii mai bune, dar și colaborarea cu alte discipline pentru o viziune mai holistică asupra bolii, care este o parte esențială a cercetării mele”.

De la descoperirea cauzelor cancerului pulmonar la medicamentele de pionierat pentru tratarea acestuia, Cancer Research UK a contribuit la progresul persoanelor afectate de cancer pulmonar. În ultimii 10 ani, organizația caritabilă a investit peste 231 de milioane de lire sterline în cercetarea cancerului pulmonar.

„Cancer Research UK a jucat un rol-cheie în avansarea cercetării în domeniul cancerului pulmonar și în îmbunătățirea supraviețuirii”, a declarat Dr. Iain Foulkes, director executiv al Cancer Research UK pentru cercetare și inovare. „Acest proiect condus de profesorul Fruk este un alt exemplu al angajamentului nostru de a stimula progresul, astfel încât mai mulți oameni să poată trăi mai mult și mai bine, fără teama de cancer”, a mai adăugat Foulkes.

De ce femeile minione slăbesc mai greu?
Articolul anterior
Un polițist aflat în stare de ebrietate a mutat pasagerul decedat la volan, pentru a scăpa de pedeapsă
Articolul următor