Menopauza – nașterea femeii într-o altă fază a vieții ei

Menopauza nu este o boală, ci un fenomen fiziologic întâlnit la toate femeile.  Aceasta se caracterizează printr-o deficienţă permanentă şi ireversibilă de hormoni estrogeni.

separator

Potrivit, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii diagnosticul de menopauză se stabilește după minim 12 luni de amenoree (lipsa menstruaţiilor).

Simptome menopauză

  1. Tulburări neurovegetative. Bufeurile. Se manifestă printr-o senzaţie brutală de căldură la nivelul porţiunii superioare a corpului (cap, gât, torace), însoţită de transpiraţii abundente şi roşeaţă. Bufeurile se asociază cu o senzaţie de sufocare şi produc o stare marcată de disconfort. La debut bufeurile survin mai ales noaptea, putând provoca insomnii şi astenie importantă, apoi apar şi ziua mai ales după efort sau mese. Durata medie este de 2-3 minute şi se pot întinde pe o perioadă de 1-5 ani. Din punct de vedere fiziopatologic, bufeurile reprezintă un dezechilibru dintre hipotalamus (centrul de comandă al sistemului hormonal şi al reglării temperaturii) şi ovare.
  2. Tulburări genito-sexuale. Carenţa estrogenilor produce o uscăciune a mucoasei vaginale care poate conduce în timp la o subţiere a pereţilor vaginali şi la o atrofie vulvara. Aceste modificări pot cauza disconfort şi dureri la contactul sexual. Infecţiile urinare şi vaginale sunt mai frecvente. Sânii suferă modificări atrofice.
  3. Osteoporoza. Reprezintă o manifestare tardivă a menopauzei. Absenţa estrogenilor determină o diminuare a matricei osoase, care se asociază cu scăderea rezervelor de calciu de la nivelul osului. După menopauză se produce o pierdere accelerată a masei osoase care se agravează cu vârsta. Osteoporoza este favorizată de dieta săracă în calciu şi proteine, de sedentarism, precum şi de lipsa expunerii la lumină naturală. Consecinţele cele mai grave ale osteoporozei sunt fracturile apărute în urma unor traumatisme de intensitate scăzută şi fenomenele de tasare vertebrală.
  4. Bolile cardiovasculare. Estrogenii scad nivelul colesterolului total şi al trigliceridelor şi cresc nivelul colesterolului „bun” (HDL colesterol – lipoproteine cu densitate mare). Astfel, estrogenii joacă un rol protectiv faţă de bolile coronariene, hipertensiunea arterială şi accidentele vasculare cerebrale. La menopauzaă, scăderea nivelului de estrogeni poate determina creşterea tensiunii arteriale şi fenomene de ateroscleroză (formarea unor depozite lipidice pe peretele arterial). Principalele complicaţii ale aterosclerozei sunt boala coronariană şi infarctul de miocard.
  5. Tulburări psihoafective. Manifestările obişnuite ale menopauzei sunt: iritabilitatea, schimbările bruşte de dispoziţie, oboseala, stări depresive, anxietatea, tulburări de memorie şi de concentrarea, scăderea capacităţii de efort, insomnii, labilitate emoţională, modificări ale libidoului.
  6. Creşterea în greutate. În medie, greutate femeilor aflate la menopauză creşte cu 4-7 kg, cu modificarea repartizării grăsimii, care se depune cu predilecţie pe abdomen şi şolduri. Această creştere ponderală se poate explica parţial prin factori hormonali şi este favorizată de scăderea activităţii fizice şi de o alimentaţie dezechilibrată.

Printre efectele pozitive ale deficitului de estrogeni la menopauză, putem enumera involuţia şi dispariţia afecţiunilor benigne ale sânilor şi uterului, cauzate de hiperestrogenism. Dintre acestea, fibromul uterin, endometrioza, fibroadenoamele mamare dispar în timpul menopauzei.

Tratamentul femeii aflate la menopauză
Tratamentul menopauzei îşi propune mai multe obiective care conduc la corectarea tulburărilor datorate carenţei estrogenice: fenomenele neurovegetative, atrofia vulvovaginală, osteoporoza, îmbatrânirea cutanată, riscurile cardio-vasculare şi creşterea ponderală.

Principalul tratament al tulburărilor menopauzei este reprezentat de terapia de substituţie hormonală. În Europa doar un procent de 10% din femeile aflate la menopauză primesc un tratament hormonal de substituţie, faţă de 15-25% în SUA. Hormonoterapia constă în administrarea succesivă de estrogeni şi un progesteron în vederea obţinerii unui echilibru hormonal.

Estrogenii se pot administra pe cale orală (comprimate) sau percutanată (plasturi sau gel). Progesteronul se poate administra pe cale orală sub formă de comprimate sau pe cale vaginală. Estrogenii sunt eficienţi în controlarea bufeurilor şi a crizelor de transpiraţie. Estrogenii au un efect benefic asupra mucoasei vaginale; ameliorează vascularizaţia şi permit mucoasei vaginale sa îsi păstreze grosimea şi structura. Estrogenii ameliorează lubrefierea vaginului, deficitară în menopauză şi care produce dureri în timpul contactului sexual. Estrogenii conservă colagenul tegumentelor, păstrând astfel troficitatea pielii.Hormonoterapia limitează pierderile de calciu şi distrucţia matricei osoase. Tratamentul trebuie început cât mai devreme, imediat după oprirea menstruaţiilor, deorece procesul de distrucţie osoasă debutează rapid, mai ales în cazul femeilor slabe, fumătoare sau care nu fac exerciţii fizice. Ca şi adjuvante ale terapiei se poate administra calciu, vitamina D şi fluor. Un stil de viaţă sănătos, cu exerciţii fizice regulate şi o dietă bogată în calciu şi proteine contribuie de asemenea la prevenirea osteoporozei.

Hormonoterapia (şi mai ales estrogenii naturali), prin diminuarea nivelului de colesterol, protejează cordul şi vasele sanguine şi scad în mare măsură riscul de boli cardiovasculare.
Tratamentul hormonal al femeilor aflate la menopauză a generat numeroase controverse cu privire la eventualele riscuri pentru dezvoltarea unor anumite cancere (de sân, de endometru). Administrarea terapiei de substituţie este întotdeauna precedată de un bilanţ general al stării de sănătate şi al istoricului pacientei.

Anumite boli sau antecedente constituie contraindicaţii pentru administrarea terapiei hormonale: cancere de sân (sau antecedente familiale), cancere de endometru, fibroame uterine voluminoase, hemoragii genitale de origine necunoscută, afecţiuni hepatice, endometrioza, hipertensiunea arterială, antecedente de accidente vasculare cerebrale. Medicului curant îi revine sarcina de a evalua riscurile înainte de a recomanda un tratament. Prin adoptarea unei scheme de tratament multidisciplinar a femeii aflate la menopauză, putem obţine rezultate stabile, menţinând un nivel optim de calitate a vieţii.

Să fiți sănătoase dragi femei!

Sursa

Important! Ce se întâmplă în organism după ce încetezi să mai fumezi țigări electronice

Țigările electronice au fost considerate o alternativă sănătoasă a celor clasice, dar studiile efectuate de-a lungul timpului au arătat că acestea pot afecta plămânii și, în plus, dau dependență, scrie digi-world.tv.

Ce se întâmplă în organismul tău, însă, atunci când renunți să mai utilizezi țigări electronice? Aceasta este întrebarea pe care și-au pus-o mulți oameni, iar un expert a încercat să ofere un răspuns.

Potrivit The Healthy, atunci când încetezi să mai folosești țigările electrice, tensiunea arterială scade, iar circulația sângelui se îmbunătățește, potrivit Nikolei Djordjevic, project manager al Med Alert Help.

Aceasta susține că, în anumite cazuri, poate să se îmbunătățească și respirația. Aceste țigări electronice conțin două ingrediente glicol propilen și glicerină vegetală, care atunci când sunt încălzite produc niște compuși chimici ce afectează tractul respirator, potrivit unui studiu publicat în International Journal of Environmental Research and Public Health.


Țigările electronice, la fel ca și cele obișnuite, dau dependență, motiv pentru care odată ce ai încetat să le mai folosești te poți confrunta cu simptome precum creșterea dorinței de a fuma, schimbări ale stării de spirit, probleme de concentrare, iritabilitate, dar și anxietate. Unele persoane se pot confrunta și cu dureri de cap, transpirații, insomnie, constipație.

Totodată, țigările electronice îți pot afecta simțurile, motiv pentru care odată ce ai renunțat la ele poți să observi o îmbunătățire a capacității de a mirosi ori a gustului. În plus, cele mai noi studii arată că nicotina poate crește chiar și nivelul de zahăr din sânge.

O lună mai târziu după ce ai încetat să folosești țigările electronice vei observa o îmbunătățire a sănătății plămânilor, care vor funcționa mai bine. Astfel, respirațiile scurte și tusea nu vor mai reprezenta probleme pentru tine, potrivit sursei citate.

A fost înregistrat primul caz de gripă sezonieră

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă supravegherea infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel național. Astfel, în perioada 18.11.2024-24.11.2024, au fost înregistrate 4889 de cazuri de infecții respiratorii, majoritatea fiind la copii (60%). Datele indică o creștere cu 1% față de săptămâna precedentă și o descreștere cu 24,1% în comparație cu perioada similară a sezonului precedent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În perioada menționată, a fost înregistrat un caz de gripă sezonieră, de tip B, la o femeie în vârstă de 33 de ani, din raionul Criuleni. Persoana nu a fost vaccinată împotriva gripei.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 30 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 6 în regiunea transnistreană), fiind o creștere cu 3,5% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate 6 cazuri.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

De ce femeile minione slăbesc mai greu?
Articolul anterior
Un polițist aflat în stare de ebrietate a mutat pasagerul decedat la volan, pentru a scăpa de pedeapsă
Articolul următor