Care sunt cele 12 tipuri de cancer care se transmit din generaţie în generaţie

Faptul că anumite forme de cancer pot comporta caracter ereditar este un lucru deja demonstrat în domeniul ştiinţific. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Washington au identificat recent 12 tipuri de cancer care se transmit de la o generaţie la alta, din cauza unor mutaţii genetice ereditare.

separator

xxxxxTipurile de cancer care sunt cel mai puternic influenţate de modificările genetice sunt cel ovarian, gastric şi cancerul la sân. Experţii au analizat şi „genele Angelina Jolie”, adică mutaţiile cunoscute sub simbolurile BRCA1 şi BRCA2, considerate responsabile pentru declanşarea cancerului ovarian şi al celui mamar. Astfel, cercetătorii au descoperit de curând ca acestea ar putea avea un rol şi în apariţia cancerului la stomac şi a celui la prostată, notează gândul.info, care citează Daily Mail.

Cercetătorii americani susţin că cele 12 tipuri de cancer pentru care este dovedit că sunt declanşate şi de mutaţii genetice moştenite sunt cancerul ovarian, de stomac, la sân, la prostată, două tipuri distincte de afecţiuni ale plămânilor, cancerul ţesutului glial, la cap şi la gât, cancerul endometrial, la rinichi, glioblastomul şi leucemia acută mieloidă. Descoperirile făcute de cercetătorii de la Universitatea din Washington sunt extrem de valoroase, pentru că deschid calea unei testări cu rezultate mult mai precise pentru depistarea celulelor canceroase aflate în structura ADN-ului uman.

De asemenea, acestea pot să determine producerea unei game mai variate de teste pentru tumori din ce în ce mai diverse.

„Era general cunoscut faptul că, în ceea ce priveşte cancerul ovarian şi pe acela la sân, aceste forme de boală au o componentă semnificativă de moştenire genetică, pe când la altele, precum leucemia acută mieloidă şi cancerul la plămâni, contribuţia genetică moştenită este mult mai mică”, a declarat doctorul Li Ding, autorul studiului.

Oamenii de ştiinţă au analizat informaţia genetică a mai mult de 4.000 de bolnavi de cancer, iar studiile au revelat mutaţii genetice prezente în tumori care i-au ajutat pe cercetători să identifice genele fundamentale care ar putea avea un rol în dezvoltarea cancerului. Totuşi, cercetarea nu face diferenţa între mutaţiile genetice prezente la naştere şi acelea dobândite de o persoană de-a lungul vieţii.

Noul studiu a dorit să scoată la iveală componentele moştenite ale diverselor forme de cancer. În acest scop, cercetătorii au alăturat secvenţe genetice extrase din celulele normale ale subiecţilor care conţin elemente de biodistribuţie, adică informaţia genetică moştenită de la ambii părinţi. Prin studierea acestor straturi informaţionale, oamenii de ştiinţă au putut compara o bază genetică de referinţă pe care au prezentat-o subiecţii la naştere, pentru a identifica dacă mutaţiile asociate cancerului erau deja prezente.

Dacă genele unuia dintre părinţi erau deja modificate în momentul naşterii copilului, genele celuilalt părinte pot, deseori, să compenseze aceste mutaţii. Oricum, oamenii care se găsesc în această situaţie încă de la apariţia pe lume sunt mult mai vulnerabili la o „recidivă”. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce îmbătrânesc, prezintă un risc mai mare să dezvolte mutaţii genetice care să determine cancer.

Din cele 114 gene deja cunoscute ca având legătură cu producerea cancerului, cercetătorii au descoperit mutaţii rare care influenţează apariţia a 12 tipuri de cancer. Studiul a conchis că 19% dintre cancerele ovariene prezintă astfel de modificări la nivelul celulelor moştenite. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte cazurile de leucemie acută mieloidă, doar 4% sunt influenţate de moştenirea genetică.

Mai mult, oamenii de ştiinţă au descoperit şi că 11% dintre îmbolnăvirile de cancer la stomac sunt date şi de structura ADN-ului, un lucru surprinzător pentru că acest procent apare drept similar cu cel descoperit la cancerul la sân.

„Am identificat şi un număr semnificativ de mutaţii în ceea ce priveşte genele BRCA1 şi BRCA2, prezente şi în alte tipuri de tumori în afară de cancerul la sân, cum ar fi cancerul la stomac sau la prostată, de exemplu. Aceste descoperiri sugerează că ar trebui să acordăm o atenţie sporită potenţialei implicări a acestor gene şi în alte tipuri de cancer”, a spus doctorul Ding pentru Daily Mail.

Testarea la femei pentru genele BRCA1 şi BRCA2 pentru evaluarea riscului de a dezvolta cancer la sân s-a dovedit a fi extrem de utilă în eforturile de prevenire a acestei boli. În plus, testarea genetică poate să dezvăluie şi alte tipuri de mutaţii care au, deocamdată, consecinţe necunoscute – ceea ce înseamnă că riscul de cancer nu poate fi evaluat. Oamenii de ştiinţă susţin, însă, că aceste descoperiri sunt abia la început şi că ele nu sunt suficiente pentru ca oamenii să poată lua decizii în ceea ce priveşte sănătatea lor doar pe aceste fundamente.

sursa

Astăzi este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului! Ce trebuie să faci pentru a reduce riscul apariției maladiei: Vezi 6 măsuri importante!

Anual, la 4 februarie este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, o inițiativă globală a Uniunii pentru Controlul Internațional al Cancerului, pentru generarea schimbării și mobilizarea acțiunilor, prin construirea de alianțe mai puternice intersectoriale și noi colaborări pentru reducerea poverii cancerului la nivel global.

Cancerul Pulmonar: cum se depistează cauza celor mai multe decese!

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial, reprezentând aproape 1 din 6 decese la nivel global. În Regiunea Europeană, în anul 2022, s-au înregistrat aproximativ 2,7 milioane de persoane cu cancer și peste 1,3 milioane de decese, indicele mortalității fiind mai mare la bărbați, decât la femei.

La bărbați, cele mai des întâlnite tipuri de cancer au fost: cancerul de prostată (23%), cancerul pulmonar (14%) și cancerul colorectal (13%), iar la femei predomină cancerul de sân (29%), urmat de cancerul colorectal (12%) și cancerul pulmonar (9%).  De menționat, că cancerul de sân rămâne principala cauză de deces printre femei, cu aproximativ 95 mii de decese în 2020, reprezentând 17% din totalul deceselor provocate de această boală.

Mai puțin de 15% din țările cu venituri mici au servicii de tratament al cancerului disponibile (comparativ cu 90% din țările cu venituri mari).

În țara noastră, maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză a mortalităţii  după maladiile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate. Mortalitatea totală prin tumori în anul 2021 a constituit 220,7 cazuri la 100 mii locuitori (bărbați – 275,1, femei – 171,2).

În 2021, cele mai diagnosticate tumori maligne în Republica Moldova au fost cancerul mamar, colorectal, de prostată, al pielii și traheei care au însumat în total 52,6% din numărul total de tumori maligne.

O treime din decesele prin cancer sunt provocate de consumul de tutun, indicele masei corporale mărit, consumul de alcool, consumul mic de fructe și legume și lipsa activității fizice.

De asemenea, virusurile hepatitei B și C, papilomavirusul uman (HPV), ș.a. cresc substanțial riscul de cancer, cum ar fi cancerul de col uterin și de ficat. Până la 3,7 milioane de vieți ar putea fi salvate în fiecare an prin strategii adecvate de prevenire, depistare precoce și tratament calitativ în timp util.

Puteți reduce riscul apariției cancerului prin:

— Evitarea consumului de tutun și a consumului de alcool;

— Abordarea unei alimentații sănătoase și menținerea greutății corporale optime;

— Efectuarea regulată a activității fizice;

— Vaccinarea împotriva HPV și a Hepatitei B;

— Evitarea expunerii la radiațiile ultraviolete și ionizante;

— Limitarea expunerii la poluarea aerului exterior și a celui interior.

OMS/Europa enumeră prevenirea primară, depistarea precoce și cercetarea, inclusiv cea comportamentală drept factori-cheie pentru dezvoltarea unei strategii eficiente de sănătate publică pentru controlul cancerului.

Medici din Moldova au reușit să replanteze mâna stângă, cu recuperarea a 90% din funcții și a sensibilității, unui tânăr în vârstă de 18 ani

O echipă de medici de la IMSP Institutul de Medicină Urgentă a reușit să să replanteze mâna stângă, cu recuperarea a 90% din funcții și a sensibilității, lui David Prutean în vârstă de 18 ani, din orașul Ștefan Vodă. Tânărul a suferit o traumă în urma unui accident rutier grav în 2014, când avea 10 ani. Atunci, el a fost diagnosticat cu amputația traumatică prin zmulgere a membrului superior stâng la nivelul 3/superior a brațului.

Echipa de medici: Anatolie Calistru, Igor Șapovalov, Vladislav Gladun, Maxim Țarălungă.

Tipuri de intervenții de recuperare: 1. Reimplantarea osteosinteză; sutura vas magistral; Sutura nervilor; Sutura mușchilor. 2. Autodermoplastia defectului postfasciotomic a antebrațului. 3. Operații reconstructive pe tendoane.

„După accidentul rutier, fiind consultat pe linia AVIASAN de șeful Secției Microchirurgie IMU dr.,șt.,med., conf.univ. Anatolie Calistru, a fost recomandat conservarea și transportarea corectă la rece în termocontainer a amputatului membrului superior stâng cu reanimobilul.

Totul a derulat cu o viteză impunătoare și, înr-un final, echipa de medici specialiști microchirurgi au reușit reimplantarea mâinii. Prima intervenție a durat în jur de 6 ore, iar celelalte intervenții câte 2, 3 ore.

Timp de mai mulți ani, pacientul fiind minor a fost tratat la Spitalul Clinic de copii V. Ignatenco.

Dupa 7 zile postoperator când viabilitatea segmentului amputat era sigură s-a efectuat autodermoplastia defectului postfasciotomic a antebrațului stâng.

Ulterior, pacientul a fost transportat în Centrul Republican de Microchirurgie IMU unde au fost efectuate un șir de intervenții reconstructive”, se spune în nota emisă de IMSP Institutul de Medicină Urgentă.

David Prutean a adresat mulțumiri medicilor și familiei.

„Vreau să spun un mare mulțumesc medicilor, bunelului și întregii familii care m-au susținut foarte mult. Ei mi-au dat speranța ca să-mi revin, pentru că nu-mi imaginez cum aș fi fără o mână, cum m-aș descurca. Acum pot să ridic greutăți, să duc pachete grele, să ridic haltere, am o viață normală”, a menționat David Prutean.

Instituția medicală a precizat că acum, pacientul poate folosi mâna, mișcările sunt active și sensibilitatea degetelor restabilite, se ocupă intens cu exercițiile fizice.

Un copil cu varicelă hemoragică, „o manifestare rară”, internat în spital. Deosebirea faţă de varicela „obişnuită”

Un copil în vârstă de 7 ani a ajuns la spital cu o formă de varicelă în care veziculele care apar pe corp devin hemoragice, nu cu un lichid transparent cum se întâmplă de regulă.

Varicela la copii: Top 10 informaţii importante şi sfaturi utile pentru  îngrijirea copilului bolnav

„Copilul suferă de varicelă hemoragică, o maladie foarte rară. În cazul băiețelului, boala vine pe fondul unei afecțiuni oncohematologice”, a transmis medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara, într-un comunicat, conform news.ro.

Copilul a fost tansferat la spitalul din Timişoara de la Spitalul Judeţean din Arad, iar „evoluția agravantă a bolii a fost foarte rapidă”.

Medicii au explicat deosebirea „majoră” faţă de varicela „obişnuită” și cea hemoragică.

„Varicela hemoragică are un debut atipic. Cu toţii ştim că varicela se manifestă printr-o erupţie pe piele, cutanată, sub formă de vezicule. Erupţia apare iniţial la nivelul pielii păroase a capului, după care se extinde pe tot corpul. În aceste vezicule este sânge. Astfel, apar echimozele cutanate şi apoi sângerări ale mucoaselor. Ceea ce s-a întâmplat şi în cazul pacientului internat în spitalul nostru”, a explicat Adelina Marinescu, medic specialist boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara.

Medicii au precizat că starea de sănătate a micuțului s-a îmbunătăţit semnificativ, nu au mai apărut alte erupții, iar cele vechi încep să se transforme în cruste.

Medicii au atras atenția că în ultimele săptămâni au avut aproximativ 6-7 cazuri de varicelă pe săptămână.

„Pacienţii nu au avut însă forme grave, aşa că nu au necesitat internare. Complicaţiile apar de obicei la sugari, la femeile însărcinate, la persoane imunodeprimate, cu imunitate scăzută din cauza unor tratamente sau a unor afecţiuni”, au mai spus reprezentanții de la „Victor Babeș”.

Lenuţa Gheorghiţă caută bonă!
Articolul anterior
Consumatori înşelaţi! Struguri importaţi din Turcia, vânduţi în Moldova ca produse autohtone
Articolul următor