Mihaela vrea să fie privită ca o fetiță obișnuită!

O nouă parte componentă a sistemului imunitar uman a fost descoperită și este o mină de aur de potențiale antibiotice, au declarat oamenii de știință, potrivit BBC. Cercetătorii au demonstrat că o parte a organismului cunoscută pentru reciclarea proteinelor are un mod secret care poate lansa un arsenal de substanțe chimice care ucid bacterii, scrie digi24.ro.

Cercetătorii din Israel spun că acest lucru transformă înțelegerea asupra modului în care oragnismul uman este protejat împotriva infecțiilor și oferă un nou loc în care specialiștii pot căuta antibiotice pentru a aborda problema tot mai mare a superbacteriilor care rezistă la medicamentele actuale. Descoperirea se concentrează pe proteazom – o structură minusculă care se găsește în fiecare celulă a corpului. Rolul său principal este de a descompune proteinele vechi în bucăți mai mici, astfel încât acestea să poată fi reciclate pentru a produce proteine noi. Însă o serie de experimente, detaliate în revista Nature, arată că proteazomul detectează când o celulă a fost infectată de bacterii, apoi își schimbă structura și rolul. Acesta începe să transforme proteinele vechi în arme care pot rupe stratul exterior al bacteriilor pentru a le ucide.

Prof. Yifat Merbl, de la Institutul de Științe Weizmann, a declarat pentru BBC: „Este foarte interesant, pentru că nu am știut niciodată că acest lucru se întâmplă. Am descoperit un nou mecanism de imunitate care ne permite să avem o apărare împotriva infecțiilor bacteriene. Se întâmplă în tot corpul nostru, în toate celulele, și generează o clasă cu totul nouă de potențiale antibiotice naturale”.

Pentru a găsi aceste antibiotice naturale, echipa de cercetare a trecut printr-un proces pe care l-a numit „aruncarea gunoiului”. Acestea au fost testate pe bacterii în creștere în laborator și pe șoareci cu pneumonie și septicemie. Cercetătorii au declarat că au obținut rezultate comparabile cu cele ale unor antibiotice consacrate. Iar atunci când cercetătorii au luat celule în laborator și au dezactivat proteazomul, acestea au fost mult mai ușor de infectat cu bacterii precum Salmonella. Prof. Daniel Davis, șeful departamentului de științe ale vieții și imunolog la Imperial College London, a declarat că descoperirile au fost „extrem de provocatoare și foarte interesante”, deoarece au schimbat înțelegerea despre modul în care organismul luptă împotriva infecțiilor.

„Ceea ce este cu adevărat interesant despre acest lucru este că este un proces total nedescoperit prin care moleculele anti-germen sunt făcute în interiorul celulelor noastre, se simte profund important și surprinzător”.

Dar el a avertizat că transformarea acestui proces într-o nouă sursă de antibiotice este o idee care „trebuie încă testată” și care va lua timp. Se estimează că mai mult de un milion de oameni mor anual din cauza infecțiilor rezistente la medicamente precum antibioticele. Dar, în ciuda necesității, a existat o lipsă de cercetare în dezvoltarea de noi antibiotice pentru a ține pasul cu cererea. În acest context sumbru, faptul că unii oameni de știință au un nou loc în care să caute este o sursă de optimism.

O premieră în domeniul fertilizării in vitro: naştere de succes după un protocol de fertilizare in vitro (FIV) complet automatizat, realizat cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI). Etapele de fertilizare au fost operate, în premieră, de un sistem de AI şi de operatori umani aflaţi la distanţă, printr-o interfaţă digitală, scrie news.ro

Un nou sistem de injectare intracitoplasmatică a spermatozoizilor (ICSI), complet automatizat, controlat digital şi asistat de AI, a condus la o naştere reuşită, ceea ce trezeşte speranţe că această abordare ar putea reduce riscul de eroare umană în timpul executării acestor proceduri.

Naşterea a avut loc în urma tratamentului la care a fost supusă o pacientă în vârstă de 40 de ani, care a primit ovocite donate, după o fertilizare in vitro nereuşită, realizată anterior.

Procedura a fost realizată în cadrul clinicii Hope IVF Mexico (Guadalajara), sub supravegherea unui comitet de etică, ca parte a unui studiu pilot privind automatizarea proceselor din laboratoarele de fertilitate.

Sistemul automatizat a fost conceput de o echipă multidisciplinară de specialişti de la Conceivable Life Sciences (New York şi Guadalajara, Mexic), condusă de embriologul dr. Jacques Cohen, directorul medical Alejandro Chavez-Badiola şi profesorul Gerardo Mendizabal-Ruiz, specialist în inginerie biomedicală.

Noul sistem funcţionează ca o staţie de lucru care automatizează toate cele 23 de etape ale procedurii standard ICSI. Etapele au fost operate fie de un sistem de inteligenţă artificială (AI), fie de operatori umani aflaţi la distanţă, printr-o interfaţă digitală.

Procedura de FIV prin ICSI, dezvoltată şi utilizată pe scară largă încă din anii 1990, constă în injectarea directă a unui spermatozoid în citoplasma unui ovocit matur şi este utilizată frecvent în fertilizarea asistată. Embrionii rezultaţi sunt apoi introduşi în uter. Procedura are însă şi dezavantaje, fiind expusă erorii umane.

Pentru a rezolva această problemă, dr. Cohen şi colegii săi au dezvoltat o maşină care poate efectua 23 de paşi-cheie necesari pentru ICSI (115 etape în total). Fiecare dintre aceste etape este iniţiată de o persoană prin apăsarea unui buton, în timp ce aceasta urmăreşte o transmisie live a procesului. Acest lucru poate fi făcut chiar şi dintr-o altă parte a lumii, cum s-a întâmplat şi în acest caz.

Echipamentul fizic, respectiv aparatura robotică şi componentele electronice ale sistemului complet automatizat de injectare intracitoplasmatică a spermatozoizilor, a fost montat în laboratorul de fertilizare in vitro al clinicii Hope IVF din Guadalajara, Mexic, iar comenziile au fost trimise de la distanţă, de către operatori aflaţi în clinica din Guadalajara şi din New York, de la 3.700 de kilometri distanţă.

Operatorii au emis comenzi prin intermediul unei interfeţe digitale pentru a efectua fiecare dintre cele 23 de etape de microinjectare pentru fiecare ovul.

În cadrul ciclului de tratament, cinci ovocite au fost fertilizate prin procedura ICSI complet automatizată, iar trei au fost utilizate ca grup de control pentru fertilizarea manuală.

Durata medie a fost de aproximativ 9 minute şi 56 de secunde per ovocit, uşor mai lungă decât ICSI manual, din cauza caracterului experimental al procedurii. Timpul de procesare este estimat să scadă semnificativ în viitor, potrivit autorilor studiului, publicat în Reproductive BioMedicine Online, care marchează o etapă esenţială în direcţia standardizării procedurilor FIV şi oferă noi perspective asupra viitorului fertilizării asistate.

Patru dintre cele cinci ovocite injectate automatizat au prezentat fertilizare normală, iar toate cele trei din grupul de control manual au fost, de asemenea, fertilizate. Un blastocist de calitate înaltă, fertilizat cu ajutorul sistemului automatizat de la distanţă (New York), a fost crioconservat şi ulterior transferat într-un alt ciclu, ducând la o sarcină care a evoluat normal până la naşterea unui băiat sănătos.

În prezent, toate procedurile ICSI la nivel global sunt efectuate manual de embriologi specializaţi. Totuşi, potrivit dr. Cohen, performanţele pot varia considerabil între operatori. Automatizarea procesului ICSI oferă o soluţie care poate îmbunătăţi precizia, eficienţa şi consistenţa rezultatelor, spune medicul.

Dr. Chavez-Badiola a subliniat la rândul său că acest sistem reprezintă un progres major faţă de dezvoltările anterioare, prin automatizarea completă a fiecărei etape a procedurii ICSI şi prin integrarea AI pentru selecţia spermatozoizilor.

Această metodă poate contribui nu doar la standardizarea procedurii, ci şi la îmbunătăţirea ratei de supravieţuire a ovocitelor şi la optimizarea momentului injectării, potrivit autorilor.

Inteligenţa artificială a fost utilizată pentru poziţionarea spermatozoidului în pipeta de injectare şi pentru ghidarea microinjectării în ovocit.

Profesorul Mendizabal-Ruiz a explicat că AI permite sistemului să selecteze autonom spermatozoizii, să-i imobilizeze cu laser şi să execute injectarea cu o precizie imposibil de atins manual.

Aplicabilitatea clinică pe scară largă a sistemului va necesita validare suplimentară în studii cu un număr mai mare de pacienţi, însă acest prim rezultat – o naştere sănătoasă – reprezintă un pas important către automatizarea completă a procedurii de fertilizare in vitro.

Automatizarea este deja implementată în cultivarea embrionilor, unde incubatoarele captează imagini în timp real, iar AI monitorizează dezvoltarea embrionară şi estimează rezultatele. De asemenea, tehnologia este folosită în crioprezervarea ovocitelor, spermatozoizilor şi embrionilor, precum şi în evaluarea şi prepararea materialului seminal.

Un studiu care urmează să fie realizat de către autorităţile sanitare americane va permite să se stabilească cauzele a ceea ce secretarul american al Sănătăţii Robert F. Kennedy Jr. cataloghează drept o ”epidemie” de autism – până în septembrie -, dă asigurări acesta joi la Washington, relatează AFP.

”Am lansat lucrări de cercetare care vor implica sute de cercetători din întreaga lume”, anunţă secretarul american al Sănătăţii într-o reuniune a Guvernului lui Donald trump la Casa Albă.

”Până în septembrie vom afla ce a cauzat epidemia de autism”, dă el asigurări.

”Vom fi în măsură să eliminăm aceşti factori”, anunţă RFK Jr.

”Rata autismului, cele mai recente cifre credem că sunt de 1 la 31, de la 1 la 10,000 când eram eu copil”, a declarat el.

”Să ne gândim la asta. 1 din 10.000 au avut autism, iar acum este 1 la 31”, a repetat, la rândul său, Donald Trump

.”Nu 31.000, ci 31. Asta e o statistică oribilă”, a insitat el.

”Trebuie să fie ceva artificial acolo care face asta”, a continuat el.

”Deci crezi că vei avea o idee destul de bună?”, îl întreabă şeful statului american pe secretarul său al Sănătăţii.

”Vom şti în septembrie”, i-a răsouns RFK Jr.

”Nu va exista conferinţă de presă mai mare ca asta”, a declarat Donald Trump.

”Nu mai iei ceva, nu mai mănânci ceva sau poate e o injecţie. Ceva cauzează autismul”, a adăugat el.