Topul obiectelor şi substanţelor ce pot cauza dermatita de contact

19/05/2019

Dermatita de contact poate apărea când nici nu te aștepți. Pielea devine iritată, pot apărea bubițe mici și roșii cu senzații de mâncarime.

Definiţia ca la cartea de medicină spune că dermatita este o boală a pielii caracterizată prin prezenţa unui proces inflamator acut sau cronic localizat în derm. În cazul dermatitelor de contact apariţia poate fi determinată de factori foarte diferiţi precum agenţi chimici sau fizici. Sunt persoane care dezvoltă dermatite de contact din cauza substanţelor sau agenţilor cu care lucrează la locul de muncă.

Ce semne pot apărea pe piele în cazul dermatitei de contact?

Hiperkeratoză, hiperplazie, edem, vezicule sau pustule pot apărea în cazul dermatitelor de contact.

Simptome dermatită de contact

Medicii dermatologi explică – dermatita de contact are mai multe faze. Poate debuta cu roşeaţă, cu edem (umflături). Urmează apoi faza de veziculaţie, iar apoi se rup veziculele şi se formează cruste. Senzaţia de mâncărime (pruruit) este intensă. Pe ce zone se poate localiza dermatita de contact? Pe antebraţe, faţă, pe picioare, pe dosul palmelor. Foarte rar dermatita de contact poate duce la erupţiei pe toată suprafaţa corpului, este destul de rară. Ca primă măsură se impune îndepărtarea factorului sau a substanţei iritante.

La ce medic ne adresăm?

Dermatita de contact se diagnostichează la medicul dermatolog iniţial iar la medicul alergolog se fac teste epicutante. Acestea se desfăşoară în felul următor – se aplică pe o porţiune de piele sănătoasă o faşă îmbibată cu substanţa presupusă a fi cea sensibilizantă şi se acoperă cu un plasture. După 24 şi după 48 de ore se fac controalele necesare – testul este pozitiv dacă în zona respectivă au apărut eriteme, veziculaţie sau exsudaţie.

Obiecte şi substanţe care cauzează cel mai frecvent dermatita de contact

Vopseluri de păr, adezivi pentru extensii de păr
Aparate acustice, picături de urechi, cercei
Coliere, parfumuri, eşarfe, blănuri, bijuterii cu nichel în compoziţie
Ochelari (cu ramă metalică sau din plastic) farduri pentru ochi
Rujuri, paste de dinţi, apă de gură, gumă de mestecat, portocale, mango, ananas,
Deordorante, antiperspiratante
Monede sau chei ţinute în buzunar
Accesorii de nichel de la centuri sau sutiene
Pantofi, sandele, fungicide,
Detergenţi, plante de ghivechi, ceasuri de mână din nichel, centuri de piele, tratamente locale

Tratament dermatită de contact

Pentru dermatita de contact diagnosticată în general tratatamentul are trei componente – eliminarea substanţelor, obiectelor care au produs declanşarea reacţiei, calmarea senzaţiilor de arsură, mâncărime şi eliminarea inflamaţiei din organism. Tratamentul general constă în administrarea de antialergice. Pacienţii diagnosticaţi cu dermatită de contact cauzată de factori iritanţi de la locul de muncă trebuie să anunţe angajatorul despre diagnostic. Ideal este ca la locul de muncă să existe ventilatoare, duşuri, chiuvete, iar pacientul să poarte echipament de protecţie cu mănuşi, măşti de protecţie.

Sursa

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.

Fii responsabil, ai grijă de inima ta!