În mun. Chișinău a fost înregistrat un nou caz de meningită. Anunțul a fost făcut de către șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, Vladimir Bolocan, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale din 24 februarie, scrie newtv.md.
”De asemenea, un alt aspect important semnalat este depistarea unui caz de infecție meningococică la un adult, precum și confirmarea unui nou caz de rujeolă la un copil, al doilea dintr-o familie unde boala fusese deja identificată. Ambii copii se află în afara oricărui pericol. În acest context, reiterăm apelul către populație de a respecta calendarul național de vaccinare pentru prevenirea bolilor infecțioase”, a declarat Bolocan.
Săptămâna trecută, autoritățile anunțau despre doi copii din Chișinău care au fost diagnosticați cu meningită.
Boala meningococică apare pe tot parcursul anului, cu o incidenţă mai mare la sfârşitul iernii şi la începutul primăverii. Boala meningococică se manifestă la nivel mondial atât sub formă endemică, dar şi epidemică. Formele generalizate ale infecţiei meningococice se manifestă de obicei cu un debut acut brutal, cu febră la valori înalte (39-40ºC),vome repetate, cefalee pronunţată, hiperestezie cutanată, fotofobie, hiperacuzie. În formele grave apar convulsii, tulburări de conştiinţă, erupţii cutanate hemoragice iniţial pe membrele inferioare şi pe fese.
Timpul petrecut pe ecrane în pat înainte de culcare duce la probleme de somn
Persoanele care petrec mai mult timp privind un ecran în pat sunt mai susceptibile să raporteze insomnie și o calitate scăzută a somnului, potrivit unui studiu. Cercetarea se bazează pe un sondaj din Norvegia la care au participat mai mult de 45.000 de studenți, informează BBC citat de digi24.ro.
Cercetarea indică faptul că fiecare oră suplimentară de timp petrecută pe ecran a fost legată de o creștere cu 63% a riscului de insomnie și de o scădere cu 24 de minute a somnului.
Totuși, cercetătorii au spus că au stabilit doar o corelație între utilizarea ecranului și calitatea mai scăzută a somnului și nu au demonstrat că prima o cauzează pe a doua. Experții recomandă renunțarea la telefon înainte de culcare, realizarea unor activități relaxante și stabilirea unei rutine pentru a îmbunătăți somnul.
Cercetătorii din spatele studiului, bazat pe datele unui sondaj național reprezentativ realizat în 2022 la studenți cu vârste între 18 și 28 de ani, au dorit să examineze legătura între timpul petrecut utilizând ecrane în pat și tiparele de somn. Ei au încercat, de asemenea, să investigheze impactul utilizării rețelelor sociale comparativ cu alte activități pe ecran asupra somnului.
Dr. Gunnhild Johnsen Hjetland de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică, care este autorul principal al cercetării – publicată în revista Frontiers luni – a spus că tipul de activitate pe ecran părea a fi mai puțin relevant decât timpul total petrecut pe ecran.
„Nu am găsit diferențe semnificative între rețelele sociale și alte activități pe ecran, sugerând că utilizarea ecranului în sine este factorul cheie în perturbarea somnului”, a spus el. Sondajul din 2022 privind sănătatea și bunăstarea din Norvegia i-a întrebat pe participanți dacă utilizau media digitală după ce au mers la culcare, precum și activitățile în care erau implicați.
Opțiunile includeau vizionarea de filme sau televiziune, verificarea rețelelor sociale, navigarea pe internet și jocurile video. Dintre cei care au spus că foloseau ecrane în pat înainte de somn, 69% au spus că foloseau rețele sociale, precum și alte activități pe ecran.
Participanții au fost, de asemenea, întrebați câte nopți pe săptămână utilizau astfel de media, cât timp și cât de des aveau dificultăți în a adormi sau a rămâne adormiți, se trezeau prea devreme sau se simțeau obosiți. Cei care au spus că se confruntă cu astfel de probleme cel puțin trei nopți sau zile pe săptămână, timp de cel puțin trei luni, au fost considerați că suferă de insomnie. Deși studiul a găsit o legătură între utilizarea ecranelor la culcare și raportarea unor perturbări ale somnului sau insomnie, cercetătorii spun că acest lucru nu înseamnă că este o cauză.
„Acest studiu nu poate stabili cauzalitatea – de exemplu, dacă utilizarea ecranului cauzează insomnie sau dacă studenții cu insomnie folosesc mai mult ecranele”, a spus Dr. Hjetland. Ei au mai subliniat că dependența studiului de datele autocompletate de către participanți poate însemna că există unele erori de interpretare și că rezultatele nu trebuie considerate reprezentative la nivel global.
Sfaturi pentru un somn mai bun
Tulburarea de somn face parte dintr-o serie de probleme raportate de persoanele care au dificultăți în a dormi, utilizarea telefonului târziu și așa-numitul doomscrolling fiind adesea blamate. Deși este o practică frecvent întâlnită, impactul real al utilizării rețelelor sociale sau al derulării conținutului online în pat asupra sănătății fizice și mentale rămâne o chestiune dezbătută.
Totuși, experții recomandă ca oamenii să nu mai folosească dispozitive digitale imediat înainte de culcare. De asemenea, aceștia spun că stabilirea unei rutine prin a merge la culcare și a se trezi la aceeași oră în fiecare zi poate ajuta la rezolvarea problemelor de somn. Asociațiile de sănătate mintală Mind și Rethink din Marea Britanie recomandă să încerci să faci ceva relaxant înainte de culcare, cum ar fi exerciții de respirație, citirea unei cărți sau o baie, în loc să încerci să te forțezi să adormi.
Ei sugerează, de asemenea, evitarea cafelei, alcoolului sau a meselor copioase înainte de culcare, efectuarea unui exercițiu ușor și încercarea de a face dormitorul mai confortabil, acolo unde este posibil. Autorii acestui studiu subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare în domeniu, inclusiv monitorizarea pe termen lung a tiparelor de somn, precum și investigarea unor aspecte precum perturbarea cauzată de notificările dispozitivelor pe timpul nopții.
„Împreună, aceste eforturi ar putea clarifica impactul utilizării ecranelor la culcare asupra somnului și ar putea ajuta la formularea unor recomandări specifice pentru studenți și alte populații”, au concluzionat ei.
Avangard-Med: servicii medicale complexe și accesibile pentru toți/P
Accesul rapid la servicii medicale, fără liste de așteptare, a devenit o prioritate pentru tot mai mulți pacienți. Avangard-Med răspunde acestor nevoi printr-un model organizat de centru medical multidisciplinar, care reunește sub același acoperiș consultații, investigații clinice și paraclinice, tratamente și măsuri de profilacție.
Instituția funcționează ca o policlinică modernă, echipată cu tehnologie de ultimă generație și susținută de un sistem digital integrat, ce permite gestionarea eficientă a cazurilor medicale și colaborarea rapidă între specialități, care exclude factorul uman.
„Ne-am propus să oferim o structură medicală în care pacientul are acces la tot ce are nevoie, de la consultație până la tratament, într-un mediu profesionist, confortabil, sigur și bine organizat”, declară echipa Avangard-Med.
De asemenea, în centrul medical sunt disponibile servicii de imagistică avansată, inclusiv obstetrică, endoscopie, colonogastroscopie, în condiții de siguranță și sub anestezie, precum și de tratamente chirurgicale cu reabilitare de o zi.
Fiecare caz este analizat individual, iar tratamentele sunt recomandate în funcție de istoricul pacientului, datele clinice și analizele efectuate în cadrul centrului.
Serviciile sunt disponibile și sub formă de pachete medicale promoționale, cu prețuri competitive, adaptate atât pentru evaluări de rutină, cât și pentru monitorizarea unor afecțiuni cronice.
În concluzie, Avangard-Med funcționează ca o clinică ambulatorie modernă, unde pacientul își soluționează probleme medicale într-un singur loc, printr-o abordare clară, eficientă și personalizată.
Avangard-Med — Prima Rețea Națională de Centre Medicale Multifuncționale.
Date de contact: 076 50 14 14; 022 00 1414
Adresa: str. Burebista 114/2
/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.
A fost descoperită o nouă componentă a sistemului imunitar – o structură minusculă aflată în fiecare celulă. Ce poate face
O nouă parte componentă a sistemului imunitar uman a fost descoperită și este o mină de aur de potențiale antibiotice, au declarat oamenii de știință, potrivit BBC. Cercetătorii au demonstrat că o parte a organismului cunoscută pentru reciclarea proteinelor are un mod secret care poate lansa un arsenal de substanțe chimice care ucid bacterii, scrie digi24.ro.
Cercetătorii din Israel spun că acest lucru transformă înțelegerea asupra modului în care oragnismul uman este protejat împotriva infecțiilor și oferă un nou loc în care specialiștii pot căuta antibiotice pentru a aborda problema tot mai mare a superbacteriilor care rezistă la medicamentele actuale. Descoperirea se concentrează pe proteazom – o structură minusculă care se găsește în fiecare celulă a corpului. Rolul său principal este de a descompune proteinele vechi în bucăți mai mici, astfel încât acestea să poată fi reciclate pentru a produce proteine noi. Însă o serie de experimente, detaliate în revista Nature, arată că proteazomul detectează când o celulă a fost infectată de bacterii, apoi își schimbă structura și rolul. Acesta începe să transforme proteinele vechi în arme care pot rupe stratul exterior al bacteriilor pentru a le ucide.
Prof. Yifat Merbl, de la Institutul de Științe Weizmann, a declarat pentru BBC: „Este foarte interesant, pentru că nu am știut niciodată că acest lucru se întâmplă. Am descoperit un nou mecanism de imunitate care ne permite să avem o apărare împotriva infecțiilor bacteriene. Se întâmplă în tot corpul nostru, în toate celulele, și generează o clasă cu totul nouă de potențiale antibiotice naturale”.
Pentru a găsi aceste antibiotice naturale, echipa de cercetare a trecut printr-un proces pe care l-a numit „aruncarea gunoiului”. Acestea au fost testate pe bacterii în creștere în laborator și pe șoareci cu pneumonie și septicemie. Cercetătorii au declarat că au obținut rezultate comparabile cu cele ale unor antibiotice consacrate. Iar atunci când cercetătorii au luat celule în laborator și au dezactivat proteazomul, acestea au fost mult mai ușor de infectat cu bacterii precum Salmonella. Prof. Daniel Davis, șeful departamentului de științe ale vieții și imunolog la Imperial College London, a declarat că descoperirile au fost „extrem de provocatoare și foarte interesante”, deoarece au schimbat înțelegerea despre modul în care organismul luptă împotriva infecțiilor.
„Ceea ce este cu adevărat interesant despre acest lucru este că este un proces total nedescoperit prin care moleculele anti-germen sunt făcute în interiorul celulelor noastre, se simte profund important și surprinzător”.
Dar el a avertizat că transformarea acestui proces într-o nouă sursă de antibiotice este o idee care „trebuie încă testată” și care va lua timp. Se estimează că mai mult de un milion de oameni mor anual din cauza infecțiilor rezistente la medicamente precum antibioticele. Dar, în ciuda necesității, a existat o lipsă de cercetare în dezvoltarea de noi antibiotice pentru a ține pasul cu cererea. În acest context sumbru, faptul că unii oameni de știință au un nou loc în care să caute este o sursă de optimism.
