Povestea lor de iubire a început cu mulți ani în urmă, prin 1989, când erau ambii studenți. El e născut în satul Vadul lui Rașcov, Șoldănești, fiind feciorul cel mai mare. Ea – născută în Horodiște, Călărași, un sat cu gospodari și cu cel mai gustos vin din centrul Moldovei. Atunci, nici măcar nu au visat că vor ajunge două personalități care vor contribui direct la mersul lucrurilor în țara noastră, care în ziua nunții lor abia ajunsese la patru ani de Independență.
Astăzi, Sergiu Palihovici este șeful Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova. Liliana Palihovici a ajuns deputat și a obţinut performanțe pe care foarte puține femei din politica autohtonă le-au atins: este vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova. Acasă, însă, cei doi – soțul, care este direct și un pic ironic, ea – mai diplomată și cumpătată la vorbă – uită că sunt funcționari. Acasă pentru ei e locul unde trăiește iubirea. Și iubirea lor poate fi un exemplu pentru toți.
Nunta au făcut-o la 14 mai 1994, acasă la Sergiu. Era primul fecior care se însura. Își amintesc cu mult drag despre faptul că au avut o nuntă ca la carte – cu cort în grădină, iarbă pe jos, prosop și icoană și covoare pe pereți. Era înainte de Duminica Mare. Tatăl mirelui a cosit din pădure o căruță de iarbă verde, mustoasă și a presărat ograda cu ea. „Plouase frumos în acea zi”, își amintește Liliana. „Dar apa n-a pătruns în cort”, o completează Sergiu. La nuntă, ehe-he-hei, au fost trei sate plus colegii lor de facultate, oastea nașilor, invitații socrului mic și elevii din școala în care mirele lucrase profesor.
Bani? Câștigase oare destui bani, în cazul în care numai pentru rochia miresei au plătit o sumă frumușică pentru acele timpuri? Căci o luaseră cu chirie de la singurul salon de rochii de mireasă, „Angelica”. „Era o rochie adusă din America și nu se oferea în chirie. Îmi amintesc că am recurs la un șiretlic, spunând că vom face nunta în oraș”, povestește Liliana. Podoaba miresei era din atlas, mulată pe corp și jos cu trenă. La mijloc, avea o fundiţă mare, bătută cu pietre, cu umerii goi și un crin brodat.
Era o rochie deosebită. Și se combina de minune cu pantofii foarte înalți. Coafura, în care a fost prins un crin și machiajul mireasa le-a făcut tot în Chișinău, cu o zi înainte de nuntă, la unul dintre puținele saloane private de pe atunci. Voalul de mireasă și buchetul de mire sunt păstrate și azi cu mare sfințenie în unul din cuferele familiei Palihovici.
Pata de pe rochia americanilor
Odată pornită nuntă, după o horă impresionantă în fața Primăriei și depunerea de flori la monumentul Ostașului Căzut, mirii au mai avut de trecut printr-un examen serios.S-a întâmplat că una dintre doamnele prezente la ceremonie a servit vin negru de Călărași (spuneam noi că vinul de la Horodiște e cel mai bun) și ultimele picături rămase în pahar le-a aruncat peste cap cu o urare de bine. Unde credeți că au aterizat picăturile? Exact, pe rochia miresei! Doar că cele câteva picături s-au transformat într-o pată mare, care a prefăcut din mirii veseli și plini de viață două stane de piatră. Una dintre invitate, o doamnă de o vârstă respectabilă, văzând nevoia, și-a făcut vânt spre mireasă cu un ulcior de vin alb în mâini, i-a ridicat poala rochiei în cap și a turnat vinul alb peste pata de vin… Gestul a speriat tânără miresuică, în schimb, pata s-a luat de parcă nici n-a fost, iar cei de la salon nici n-au observat că ceva nu era a bine cu rochia lor de firmă. „Dacă nu se întâmpla acest incident, poate nu mai țineam minte atât de bine până în cele mai mici detalii seara în care am devenit soț și soție”, ne declară Sergiu, care atunci purtase un costum procurat de la magazinul Nunta, de culoare maro-închis, pantofi cafenii și o cravată de toată frumusețea.
Patru perechi de fini, toți diferiți
Șapte ani mai târziu, Liliana și Sergiu Palihovici au devenit nași pentru prima dată. Exact însă ca și la nunta lor, au depus suflet în tot ce au făcut. Sunt niște nași liberal-democrați, ne dăm seama noi în urma celor povestite de ei, pentru că nu impun nicio condiție finilor. Respectă însă și insistă neapărat la prosopul cu care sunt legați nașii. În același timp, sunt categoric împotriva cadourilor scumpe, admit de la fini de fiece dată ceva simbolic.
Ultimul ritual de nași, dar nu cel din urmă, l-au ținut anul trecut și emoțiile au fost altele. Erau în plină campanie electorală și în acea zi, la 10.00, Liliana avea întâlnire cu electoratul din Chișinău. Discuțiile aprinse au durat până după miezul zilei, după care doamna deputat a mers la coafură și machiaj. „Indiferent ce se întâmplă în viața politică de la noi și din lume, tinerii se însoară și creează familii. E cazul să lași la o parte activitatea politică și să mai iei un respiro. Nunta aceasta a fost pentru noi ca o pauză de relaxare din cotidianul supraaglomerat”, susține Liliana. Ce înseamnă să ai drept nași familia Palihovici? „Nu mi-a plăcut niciodată tradiționalismul pe liniile regulilor impuse, nu-mi place pupatul mâinilor. Le-am spus finilor că atunci când uităm de vreo serbare de familie, nu înseamnă că nu-i iubim și nu-i respectăm”, se confesează Sergiu Palihovici. Dar sunt gata să le ofere orice sfat ori de câte ori au nevoie, optează pentru o relație de prietenie. Tocmai de aceea, când casa lor se umple de cele patru cupluri de fini, bărbații pot merge singuri în beci după vin. Într-un cuvânt, sunt de-ai casei. Fie măcar și o dată pe an, de Crăciun, dar cu drag și zâmbete sincere.
Ținute ajustate ceremoniilor
Având ambii gusturi rafinate, soții Palihovici se străduiesc să-și asorteze ținutele atunci când merg la nuntă în calitate de invitați. Sergiu se simte bine atunci când face ce crede el că e bine și Liliana nu va insista ca el să poarte neapărat cravată. În schimb, Liliana nu va purta o haină care nu-l încântă pe el, nefiind în niciun caz vorba de patriarhat, ci de faptul că ea are încredere în gustul lui. O regulă însă rămâne bătută în cuie: totul trebuie să fie cu gust.
Apreciază și merg cu plăcere la nunțile care au conocării și sunt de părerea că cel mai important la o nuntă este scenariul și starea de spirit a mirilor și comunicarea dintre nuntași – o nuntă nu înseamnă numai mâncare, băutură și bani puși pe masă.
În rest, dragostea lor este un exemplu de urmat și pentru finii lor de cununie, dar și pentru cei doi fii, pentru care își doresc nunți pline de voie bună.
