Strigătul de ajutor al unei mame, diagnosticate cu cancer: ,,Am doar 33 de ani și vreau foarte mult să-mi cresc copiii”

Parlamentul georgian a adoptat marți o nouă lege a ”agenților străini”, care este o copie a legii similare din SUA și înlocuiește legea anterioară criticată de opoziție și ONG-uri ca fiind de inspirație rusească, deși aceasta din urmă este mai blândă decât noua lege, care va include și pedepse cu închisoarea, iar în Codul Penal a fost reintrodus delictul de ”înaltă trădare”, abolit în anul 2007 de fostul președinte Mihail Saakașvili, în prezent opozant încarcerat, relatează agenția Agerpres.ro.

Proiectul noii legi a agenților străini a fost înaintat de partidul de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, care în aprilie anul trecut a impulsionat și ”Legea privind transparența influenței străine”, considerată de opoziția pro-europeană și de ONG-uri ca fiind o copie a unei legi rusești folosite pentru a reduce la tăcere opoziția, întrucât impune declararea finanțărilor primite din străinătate.

Respectiva lege, adoptată în luna mai 2024, a fost de asemenea aspru criticată de instituțiile europene și de administrația americană a fostului președinte Joe Biden, care au suspendat în semn de protest programele de asistență pentru Georgia, Comisia Europeană hotărând în plus și înghețarea procesului de aderare a Georgiei la UE.

Noua lege, votată marți, este o copie a Legii americane de înregistrare a agenților străini (The Foreign Agents Registration Act – FARA) și va în vigoare la 60 de zile după promulgare.

”Un articol din noua lege prevede urmărirea penală ca măsură preventivă pentru organizațiile care se sustrag de la înregistrare, iar acestea vor trebui să explice publicului de unde provin milioanele de dolari și cum sunt cheltuiți”, a explicat un deputat din Comisia Juridică a parlamentului, Archil Gorduladze.

Legea adoptată marți prevede amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lari (între 1.785 și 3.570 de dolari),precum și pedepse cu închisoarea între șase luni și până la cinci ani pentru recidivă. Legea adoptată anul trecut și criticată de opozanți și ONG-uri că ar fi preluat modelul rusesc nu prevedea pedepse cu închisoarea, ci simpla obligație de declarare a finanțărilor primite din străinătate.

Potrivit președintelui Parlamentului de la Tbilisi, Șalva Papuașvili, în Georgia există aproximativ 600 de ONG-uri care primesc finanțare străină, dintre care 136 au refuzat să se înregistreze la Ministerul Justiției.

”Prin aprobarea acestei legi, guvernul încearcă să zdrobească opoziția, ONG-urile și societatea civilă”, a afirmat fosta președintă georgiană și lideră a opoziției, Salome Zurabișvili. Ea a promis că opoziția va continua lupta pentru noi alegeri parlamentare și eliberarea tuturor deținuților politici. Această opoziție, care boicotează activitatea parlamentului după ce a pierdut alegerile legislative din octombrie anul trecut, cere organizarea de noi alegeri, susținând că scrutinul ar fi fost fraudat, și organizează cu regularitate proteste de stradă împotriva guvernului condus de premierul Irakli Kobahidze.

Partidul acestuia din urmă, Visul Georgian, a introdus luni în Parlament un proiect de lege care urmărește să scoată în afara legii partidele radicale. Dacă proiectul va fi aprobat și validat de Curtea Constituțională, atunci Mișcarea Națională Unită, formațiunea fostului președinte georgian Mihail Saakașvili, aflat acum în detenție, și alte formațiuni riscă să nu mai poată participa la alegeri.

Parlamentul de la Tbilisi, în care partidul Visul Georgian are majoritatea, a adoptat marți de asemenea un amendament legislativ prin care infracțiunea de ”înaltă trădare” a fost reintrodusă în Codul Penal. Acest delict fusese abolită în 2007 de către Saakașvili, un politician radical anti-rus și pe care actualul guvern îl consideră responsabil pentru războiul dezastruos cu Rusia din anul 2008.

Potrivit liderului majorității parlamentare, Mamuka Mdinaradze, ”reprezentanții guvernului anterior nu au fost încă pedepsiți” pentru evenimentele din 2008.

La rândul ei, opoziția georgiană consideră că reintroducerea infracțiunii de înaltă trădare în Codul Penal urmărește judecarea lui Saakașvili și justificarea scoaterii partidului acestuia în afara legii.

Pe 8 august 2008, la ordinul lui Mihail Saakașvili, trupele georgiene au intrat în provincia Osetia de Sud pentru a restabili controlul asupra regiunii controlate de rebelii pro-ruși. Rusia a răspuns cu lovituri aeriene împotriva armatei georgiene și a lansat o operațiune terestră în provinciile Abhazia și Osetia de Sud și a recunoscut independența acestora.

Teama populației că Georgia ar putea fi implicată într-un nou război cu Rusia, prin deschiderea unui nou front împotriva acesteia din urmă pentru a ajuta Ucraina, este o explicație pentru pierderea alegerilor de către opoziția pro-europeană.

Luna aprilie vine cu înghețuri. Meteorologii anunță că săptămâna viitoare, teritoriul Republicii Moldova va fi traversat de un val de aer polar care ne va aduce vreme rece. Specialiștii spun că sunt riscuri de înghețuri în special în nordul țării, ce ar putea pune în pericol pomii înfloriți, scrie moldova1.md

Potrivit meteorologilor, în perioada 6-8 aprilie, temperaturile maxime vor scădea în medie cu opt grade. Noaptea, temperaturile vor oscila între zero și cinci grade cu plus. În nordul țării, sunt așteptate înghețuri, în condițiile în care se vor înregistra până la minus trei grade.

„Este o masă de aer care ne va influența în intervalul menționat anterior. Respectiv, această masă de aer este însoțită de un ciclon care va aduce precipitații în acest interval, iar din cauza temperaturilor scăzute, precipitațiile pot fi și sub formă de lapoviță în regiunile cu temperaturi mai negative”, spune șefa Secției Prognoze Meteo din cadrul SHS, Nadejda Stolear.

Potrivit specialiștilor, culturile de câmp nu vor fi afectate de valul de frig. Riscul persită însă în cazul pomilor fructiferi care sunt în perioada de vegetație, dar și plantațiilor viticole, în special celor cu soiuri timpurii.

„Copacii fructiferi pot fi în pericol dacă sunt în floare. Culturile de prima grupă, ovăzul, orzul, lucerna ele sunt rezistente, 5-7 grade sub zero pot să reziste. Nu am semănat sfecla de zahăr, nu sunt semănate culturile târzii, așa că pericol în această privință nu există”, menționează Boris Boinceanu, doctor în științe agricole.

Pentru a proteja livezile de înghețuri, agricultorii sunt îndemnați să ia măsuri de protecție. Este vorba despre fumegația, care presupune aprinderea de fumigene care emană fum și care la rândul lui împiedică scăderea rapidă a temperaturii aerului. O altă recomandare ar fi irigarea cu aspersiune în momentul înghețului, ceea ce permite formarea unei pelicule de gheață pe muguri sau flori.

„Statul subvenționează măsuri de combatere sau de prevenire a înghețurilor respective în plantațiile pomicole. Este vorba despre fligere care lucrează pe bază de gaz și motorină, sunt elice care lucrează pe bază de gaz și asigură până la șapte hectare această protecție”, afirmă secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în luna aprilie, temperaturile medii lunare ale aerului vor oscila între 9 și 11 grade Celsius.

Finlanda, membră NATO, intenţionează să renunţe la convenţia globală de interzicere a minelor antipersonal şi să crească cheltuielile de apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029, ca răspuns la ameninţarea militară în evoluţie din partea Rusiei, a declarat marţi guvernul de la Helsinki. Kremlinul susţine însă că preşedintele Vladimir Putin este deschis ideii de a restabili relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, dar acuză conducerea de la Helsinki că a redus aceste relaţii „aproape la zero” după ce a aderat la NATO, relatează Reuters.

Finlanda, care împarte o graniţă de 1.300 km cu Rusia, a aderat la NATO în 2023, iar Moscova – care invadase Ucraina în 2022, ceea ce a făcut Helsinski să renunţe la decenii de neutralitate – a catalogat la acea vreme decizia drept o greşeală istorică periculoasă.

Finlanda şi-a închis graniţa terestră cu Rusia în acelaşi an, acuzând Moscova că foloseşte imigraţia ca armă împotriva naţiunii nordice, o afirmaţie negată de Kremlin.

Guvernul finlandez a declarat anul trecut că prelungeşte pe termen nelimitat închiderea punctelor de trecere a frontierei terestre cu Rusia.

Luni, preşedintele finlandez Alexander Stubb – care a avertizat în mod repetat cu privire la necesitatea de a fi dur cu Rusia şi de a lua în serios ameninţarea pe care o reprezintă – i-a spus omologului său britanic Keir Starmer că Helsinki trebuie să se „pregătească mental” pentru restabilirea legăturilor cu Rusia la un moment dat. El a spus că momentul oricărei apropieri va depinde de momentul în care se va încheia războiul Rusiei în Ucraina, dar a spus că „nu se poate nega” că Rusia va fi întotdeauna vecinul Finlandei.

Întrebat despre comentariile lui Stubb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus marţi că cele două ţări au avut legături puternice înainte ca Finlanda şi Suedia să se decidă să adere la NATO.

„Nu am avut niciun fel de probleme cu ei. A existat o cooperare reciproc avantajoasă. Companiile din cele două ţări au avut avantaje şi beneficii datorită acestei cooperări”, a declarat Peskov, dar a acuzat Helsinki şi Stockholm că acum „târăsc infrastructura militară NATO pe teritoriul lor”.

„Atât Finlanda, cât şi Suedia au preferat să reducă aceste relaţii practic la zero. Aceasta este, din păcate, starea tristă a relaţiilor noastre la care asistăm acum”, a spus el.

„Dar preşedintele Putin a spus în repetate rânduri că ţara noastră este deschisă să normalizeze relaţiile cu cei care doresc acest lucru”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.