Statul ne otrăvește! Fructele și legumele îmbâcsite cu nitrați dețin certificate de inofensivitate

Vara este anotimpul intoxicațiilor alimentare. În această perioadă în spitale, în special cele pentru copii, sunt internați zilnic între trei și 15 pacienți cu toxinfecții. Acestea sunt cauzate nu doar de alimentele alterate, dar și de fructe și legume care conțin prea mulți nitrați și pesticide. Din păcate, aceste cazuri nu sunt raportate corect și nici investigate corespunzător, spun specialiștii în sănătate publică, care afirmă că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) s-ar face vinovată de faptul că pe piața din Moldova ajung produse care pot îmbolnăvi consumatorii, transmite e-sanatate.md.

separator
0nsdzJ7UBknyRSG01wVU0A

În ultima săptămână în Moldova s-au înregistrat peste 1.100 de cazuri de boli diareice acute, arată datele Centrului Național de Sănătate Publică. Ultimul caz de intoxicație în masă a avut loc săptămâna trecută la Glodeni, când au fost afectate 41 de persoane. Mai mult, în șase raioane ale țării a fost instalată alertă, din cauza numărului ridicat de bolnavi cu BDA. Se îmbolnăvesc de la mic la mare. La Spitalul Clinic Republican „Toma Ciorbă”, de exemplu, ajung lunar aproximativ 40 de persoane cu intoxicații alimentare, iar la Spitalul pentru Copii „Valentin Ignatenco” numărul pacienților ajunge la15 în fiecare zi.

„Majoritatea maturilor se intoxifică cu produse alterate sau păstrate necorespunzător. Poate gustul și mirosul nu dau de bănuit, dar aceste alimente pot conține unele bacterii periculoase. Pacienții prezintă febră, frisoane, vomă, dureri abdominale. Majoritatea se adresează timpuriu, însă sunt din aceia care așteaptă ca simptomele să treacă de la sine”, a precizat pentru Sănătate INFO, Victor Diatișen, directorul Spitalului Toma Ciorbă.

”Pe timpul verii înregistrăm zilnic între două și 14 cazuri de intoxicații. La noi însă ajung o mică parte din astfel de pacienți, majoritatea fiind internați la

spitalele cu profil contagios”, a precizat Vitalie Mihalcean, vicedirectorul Spitalului pentru copii „Valentin Ignatenco”.

Intoxicațiile cu nitrați și fertilizanți nu sunt raportate oficial

Potrivit specialiștilor în sănătate publică, în 60 la sută dintre aceste îmbolnăviri nu se cunoaște motivul care a generat infecția. Unii specialiști presupun că o parte din aceste cazuri ar putea fi provocate de substanțele chimice din legumele și fructele care conțin prea mulți nitrați și fertilizanți. În Moldova însă astfel de cazuri nu se raportează oficial. Abia recent CNSP a elaborat un registru al intoxicațiilor neprofesionale de etiologie chimică, în care intră și toxinfecțiile generate de chimicalele din cruditățile consumate de moldoveni.

„În acest registru, în care noi abia începem să introducem date, nu s-au înregistrat cazuri de acest gen. Au fost doar unele cazuri când nitrații și fertilizanții au provocat, din câte ne-au comunicat cei de la secția toxicologie de la spitalul „Sfânta Treime” și cei la Institutul Mamei și Copilului. Aceste substanțe pot provoca alergii alimentare, disfuncții ale tractului digestiv, dar oamenii nu se adresează de fiecare dată la medic. Nimeni nu exclude că sunt cazuri de intoxicații cauzate de pepene roșu, galben sau alte fructe de vară, dar ele nu se raportează”, a precizat pentru Sănătate INFO Iurie Pînzaru, șeful Centrului Siguranța Chimică și Toxicologie din cadru CNSP.

Fructe și legume certificate de ANSA, cu nitrați peste limita admisă

Specialistul mai spune că responsabilii de la ANSA sunt cei care ar trebui să monitorizeze ca pe piața din Moldova să nu ajungă produse cu concentrații mari de nitrați și fertilizanți. Instituția însă se pare că nu își face treaba cum se cuvine. Asta pentru că, spun cei de la Sănătate Publică, în urma unor controale efectuate de ei s-a depistat că produsele care dețin certificat de inofensivitate emise de ANSA au o concentrație de pesticide de câteva ori mai mare decât limita permisă. „Acum o lună jumătate am efectuat controale la piața centrală din Chișinău, dar și din mai multe raione din țară. Am analizat anume produsele care conțin certificat de inofensivitate de la ANSA și absolut toate aveau o concentrație de câteva ori mai mare decât limita permisă. I-am informat pe cei de la Agenție, dar nici o reacție. Și nu este pentru prima dată”, susține Pînzaru.

Acest lucru se întâmplă, explică șeful Centrului Siguranța Chimică și Toxicologie din cadru CNSP, pentru că ANSA nu are laboratoare performante pentru a efectua investigații de laborator. Acest lucru însă este infirmat de responsabilii ANSA.

ANSA vs CNSP

„Produsele importate sunt verificate și la vamă, dar și după ce ajung în țară. Controlul primar se face la frontieră – un control vizual de către inspectorul de frontieră. După aceasta se face un control secundar la punctele interne, de specialiștii noștri din teritoriu. Se iau probe din produse și se investighează la laboratoarele Ministerului Agriculturii sau la laboratoaele centrelor de sănătate publică. Investigăm reziduurile substanțelor de uz fitosanitar și a riscului”, a afirmat pentru Sănătate INFO Alexandru Ciobanu, vicedirector ANSA. Acesta a mai precizat că aproape toți agenții economici care comercializează produse alimentare, printre care fructe și legume, trec această procedură. Responsabilul însă nu a putut explica de ce unele produsele certificate de ANSA și verificate de CNSP conțin nitrați și fertilizanți de câteva ori mai mari decât nivelul maxim admis.

„Cei de la Sănătate Publică fac verificările cu nitratomer, un aparat micuț, care nu indică nimic precis”, a argumentat acesta, pe când Pînzaru afirmă că ANSA, de fapt, nu face investigații performante în laboratoare specializate.

„Am putea colabora, dar ei nu sunt deschiși pentru aceasta. Noi avem laboratoare performante, ei ar putea beneficia, învăța de la noi”, afirmă de cealaltă parte Iurie Pînzaru.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

  • Varza murată
  • Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
  • Gogoșarii murați
  • Chefir
  • Sana
  • Iaurt
  • Brânza proaspătă
  • Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

  • leguminoasele
  • ovăzul
  • bananele
  • merele
  • fructele de pădure
  • anghinarea
  • sparanghelul
  • usturoiul
  • prazul
  • ceapa
  • leușteanul
  • cacaua
  • algele
  • rădăcina de cicoare

Vegetarienii au risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer

Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 şi chiar anumite tipuri de cancer şi boli gastrointestinale, dar ar putea avea dificultăţi în a-şi acoperi nevoile nutriţionale în ceea ce priveşte omega-3 şi vitamina D, potrivit autorităţilor sanitare franceze.

După ce a analizat studiile ştiinţifice pe această temă, Agenţia Naţională Franceză pentru Sănătate şi Securitate evaluează „beneficiile şi riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene” într-un aviz care este însoţit de repere dietetice pentru persoanele care adoptă această dietă, notează News.ro.

Aceste prime orientări dietetice pentru vegetarieni publicate de agenţie ar trebui să le permită acestora „să îşi optimizeze aportul nutriţional ţinând cont de obiceiurile lor alimentare şi limitându-şi expunerea la contaminanţi”.

Vegetarienii, adică persoanele care nu consumă niciun fel de carne animală – carne, peşte, crustacee – se împart în două categorii. Pe de o parte, există „lacto-ovo vegetarieni”, care consumă ouă, produse lactate şi miere, iar pe de altă parte, vegani, care exclud toate alimentele de origine animală.

Vegetarienii, risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer. Care sunt, însă, riscurile acestui stil de viață

Conform acestui raport, s-a stabilit că vegetarienii au un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 decât non-vegetarienii.

De asemenea, conform altor studii, aceştia ar putea avea un risc mai scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer – de prostată, stomac, sânge – şi anumite boli oftalmologice şi gastrointestinale.

Pe de altă parte, vegetarienii prezintă un risc mai mare de fracturi osoase şi au mai multe dificultăţi în a-şi satisface nevoile de fier, iod, omega-3, vitaminele B12 şi D – deşi acestea din urmă sunt aceleaşi ca pentru populaţia generală – şi, în cazul bărbaţilor vegani, zinc.

Aceste rezultate ar putea alimenta studiile europene în curs privind suplimentele alimentare şi îmbogăţirea alimentelor, precizează agenția franceză.

În ceea ce priveşte prezenţa contaminanţilor în alimente, o „problemă majoră” pentru toate dietele, agenţia „reiterează necesitatea de a reduce expunerea” populaţiei la „substanţele cele mai persistente din mediu, în special metalele”.

În special, se solicită acţiuni privind formularea produselor, care ar fi mai adecvate decât „arbitrajul la nivelul consumatorilor”, care este insuficient pentru „limitarea riscului legat de expunerea la contaminanţi”, cum ar fi lindanul (un insecticid) sau compuşii polibromuraţi (substanţe utilizate ca substanţe ignifuge în mobilier şi electronice).

Cum să îți alegi cafeaua: boabe Arabica vs Robusta

Dacă vrei să prepari acasă o cafea aproape la fel de bună cum e cea de la cafenelele de specialitate, drumul nu poate să înceapă din altă parte decât de la boabe. Alegerea lor este primul pas esențial.

Cele mai cunoscute două variante de boabe sunt Arabica și Robusta, fiecare cu propriile avantaje.

Vei observa că scrie pe ambalajul tuturor cafelelor ce fel de boabe au fost folosite.

Arabica e considerată „crema” cafelei – are arome mai fine, note fructate sau florale și o aciditate echilibrată. E genul de cafea pe care o vei găsi în cafenelele de specialitate.

Dacă vrei să te apropii de gustul cafelei din cafenele, ar fi bine să alegi Arabica, însă trebuie să știi că vei scoate mai mulți bani din buzunar.

Pe de altă parte, Robusta e mai puternică, mai amară și conține de aproape două ori mai multă cofeină decât Arabica. Dacă vrei o cafea tare, pentru un plus de energie, dar și mai ieftină și accesibilă, aceasta este varianta pentru tine.

În general, cafeaua de pe rafturile supermarketurilor e făcută din boabe Robusta, pentru că această specie e mai ușor de cultivat și rezistă mai bine la prăjire intensă: multe cafele din supermarket sunt foarte prăjite pentru a uniformiza gustul, iar Robusta suportă mai bine acest proces.

Ce ar trebui să știi despre felul în care sunt prăjite boabele

Prăjirea boabelor de cafea joacă și ea un rol important atunci când te gândești la cum să-ți alegi cafeaua. Asta pentru că tipul de prăjirea e crucial pentru gustul cafelei.

Sunt trei tipuri principale de prăjire: ușoară, medie și închisă, fiecare având un impact diferit asupra băuturii.

Prăjirea ușoară (light), de obicei, se face la temperaturi mai scăzute și pentru un timp mai scurt, ceea ce aduce un gust vibrant, cu o aciditate mai mare.

Cafelele prăjite ușor vin cu arome fructate și florale și vei simți foarte clar gustul boabelor, pentru că prăjirea nu le-a schimbat prea mult.

Prăjirea medie (medium) este perfectă pentru cei care caută un echilibru între aciditate și corp. Este pentru o băutură mai fină și mai complexă, cu note mai dulci și o textură mai cremoasă. În schimb, prăjirea închisă (dark), care presupune temperaturi mari și o perioadă mai lungă de prăjire, duce la o cafea mult mai intensă. Aici, aciditatea e aproape inexistentă, iar gustul devine mai amar și mai puternic.

Galina Tomaş: Cum te hidratezi corect în timpul antrenamentului
Articolul anterior
Ce spun interpreții despre starea de sănătate a lui Anatol Dumitraș!
Articolul următor
Close menu