Un expert susţine că uleiul de măsline din comerţ se amestecă cu uleiuri de slabă calitate, devenind astfel foarte periculos pentru sănătate. Tom Mueller, autorul cărţii „Extra virginitate: sublima şi scandaloasa lume a uleiului de măsline”, spune că interesul este mare pentru această diluare, întrucât uleiul de măsline se bucură de o înaltă apreciere în rândul oamenilor, iar industria acestuia are un profit de miliarde de dolari anual.
Mueller a făcut testul „virginităţii” pentru toate mărcile de ulei de măsline vândute în Australia şi, în urma analizelor, a constatat că nici măcar o singură marcă de ulei de măsline din comerţ nu era „extra virgină”!
În acest caz, ceea ce ar trebui să însemne ulei bogat în vitamine, polifenoli antioxidanţi şi acizi graşi Omega 3 benefici pentru protecţia contra colesterolului, a bolilor de inimă şi a accidentelor vasculare, se transformă într-un produs periculos pentru sănătate, încărcat în grăsimi polinesaturate, hidrogenate, care pe lângă faptul că nu aduc beneficii organismului, pot avea dimpotrivă, efect proaterogen asupra vaselor de sânge.
Află ce beneficiu valoros îţi aduce uleiul adăugat într-o salată
,,Doar prin gustarea uleiului este foarte greu să determini dacă acesta este cu adevarat „extra virgin”. Nici măcar experţii nu o pot face”, spune autorul.
Există însă un truc care te ajută!
1. Uleiul de măsline este inflamabil şi ar trebui să fie capabil să întreţină arderea unei lămpi. Daca nu o face, înseamnă că nu este ulei de măsline extra-virgin.
2. Un alt test simplu şi relevant este următorul: pune pe o farfurie un şerveţel peste care adaugă o lingură de ulei de măsline, după care lasă-l timp de 24 de ore şi vezi a ce miroase. Apoi îi dai foc şi miroşi din nou pentru a vedea dacă miroase a măsline sau a gudron.
Mai există o metodă folosită de mulţi pentru a depista uleiul de măsline falsificat. Este vorba de păstrarea uleiului pentru câteva zile la frigider. Unii consumatori cred că uleiul este extravirgin în cazul în care acesta începe să se solidifice.
Cu toate acestea, Mueller spune că acest lucru nu este un test precis.
Uleiul mononesaturat, precum cel de măsline, se va solidifica în frigider, în timp ce uleiul polinesaturat, cum ar fi cel de floarea soarelui, nu se va întări.
Noile uleiuri apărute, care nu sunt ulei de măsline, cu un conţinut ridicat de acid oleic, se solidifică. În realitate, acesta este un test pentru a vedea dacă uleiul este mononesaturat sau nu şi nu este un test prin care să verificăm calitatea uleiului de măsline extravirgin.
Un alt criteriu este preţul. Cu cât plăteşti mai mult pentru o sticlă de ulei de măsline extravirgin, cu atât şansele să fie cu adevărat de calitate sunt mai mari.
Sfaturi privind alegerea uleiului de măsline
- Cumpără doar ulei de măsline ambalat în sticle închise la culoare, fiindcă lumina afectează calitatea produsului.
- Culoarea uleiului de măsline propriu-zis nu este un criteriu al calităţii produsului. Acesta poate să difere de la verde la auriu, în funcţie de măslinele folosite.
- Mirosul şi gustul, în schimb sunt criterii mai importante în alegerea uleiului de calitate. Evită uleiul care miroase a rânced, a mucegai, care are gust metalic, de ars sau de carton. Gustul uleiului de măsline extravirgin adevărat este intens, fructat, piperat, amar şi uneori înecăcios.
- E bine să cumperi uleiul de măsline cât mai aproape de data de culegere a măslinelor. Unele sticle au înscrisă data recoltării măslinelor. Altfel, uită-te la data expirării. Termenul de valabilitate ar trebui să fie de doi ani de la data îmbutelierii.
Conţinutul de polifenoli din măsline şi uleiul de măsline scade treptat de-a lungul timpului. Însă, 99% dintre beneficiile aduse sănătăţii de uleiul de măsline sunt determinate de prezenţa acestor polifenoli.
Ce grăsimi te ajută să slăbeşti
Publicaţia Business Insider scrie că „ulei de măsline extravirgin original din Italia” nu este ceea ce pretinde eticheta. Câteodată, acesta nu este extravirgin, câteodată nici italian, iar alteori, nici măcar făcut din măsline. Uleiul de măsline este mult mai scump decât alte soiuri de ulei şi în mod surprinzător este foarte uşor de falsificat.
În aprilie 2007, ministrul agriculturii din Italia a recunoscut că a investigat 787 de producători din branşă, dintre care 205 au fost găsiţi vinovaţi de falsificare, etichetare falsă şi alte infracţiuni.
Tot atunci s-a raportat faptul că doar 4% din uleiul de măsline pe care îl exporta Italia era ulei de măsline pur italienesc. 70% din „uleiul de măsline extravirgin” care se comercializează este probabil fals.
Problema este una serioasă, având în vedere că în anul 1981 nu mai puţin de 600 de persoane au murit şi alte 25000 au fost spitalizate în urma cazului denumit „sindromul uleiului toxic”.
