Inna a avut parte de un moment jenant pe scenă, de Revelion. Ce i s-a întâmplat artistei?

01/01/2018

News

Ghinion și emoții pentru Inna la un concert pe care l-a susținut de Revelion. Din cauza unor probleme tehnice, concertul a început cu întârziere, iar apoi peruca i-a jucat feste pe toată durata recitalului. Inna a fost chinută toată seara de artificiul la care a apelat pentru a fi impecabilă în fața publicului, scrie qlick.ro.

Din păcate, peruca a refuzat să stea cum trebuie și a fost pe punctul să o piardă de mai multe ori. Vizibil deranjată de coafura ei, artista a stat numai cu mâna în păr, ba chiar s-a ascuns după pupitrul dj-ului ca să se aranjeze și a întrerupt concertul pentru puțin timp. Ca să scape de necaz, artista s-a văzut nevoită să renunțe de tot la ea și a făcut-o direct pe scenă, încercând să treacă elegant peste situație. Publicul a rămas mască după ce solista și-a aruncat enervată la culme peruca din cap.

Inna a continuat recitalul cu părul prins într-o coadă, spre surpinderea publcului care nu a înțeles de ce artista s-a chinuit atât din moment ce putea să intre pe scenă de la început fără perucă.

https://youtu.be/f2-KRjzb6Ew

Tradiții și obiceiuri de Paște!

Paștele este una din sărbătorile care se sărbătorește peste tot în lume. Mai demult, tradițiile și obiceiurile de Paște erau ținute cu sfințenie. Astăzi, acestea se găsesc mai mult la sate, unde oamenii nu au uitat adevărata semnificație a acestei sărbători. Ce tradiții de Paște nu au fost uitate la români?

Vopsitul ouălor

O tradiție de Paște, care din fericire nu s-a pierdut încă este vopsitul ouălor. Ouăle se vopsesc în roșu cel mai adesea, culoare ce simbolizează sângele Mântuitorului. Unii oameni talentați care au păstrat tradițiile și obiceiurile de Paște le încondeiază și desenează diferite ornamente. Ouăle încondeiate se decorează cu diferite simboluri geometrice sau religioase care pot semnifica viața, moartea sau eternitatea. În Moldova, oamenii pun într-un vas cu apă un ou roșu și îl lasă peste noapte. A doua zi se spală cu acea apă pentru a fi la fel de frumoși, sănătoși și îmbujorați ca și acel ou.

Ciocnitul ouălor

Această tradiție de Paște are câteva reguli. Cea mai în vârstă persoană de sex masculin de la masă ciocnește capul oului cu ceilalți în timp ce spune “Hristos a Inviat”, iar ceilalți răspund “Adevărat a înviat”. Ca și tradiție și obicei de Paște, ciocnitul ouălor diferă în fiecare regiune a țării. În prima zi de Paște se ciocnesc doar vârful ouălor, în a doua zi vârful cu partea opusă, iar în zilele următoare doar părțile opuse. În tradiția creștină, oul simbolizează viața eternă, renașterea, norocul.

Cozonacul și pasca

Pregătirea cozonacului este un alt obicei și tradiție de Paște. Cozonacul se gătește și de Crăciun și reprezintă unitatea din familie. Creștinii asociază pasca cu grija lui Dumnezeu față de oameni. Pasca este adusă obligatoriu la sfințit în biserică și mulți consideră că astfel vor fi protejați de rău. Cozonacul și pasca sunt stropite cu vin la biserică și simbolizează viața și renașterea. În general, această tradiție și obicei de Paște este asociat cu jertfa Mântuitorului.

Iepurașul de Paște

În trecut iepurele era considerat simbol păgân, dar prin creștinizare a devenit simbol și chiar tradiție de Paște. Pe masa de Paște se găsesc adesea iepurași de ciocolată, împreună cu ouă de ciocolată sau marțipan. Copiii sunt cei mai încântați de această tradiție și obicei de Paște.

Mielul

Mielul este un simbol al Mântuitorului și reprezintă sacrificiul, dragostea sinceră. Friptura de miel a devenit o tradiție și un obicei de Paște, încărcată de simboluri. Totuși, unii creștini blamează pe cei care consumă carne de miel în această perioadă, considerând drept o lipsă de respect față de Dumnezeu.

sursa

Sfânta lumină a fost distribuită preoților și enoriașilor în scuarul Mitropoliei Chișinăului

Focul Haric a ajuns la Chișinău. Acesta a fost adus în Republica Moldova atât de reprezentanții Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove cât și de cei ai Mitropoliei Basarabiei. Sfânta lumină va fi distribuită preoților și tuturor creștinilor, astfel încât să ajungă în toate lăcașele sfinte din țară.

În acest an, focul Haric este distribuit creștinilor și preoților care s-au adunat în fața Catedralei Metropolitane „Nașterea Domnului”, dar și la Paraclisul Mitropolitan „Sf. Ioan Teologul”.

Delegația Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove a fost condusă de Preasfințitul Filaret, episcop de Căpriana, care a fost însoțit de doi clerici de la Academia de Teologie.

sursa: www.radiomoldova.md

Focul Haric a ajuns la Chișinău

Clipe de înaltă bucurie duhovnicească au trăit în această seară clericii și închinătorii adunați la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din centrul Capitalei. Delegația Arhiepiscopiei Chișinăului, condusă de ÎPS Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, alături de consilierii eparhiali și protopopi, au adus Sfânta lumină de la Ierusalim, la sediul Mitropoliei Basarabiei.

Într-o atmosferă de evlavie și rugăciune, Părintele Mitropolit le-a vorbit celor prezenți despre însemnătatea Luminii Sfinte, precizând că aceasta este darul prezenței lui Hristos cel înviat din morți în Biserica Sa.

„Lumina Sfântă este o binecuvântare, o bucurie pentru cei care cred în Hristos, îl mărturisesc pe El și simt iubirea Lui”, le-a spus ÎPS Petru celor adunați la Reședința Mitropolitană.

Părintele Mitropolit s-a rugat ca Mântuitorului nostru Iisus Hristos să ne ajute să simțim binecuvântarea și bucuria Lui pe care ne-o dăruiește din belșug.

Ulterior, Sfânta Lumină a fost distribuită de către protopopii Arhiepiscopiei Chișinăului, care o vor distribui în fiecare parohie din subordine. După împărtășirea Sfintei Lumini, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, se va îndrepta spre Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, unde va săvârși slujba de Înviere.

sursa: Mitropolia Basarabiei/Facebook