Mănăstirea Snagov din România-lăcașul de cult care adăpostește piatra de mormânt a domnitorului Vlad Țepeș

10/05/2018

News

Dacă călătorește pe meleagurile românești, locul pe care cu siguranță ar trebui să-l vizitezi este Mănăstirea Snagov, care a fost ridicată pe o insulă din partea nordică a lacului Snagov. Lăcașul de cult este atestat documentar încă de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân, însă este legată de numele domnitorului Vlad Ţepeş, a cărui piatră de mormânt se află în interiorul bisericii, în fața altarului.

În prezent, din vechea vatră monahală se mai păstrează doar biserica principală cu hramul Intrării Maicii Domnului în biserică, refăcută de domnitorului Neagoe Basarab între anii 1517-1521, clopotniţa şi vestigii ale vechilor chilii. De-a lungul timpului numeroşi domnitori au contribuit la ridicarea acestui aşezământ, un adevărat centru de spiritualitate şi cultură ortodoxă. Domnitorul Vlad Ţepeş a construit pe insulă cea dintâi biserică de zid, chilii pentru monahi, clopotnița şi trapeza. În jurul anului 1456, Vlad Ţepeş dispune construirea unui zid de apărare, a unui pod, a unei închisori pentru trădători şi tâlhari şi a unui tunel de refugiu pe sub apă, tunel care, deşi ruinat, se păstrează până astăzi.

Se pare că nici Neagoe Basarab, nici Mircea Ciobanul n-au terminat de zugrăvit biserica Mănăstirii Snagov, aceasta rămâne în grija fiului lui Mircea Vodă şi al Doamnei Chiajna, Petru Voevod cel Tânăr (1558-1568), conform site-ul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Matei Basarab (1632-1654) a ocupat tronul Ţări Româneşti în urma unei răscoale pornită contra grecilor şi ulterior va lua măsuri pentru dezrobirea mănăstirilor închinate, printre acestea se afla şi Mănăstirea Snagov. Spre sfârşitul domniei lui Matei Basarab, în 1653, când Patriarhul Macarie al Antiohiei, însoţit de diaconul Paul de Alep, călătorea prin Ţările Române, Mănăstirea Snagov, s-a învrednicit să primească vizita acestui înalt ierarh.

Paul de Alep, descriind călătoria, spune că Mănăstirea Snagov este ultima dintre lăcaşele sfinte ale Ţării Româneşti pe care au vizitat-o şi că e „situată într-o insulă cu un lac mare împrejur, deasupra căruia se află un pod, este o clădire veche cu hramul Intrarea Maicii Domnului în biserică şi că zidirea ei este în special atribuită lui Mircea Vodă, Radu Vodă, Basarab Voievod şi lui Petru Voievod”.Tipografia condusă de Antim Ivireanul

În aprilie 1694, Constantin Brâncoveanu l-a numit pe Antim Ivireanul egumen al mănăstirii Snagov. Teologul și omul de cultură de origine georgiană a desfășurat aici o bogată activitate tipografică, tipărind numeroase cărţi, nu numai în limba română dar şi în greacă, slavonă şi arabă. În martie 1705, Antim Ivireanul a părăsit Snagovul, fiind numit episcop de Râmnic Noul Severin. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu tipografi a românească şi cea grecească de la Snagov după plecarea lui Antim Ivireanul, se presupune doar că a fost luată la Râmnic, iar cea arăbeasca se ştie că a fost dată de Constantin Brâncoveanu patriarhului de Antiohia, Atanasie al IV-lea Dabbas, care o duce la Alep, unde continuă să o folosească tipărind cărţi pentru conaţionalii săi.

După plecarea lui Antim Ivireanul de la Snagov începe decăderea mănăstirii, şi ea nu va mai cunoaşte vreodată înflorirea la care ajunsese sub egumenia Sfântului Antim. În secolul al XIX-lea, mănăstirea s-a degradat treptat, ajungând în pragul desființării. La 5 februarie 1883, Administraţia domeniilor şi pădurilor Statului nota că „zidul ce înconjoară Mănăstirea Snagov este dărâmat până în faţa pământului, iar cărămida a fost luată de locuitorii cătunelor Snagov, Coadele, Turbaţi şi Dobroşeşti”.Renovarea lăcașului de cult

La începutul secolului XX au fost efectuate mai multe lucrări de refacere a lăcașului de cult, însă mănăstirea Snagov a intrat din nou într-un con de umbră în perioada comunistă, biserica fiind afectată de cutremurul din 1977. În anul 1991, Arhiepiscopia Bucureştilor cu sprijinul Ministerului Cultelor, a început reconsolidarea, reamenajarea şi restaurarea acestui monument istoric. În anul 2003 a început restaurarea picturii din pronaos şi altar. În prezent, pe insulă se ajunge pe o pasarelă pietonală din fier, construită după 2010. Biserica Mănăstirii Snagov a deţinut numeroase obiecte de cult, multe dintre ele fiind conservate astăzi la Muzeul Naţional de Artă al României. În primul rând uşa paraclisului, datând de la jumătatea secolului al XV-lea, apoi un panaghiar de argint aurit, bogat ornamentat, de la sfârşitul secolului al XV-lea şi o anaforniţă dăruită de Radu cel Mare, datând din jurul anului 1500, un chivot dăruit de Mitropolitul Varlaam şi o căţuie oferită de către Antim Ivireanu.

Sursa

Revoltă împotriva inteligenței artificiale: O mie de artiști protestează prin lansarea unui album „tăcut”

Mai mult de o mie de muzicieni, printre care Kate Bush, Damon Albarn şi Annie Lennox, au lansat un album „tăcut” în semn de protest faţă de planurile guvernului britanic de a permite companiilor de inteligenţă artificială să utilizeze fără permisiune lucrări protejate prin drepturi de autor, în timp ce o serie de celebrităţi se revoltă împotriva propunerilor, informează The Guardian citat de digi24.ro.

Paul McCartney, Elton John, Björn Ulvaeus de la Abba, actriţa Julianne Moore şi autorii Val McDermid şi Richard Osman se numără printre celebrităţile care au cerut, în ultimele luni, protejarea operelor lor împotriva utilizării fără licenţă de companiile de tehnologie. Potrivit lui Ed Newton-Rex, compozitorul britanic şi fostul director al AI care se află la originea acestei idei, albumul fără muzică reprezintă impactul asupra mijloacelor de subzistenţă ale artiştilor în cazul în care guvernul îşi va continua planurile.

„Propunerea guvernului ar da munca de o viaţă a muzicienilor din ţară companiilor AI, gratuit, permiţând acestor companii să exploateze munca muzicienilor pentru a le depăşi concurenţa”, a spus el. „Este un plan care nu numai că ar fi dezastruos pentru muzicieni, dar care este total inutil: Marea Britanie poate fi lider în domeniul inteligenţei artificiale fără a arunca sub autobuz industriile noastre creative de top la nivel mondial”.

Proiectul este un protest împotriva unei propuneri guvernamentale de a permite firmelor de inteligenţă artificială să îşi antreneze algoritmii pe baza muncii profesioniştilor din domeniul creaţiei, în temeiul unei noi scutiri de drepturi de autor. Planul include „o opţiune de neparticipare” – prin care creatorii şi companiile îşi pot bloca munca pentru a nu fi utilizată – care a fost respinsă de critici ca fiind nedreaptă şi nefuncţională. Albumul conţine 12 înregistrări cu mai mult de 1.000 de artişti acreditaţi drept coautori, artistul individual din spatele fiecăreia dintre cele douăsprezece piese „mute” nefiind acreditat. Cu toate acestea, se înţelege că Kate Bush a înregistrat una dintre cele douăsprezece piese în studioul său.

Printre muzicienii creditaţi drept coautori se numără Tori Amos, Billy Ocean, The Clash şi compozitorul premiat cu Oscar Hans Zimmer, precum şi familia de muzicieni clasici Kanneh-Mason. Lista pieselor transmite mesajul: „Guvernul britanic nu trebuie să legalizeze furtul de muzică pentru a avantaja companiile de inteligenţă artificială”. Profiturile de pe urma albumului, care este disponibil pe servicii de streaming precum Spotify, vor fi donate organizaţiei caritabile a muzicienilor Help Musicians. Disputa privind utilizarea de firmele de inteligenţă artificială a operelor protejate prin drepturi de autor derivă din modul în care acestea creează tehnologia care stă la baza produselor lor.

Modelele AI care alimentează sisteme precum chatbotul ChatGPT, creatorul de imagini Stable Diffusion şi instrumentul muzical Suno sunt alimentate cu cantităţi mari de date preluate de pe internet şi învaţă să identifice tipare în aceste informaţii. Acest lucru le permite să prezică următorul cuvânt dintr-o propoziţie, să creeze imagini realiste sau să producă un sunet convingător. Cu toate acestea, utilizarea fără permisiune a romanelor, a pieselor muzicale, a articolelor de ziar, a fotografiilor, a operelor de artă şi a altor lucrări protejate prin drepturi de autor a dus la un val de procese intentate de autori, editori de ştiri, companii muzicale şi artişti. Albumul este lansat marţi pentru a coincide cu închiderea unei consultări guvernamentale privind modificarea legislaţiei în materie de drepturi de autor, în care opţiunea preferată este o derogare pentru firmele de IA.

Doliu într-o casă regală din Europa: Un prinț a murit la doar 22 de ani, iar vestea a fost dată abia peste 10 zile

Familia regală din Luxemburg deplânge pierderea tânărului prinț Frederik, care a murit pe 1 martie 2025, la Paris, în Franța, dar a cărui moarte a fost anunțată abia acum.

Prințul Frederik, în vârstă de doar 22 de ani, a fost fiul cel mic al Prințului Robert de Luxemburg și al Prințesei Julie de Nassau.

Tânărul prinț a cedat din cauza unei afecțiuni genetice rare, numite boala mitocondrială POLG.

„Cu inima foarte grea, eu și soția mea am dori să vă informăm despre moartea fiului nostru”, a scris Prințul Robert.

Potrivit Prințului Robert de Luxemburg, tânărul prinț a vorbit cu membrii familiei pe 28 februarie, pentru a-și lua rămas bun.

„După ce ne-a spus fiecăruia dintre noi rămas-bun – unora înțelept, altora instructiv – Frederik ne-a lăsat împreună cu o ultimă veche glumă de familie ”, își amintește Prințul Robert.

„Chiar și în ultimele sale momente, umorul și compasiunea lui nemărginită l-au obligat să ne lase cu un ultim hohot de râs… pentru a ne înveseli pe toți.”

Maia Sandu, după vizita la Paris: Franța ne este alături ca să protejăm pacea

În perioada 10-11 martie, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a aflat într-o vizită de lucru la Paris, la invitația Președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, informează unica.md.

”Astăzi, la Paris, am discutat cu Președintele Emmanuel Macron despre pace și securitate în Moldova și în Europa, despre parcursul nostru european și despre proiectele bilaterale care aduc rezultate concrete pentru cetățeni. Prietenia sinceră dintre țările noastre ne ajută să construim un viitor mai sigur, mai stabil și mai prosper.

În vremuri dificile, Franța ne este alături – sprijinindu-ne să ne protejăm pacea, să ne întărim securitatea și să ne apropiem de Uniunea Europeană. Împărtășim viziunea unei Europe unite și puternice, unde fiecare țară își poate decide liber viitorul. Moldova contribuie deja la acest efort comun prin angajamentul nostru pentru pace și democrație și prin solidaritatea cu Ucraina.”, scrie președintele în urma vizitei la Paris.