Fiecare clasă de școală, cu părinții ei. La fiecare sărbătoare părinții au aceeași discuție: câți bani punem pentru cadoul învățătoarei? La fiecare început de an au aceeași întrebare: câți bani punem pentru fondul clasei?


Însă parte din aceasta este plătită din fondul clasei și tot ei, părinții, se simt datori să strângă sute, chiar mii de lei pentru cadoul învățătoarei. Motivele acestui obicei, care este deja o cutumă a învățământului românesc, sunt numeroase: de la incapacitatea financiară a școlii la incapacitatea intelectuală sau neimplicarea managerului școlii, care, de multe ori spune, de ce să cheltuiesc bani din resursele școlii când părinții dau ei bani pentru perdele, dulapuri, uneori chiar și pentru bănci noi?
Ce a pățit un părinte când a îndrăznit să se opună acestui sistem:
,,Dragi părinți, căci vouă mă adresez, este inadmisibil unde s-a ajuns. Unde am ajuns noi, ca oameni. În imaginea de mai jos vedeți reacțiile părinților, ai căror copii sunt în clasa cu fetița mea, la școala „Nicolae Balcescu” din Oradea. Reacție venită în urma refuzului meu de a da bani pentru cadoul dnei învățătoare și pentru achiziționarea unor perdele și a unui alfabetar.
1. Nu am facut-o din răutate, ci pentru că lucrez în învățământ și știu, după 17 ani de dăruire, că lucrurile se pot face și altfel, nu doar stând cu mâna întinsă în fața părinților. Avem proiecte europene, avem ONG-URI foarte implicate, care lucrează pe proiecte cu școli, avem sponsorizări, avem bani de la primării. Doar că lucrurile astea ar trebui făcute de cadrele didactice și manageri gratis și cu multe ore petrecute în fata calculatorului. Dacă eu am putut, și alții pot.
2. Nu am facut-o, pentru că este ilegal( art. 5, lit. b), pct. II din Codul Cadru de etica al personalului didactic aprobat prin Ordinul MEN nr. 4831/2018) și imoral.
3. Nu am facut-o, pentru că de ani de zile încercăm să schimbam țara asta, pentru că ne plângem de indiferența și șpăgile care domnesc în toate instituțiile statului, dar noi, ca actori principali, nu facem nimic sau chiar contrariul. Să ajung să fiu „sfătuită” să-mi mut copilul în altă clasă, e prea mult. Pentru mine și pentru copilul meu. Ajunge! Vreau o Românie frumoasă!”
sursa: www.qbebe.ro