Grozăvie. Cel puțin 7 pacienți Covid au murit în urma unui incendiu izbucnit în spital

Insula italiană Capri a rămas fără apă potabilă, ca urmare a unor probleme de alimentare de pe continent. Din acest motiv, debarcarea turiștilor a fost interzisă.

Primarul din Capri, Paolo Falco, a emis interdicţia sâmbătă, 22 iunie, la ora 7 dimineaţa, forţând mai multe feriboturi care se aflau deja în drum spre insulă, în largul coastei Napoli, în sudul Italiei, să se întoarcă. Compania de aprovizionare cu apă a insulei a declarat joi că a existat o problemă tehnică pe continent şi că, deşi a fost rezolvată între timp, problemele de aprovizionare ale insulei Capri au persistat, transmite G4media.ro.

Autoritățile italiene a avertizat cu privire la „o situaţie de urgenţă reală”. Ele au precizat că, deşi încă mai era apă pe insulă vineri, rezervoarele sunt goale.

„Urgenţa ar putea fi agravată de sosirea a mii de turişti care vin în Capri în fiecare zi”, a mai explicat Paolo Falco.

Locuitorii insulei pot primi 25 de litri de apă potabilă pe gospodărie dintr-un camion cisternă, iar interdicţia privind accesul turiştilor va rămâne în vigoare până la noi ordine, a mai adăugat primarul.

Insula Capri, renumită pentru vilele albe, coasta mărginită de golfuri şi hotelurile sale de lux, are aproximativ 13.000 de locuitori şi atrage numeroşi turişti pe timpul verii.

Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc azi Duminica Mare sau Pogorârea Duhului Sfânt, cunoscută în popor și drep Rusaliile. Duminică Mare este sărbătorită în calendarul creştin ortodox la cincizeci de zile de la sărbătoarea Învierii Domnului (Sfintele Paşti). La fel ca la Paști, sunt două zile de sărbătoare, duminică şi luni, pentru a marca Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli.

De Rusalii, se leagă o serie tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împodobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului.

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua de sărbătoare. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

Duminica Mare este dedicată vegetației pământului, naturii ce dăruiește viață. Pentru creștini, Duminica Mare sau Sfânta Treime reprezintă Pogorârea Sfântului Duh, eveniment ce a avut loc la 50 zile după ziua de Paști.

Ciclul de sărbători începe cu Sâmbăta Morților, care mai este numită și Sâmbăta Moșilor sau Moșii de Rusalii și este principala zi de pomenire. Caracterul sărbătorii este determinat de anumite tradiții populare având ca element de bază credința în proprietățile magice ale plantelor și lupta împotriva forțelor impure, cultul morților în timpul schimbării anotimpurilor.

Caracteristica principală care deosebește Duminica Mare de alte sărbători, este obiceiul de a împodobi porțile casei, ferestrele, ușile și icoanele cu ramuri verzi de salcie, nuc sau tei. Există și obiceiul  de a colecta în această zi flori de cimbru și corovatic, care sunt așternute în casă. Unele flori sunt duse la biserică și sfințite, apoi acestea sunt puse cu mare grijă la icoane, după sărbători ele fiind aruncate în curte, mai ales în caz de ploaie sau grindină.

Rusia a atacat în noaptea de vineri spre sâmbătă cu rachete şi drone instalaţii energetice şi echipamente militare furnizate de statele occidentale Ucrainei, ca represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti, a transmis Ministerul rus al Apărării, potrivit Agerpres cu referire la agenţiile EFE şi DPA.

„Noaptea trecută, Forţele Armate ale Rusiei au efectuat un atac masiv cu arme de înaltă precizie şi rază lungă de acţiune cu lansare aeriană şi navală, precum şi cu drone împotriva instalaţiilor energetice ale Ucrainei (…) şi arsenalelor de proiectile furnizate armatei ucrainene”, semnalează ministerul rus.

Acest atac, adaugă acelaşi minister, a fost un răspuns faţă de „încercările regimului de la Kiev de a avaria instalaţii energetice ruseşti”, referire la atacurile ucrainene repetate asupra rafinăriilor şi depozitelor de combustibil ale Rusiei.

Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în faţa acţiunilor ofensive desfăşurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.

Aceste atacuri ucrainene cu drone s-au axat în special pe lovirea rafinăriilor ruseşti, dar au fost de asemenea vizate diverse ţinte militare, în special aerodromuri şi amplasamente ale sistemelor antiaeriene, precum şi elemente de infrastructură.

În faţa acestor atacuri, Rusia a recurs la o serie de măsuri defensive, printre care, pe lângă sistemele antiaeriene foloseşte de asemenea mijloace de război electronic pentru a doborî dronele sau a le abate de la ţintă, precum şi plase anti-dronă amplasate deasupra elementelor cheie ale rafinăriilor. Însă marea extindere a sectorului energetic rusesc face imposibilă protejarea tuturor instalaţiilor aflate în raza de acţiune a dronelor ucrainene, unele ajungând chiar şi în zona Moscovei.

Noua salvă de rachete şi drone ruseşti lansată asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri a fost a opta din ultimele trei luni şi a ţintit regiunile Zaporojie şi Liov. Potrivit armatei ucrainene, în acest atac au fost lansate 16 rachete de diverse tipuri, printre care rachete de croazieră Kalibr lansate de pe nave din Marea Neagră, rachete X-101 şi X-555, precum şi 13 drone kamikaze.

Armata ucraineană susţine că a doborât 12 din cele 16 rachete şi toate cele 13 drone. Cu toate acestea, compania energetică ucraineană Ukrenergo semnalează pagube produse de atacul rusesc şi întreruperi ale furnizării electricităţii până către miezul nopţii în zone de pe tot cuprinsul Ucrainei pentru efectuarea de reparaţii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat anterior că, în urma bombardamentelor succesive cu rachete şi drone, circa jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă. Un studiu efectuat de Universitatea de Economie din Kiev evaluează la 56,2 miliarde de dolari pagubele provocate infrastructurii energetice ucrainene.