Franţa susţine că aderarea Ucrainei în UE este un proces care ar trebui să implice şi R. Moldova şi Georgia

Franţa, ţara care asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a afirmat luni că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este un proces complex şi necesită “o conversaţie pe termen lung” care ar trebui să implice şi alte ţări, precum Republica Moldova sau Georgia, scrie tvrmoldova.md.

Un oficial de la Palatul Elysée a precizat luni că aderarea Ucrainei la UE ar trebui să facă parte dintr-o dezbatere mai amplă şi că aceasta va necesita timp, informează Politico Europe.

“Ucraina este o ţară în inima Europei, o ţară al cărei destin şi alegere democratică este importantă pentru noi… faptul este, de asemenea, că trebuie să fim atenţi să nu facem promisiuni pe care nu le putem respecta”, a declarat oficialul în această seară reporterilor, menţionând totodată că dezbaterea privind aderarea este “o conversaţie pe termen lung” care ar trebui să implice şi alte ţări, precum Moldova sau Georgia.

Precizările Palatului Elysée vin şi în contextul în care preşedintele Emmanuel Macron a vorbit, după ce Rusia a invadat Ucraina, cu preşedinţii Republicii Moldova şi Georgiei, arătând că Franţa va susţine Republica Moldova şi Georgia împotriva “oricăror tensiuni sau tentative de destabilizare”.

Cele trei ţări au semnat, în iulie 2021, o declaraţie comună supranumită “trio-ul de la Batumi” prin care au reafirmat ”angajamentul neclintit de a avansa procesul de integrare în UE prin reforme cuprinzătoare”.

România susţine pe deplin integrarea Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei în Uniunea Europeană a firmat marţi şi preşedintele Klaus Iohannis.

“Locul acestor parteneri ai Uniunii Europene este în cadrul familiei europene, iar România va face tot ce îi stă în putinţă pentru ca acest lucru să devină realitate”, a spus şeful statului.

Precizările preşedintelui privind o extindere a Uniunii Europene vin în contextul în care omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat luni cererea de aderare a ţării sale la Uniunea Europeană. 

“Astăzi am semnat o cerere de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Sunt destul de sigur că este real”, a afirmat Zelenski, care mai devreme mulţumise preşedintelui Iohannis pentru că susţine aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene o procedură de urgenţă extraordinară pentru aderarea Ucrainei la UE.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a exprimat duminică în favoarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Ideea aderării Ucrainei la UE a fost evocată şi de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, în timp ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat luni că va avea loc o dezbatere privind o viitoare aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Tot Michel a continuat, precizând că aderarea la UE necesită un acord unanim al celor 27 de state membre, iar actualmente există “opinii diferite şi sensibilităţi” referitor la acest subiect în rândul celor 27.

Extinderea reprezintă procesul prin care o ţară aderă la Uniunea Europeană, explică Consiliul Uniunii Europene într-un material informativ.

Orice ţară europeană care respectă valorile UE menţionate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi care se angajează să promoveze aceste valori poate solicita să devină membră a UE.

Valorile Uniunii sunt menţionate la articolul 2 din tratat, care stipulează că “Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi”.

Primul pas este îndeplinirea de către ţara în cauză a criteriilor de aderare. Aceste criterii au fost definite în cadrul unei reuniuni a Consiliului European, la Copenhaga în 1993, fiind adesea numite „criteriile de la Copenhaga”.

Criteriile de la Copenhaga stabilesc o serie de condiţii democratice, economice şi politice pentru ţările care doresc să adere la UE:

  • instituţii stabile, care să garanteze democraţia, statul de drept, drepturile omului şi respectarea şi protecţia minorităţilor
  • o economie de piaţă funcţională, precum şi capacitatea de a face faţă concurenţei şi forţelor pieţei în UE
  • capacitatea de a-şi asuma şi de a implementa în mod eficace obligaţiile aferente statutului de membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare

La rândul său, UE trebuie să aibă capacitatea de a integra noi membri

Rusia ocolește embargoul european pe petrol cu ajutorul Turciei, care reexportă ţiţei rus în valoare de miliarde de euro

Un studiu realizat de două centre europene de cercetare dezvăluie că Turcia a devenit o ţară cheie pentru reexportarea produselor petroliere ruseşti în valoare de miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE), eludând astfel sancţiunile impuse de Bruxelles şi de G7, informează EFE, citată de Agerpres. De la aplicarea sancţiunilor din februarie 2023 până în februarie 2024, UE a importat produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti (Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin), potrivit unui studiu al Centrului Finlandez de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA) şi Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Bulgaria.

În această perioadă, 86% din produsele petroliere importate de Turcia au venit din Rusia, potrivit studiului.

Raportul subliniază că, în 2023, Turcia a devenit cel mai mare cumpărător de produse petroliere ruseşti din lume, importând 18% din totalul exporturilor ruseşti.

De la intrarea în vigoare a interdicţiei UE şi G7, din februarie 2023 şi până în februarie 2024, Turcia a importat produse petroliere ruseşti în valoare de 17,6 miliarde de euro, generând 5,4 miliarde de euro în venituri fiscale pentru Kremlin.

UE a importat 5,16 milioane de tone de produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti: Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin, dintre care niciunul nu are rafinării, potrivit documentului.

Studiul indică faptul că produsele petroliere ruseşti sunt reexportate din Turcia către UE, profitând de lacunele legale care permit amestecarea ţiţeiului în terminalele de depozitare şi export a acestor produse.

Documentul mai precizează că consumul intern de produse petroliere în Turcia a crescut cu 8% în 2023. Însă importurile maritime de produse petroliere au crescut cu 56%, ceea ce ar sugera că Turcia reexportă aceste mărfuri, dincolo de satisfacerea cererii interne.

Un exemplu notabil din raport este un caz din mai 2023, când terminalul petrolier Toros Ceyhan din portul Ceyhan a primit 26.923 de tone de motorină din portul Novorossiisk din Rusia. Zece zile mai târziu, terminalul a trimis un volum similar de motorină către rafinăria MOH Corinth din Grecia, profitând de o lacună care permite intrarea produselor petroliere ruseşti amestecate.

Cele cinci state membre ale UE cu cele mai mari importuri de petrol din Turcia între februarie 2023 şi februarie 2024 sunt Grecia, Ţările de Jos, Italia, Spania şi România, scrie EFE, citat de Economedia.

Rusia afirmă că a capturat un nou sat din regiunea Harkov

Rusia a afirmat sâmbătă că a capturat un sat de lângă oraşul Vovceansk, în regiunea ucraineană Harkov, unde armata rusă a lansat săptămâna trecută o ofensivă.

„Unităţile grupului de nord au eliberat satul Stariţa din regiunea Harkov şi îşi continuă avansarea în profunzimea poziţiile defensive ale inamicului”, a anunţat într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.

Aproape zece mii de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse.

Moscova a atacat mai multe localităţi, printre care Vovceansk, situat la numai cinci kilometri de frontieră, informează AFP, preluat de Agerpres.

Forţele ruse au ocupat 278 de kilometri pătraţi între 9 şi 15 mai, cele mai mari cuceriri teritoriale ale lor de la sfârşitul lui 2022, potrivit unui calcul al AFP pe baza unor date ale Institute for Study of War (ISW).

Moldoveanca Mia Rusu a cucerit jurații de la „Românii au talent” cu interpretarea piesei „Adagio”, a Larei Fabian

În prima semifinală a sezonului 14 „Românii au talent”, Mia Rusu a primit ropote de aplauze pentru interpretarea uluitoare a piesei „Adagio”. Andra a fost cucerită iremediabil de talentul artistei în devenire, scrie protv.ro.

Andra: „A fost atât de bine. Doamne, ce frumos poți să cânți! Talentul nu te-a dezamăgit. Ești extraordinară!”

Mihai Bobonete: „Ai niște calități ieșite din comun. Cred că vei deveni o mare cântăreață”.

Mia Rusu are 12 ani și este din Chișinău, Moldova. Tânăra a dovedit că este talentată și foarte ambițioasă, pasiunea pentru muzică descoperind-o la vârsta de cinci ani, atunci când a început să cânte melodiile din filmele și desenele animate pe care le urmărea.

​Observând acest talent, mama ei a decis să o înscrie la școala de muzică. De atunci, Mia a continuat să cânte, dezvoltându-și pasiunea pentru muzică.

Părinții ei, tatăl jurnalist și mama contabilă la un salon de frumusețe, au susținut-o în această călătorie. Mia a participat la toate concertele și festivalurile la care a avut ocazia, dorind să-și dezvolte abilitățile și să-și îmbunătățească performanța.

Pasiunile Miei, însă, nu se opresc la muzică. În timpul liber, ea învață să creeze animații pe calculator și studiază programarea, lucrând cu determinare, pentru a înțelege toate aspectele acestui domeniu fascinant. Cu toate acestea, visul ei cel mare este să devină cântăreață de operă.

„Este o fată foarte curajoasă pentru că a ales o melodie atât de grea, cu foarte multe schimbări de tonalitate. Ai atins toate notele! Bravo!”, a spus Andra, în timpul audițiilor.

„Mi se pare că ești genul de copil care zâmbește, dă din cap, acceptă tot ce i se spune, dar de fapt știe exact ce vrea. Cred că ești făcută pentru muzică! Ai în față un drum lung, dar o să reușești să își îndeplinești tot ce ți-ai pus în minte”, a mărturisit Dragoș Bucur, la audiții.

Meteo: Vreme de iarnă pentru începutul lunii martie. Temperaturile vor coborî până la -7 grade celsius
Articolul anterior
Drama unei badante ucrainene din Italia care a aflat despre moartea fiului ei în război
Articolul următor