Preotul Maxim Melinti, despre Crăciunul pe stil vechi: „Acum o sută de ani, nu exista această problemă”

25/12/2023

News

Parohul bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Ghidighici, Maxim Melinti, a explicat cu argumente istorice de ce Nașterea Domnului se sărbătorește pe 25 decembrie, dar nu pe 7 ianuarie, „așa cum a fost din bătrâni”, potrivit publicației Ziarul de Gardă.

Mulți dintre credincioși își argumentează apartenența la calendarul vechi, sărbătorind Crăciunul pe 7 ianuarie, zicând: „așa am apucat din bătrâni”. Totuși, preotul a menționat că aceast argument este valabil „dacă vorbim de cele câteva generații de moldoveni care s-au născut în perioada sovietică și post-sovietică”.

Preotul punctează că, în cărțile religioase, în dreptul slujbei Nașterea lui Hristos este scris 25 decembrie, nu 7 ianuarie, dar că „5 din cele 15 Biserici Ortodoxe Autocefale, nu au acceptat îndreptarea calendarului făcută în anul 1923, și din acest motiv uzează două calendare”.

„Acum o sută de ani în urmă, nu exista această problemă. Deci, dacă ne-am întoarce înainte de anul 1923, nimeni n-ar zice că „din bătrâni știm că Nașterea Domnului e pe 7 ianuarie”, din simplu motiv că, începând cu secolul al IV-lea, pentru sărbătoarea Nașterii lui Hristos a fost aleasă ziua de 25 decembrie – a treia zi după solstițiul de iarnă”, notează părinte Episcop Ambrozie Munteanu, citat de preotul Maxim Melinti.

Potrivit fețelor bisericești, pe 1 octombrie 1923, Sfântul Ierarh Tihon, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, a emis un Ukaz (decret, n. red.) cu privire la adoptarea calendarului nou (iulian îndreptat) în Patriarhia Moscovei. Doar că, peste o lună, la 8 noiembrie 1923, acel Ukaz a fost anulat cu precizarea că e vorba de o amânare temporară a decretului privind introducerea în utilizarea bisericească a unui nou stil de calendar.

„Cu părere de rău, această reformă necesară (și inofensivă din punct de vedere dogmatic) a provocat disensiuni în urma cărora lumea ortodoxă s-a împărţit în două: cei de stil nou și cei de stil vechi”, au adăugat preoții.

Istoria stilului nou și vechi:

„Biserică Creștină s-a născut în perioada în care Imperiul Roman, la porunca lui Iulius Cezar, începuse să utilizeze calendarul alexandrin (egiptean) solar. De aici și denumirea de „calendar iulian”. Prima modificare a calendarului iulian s-a făcut în anul 1582, pe timpul Papei Grigore al XIII-lea, când oameni de știință ai timpului au ajuns la concluzia că calendarul iulian rămâne în urmă cu 10 zile. De aceea, noul calendar se numește gregorian. Treptat, calendarul Papei a fost acceptat și de țările protestante.

Bisericile Ortodoxe însă n-au acceptat reforma gregoriană, pentru motive de ordin confesional, socotind-o unealtă a propagandei catolice de prozelitism. Ele au menținut mai departe calendarul neîndreptat, care de acum înainte se va numi calendar ortodox sau „stil vechi”, prin opoziție cu cel gregorian, numit calendar catolic și „stil nou.

Cu timpul, diferența dintre cele două calendare a continuat să crească, încât după anul 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile. După primul război mondial, odată cu ruinarea celor trei mari imperii, toate statele din Europa de Est și din Balcani, numite ortodoxe, rând pe rând, su adoptat oficial stilul nou în viața civila.

Vreme de 5 ani, din 1919 până în 1924, în România au existat două calendare, unul civil și altul bisericesc, așa cum se întâmplă până astăzi în R. Moldova. În această situație, a fost convocat la Constantinopol în anul 1923, Congresul interortodox, la care s-a hotărât să modifice calendarul și în Biserica Ortodoxă.

Din cauza calculării datei Sfintelor Paști, calendarul gregorian nu putea fi acceptat, așa că reforma din 1923 presupunea îndreptarea calendarului iulian. Astfel, au fost omise cele 13 zile, cu care greșea calendar iulian, și așa s-a asigurat coincidența calendarului bisericesc cu cel astronomic, civil. Dar recomandările Congresului au rămas să fie aplicate de fiecare Biserică ortodoxa autocefală în parte, la momentul oportun, adică atunci când împrejurările vor fi favorabile aplicării îndreptării calendarului”, se arată în textul argumentat al preoților.

Până acum, calendarul îndreptat a fost acceptat în următoarele Biserici:

1. Patriarhia ecumenică a Constantinopolului (1924)

2. Biserica Ortodoxă a Eladei-Grecia (1924)

3. Arhiepiscopia Ciprului (1924)

4. Biserica Ortodoxă Româna (1924)

4. Biserica Ortodoxă din Polonia (1924)

6. Patriarhia Alexandriei (1928)

7. Patriarhia Antiohiei din Siria și Liban (1928)

8. Biserica Ortodoxă din Albania (1937)

9. Biserica Ortodoxă a Cehiei și Slovaciei (1951)

10. Biserica Ortodoxă a Bulgariei (1968).

De câțiva ani, Biserica din Polonia folosește ambele calendare.

Calendarul iulian (stilul vechi) continuă să fie utilizat de:

1. Patriarhia Ierusalimului;

2. Biserica Ortodoxă Rusă;

3. Biserica Ortodoxă a Serbiei;

4. Biserica Ortodoxă a Georgiei;

5. Mănăstirile de la Athos.

Rusia ocolește embargoul european pe petrol cu ajutorul Turciei, care reexportă ţiţei rus în valoare de miliarde de euro

Un studiu realizat de două centre europene de cercetare dezvăluie că Turcia a devenit o ţară cheie pentru reexportarea produselor petroliere ruseşti în valoare de miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE), eludând astfel sancţiunile impuse de Bruxelles şi de G7, informează EFE, citată de Agerpres. De la aplicarea sancţiunilor din februarie 2023 până în februarie 2024, UE a importat produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti (Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin), potrivit unui studiu al Centrului Finlandez de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA) şi Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Bulgaria.

În această perioadă, 86% din produsele petroliere importate de Turcia au venit din Rusia, potrivit studiului.

Raportul subliniază că, în 2023, Turcia a devenit cel mai mare cumpărător de produse petroliere ruseşti din lume, importând 18% din totalul exporturilor ruseşti.

De la intrarea în vigoare a interdicţiei UE şi G7, din februarie 2023 şi până în februarie 2024, Turcia a importat produse petroliere ruseşti în valoare de 17,6 miliarde de euro, generând 5,4 miliarde de euro în venituri fiscale pentru Kremlin.

UE a importat 5,16 milioane de tone de produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti: Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin, dintre care niciunul nu are rafinării, potrivit documentului.

Studiul indică faptul că produsele petroliere ruseşti sunt reexportate din Turcia către UE, profitând de lacunele legale care permit amestecarea ţiţeiului în terminalele de depozitare şi export a acestor produse.

Documentul mai precizează că consumul intern de produse petroliere în Turcia a crescut cu 8% în 2023. Însă importurile maritime de produse petroliere au crescut cu 56%, ceea ce ar sugera că Turcia reexportă aceste mărfuri, dincolo de satisfacerea cererii interne.

Un exemplu notabil din raport este un caz din mai 2023, când terminalul petrolier Toros Ceyhan din portul Ceyhan a primit 26.923 de tone de motorină din portul Novorossiisk din Rusia. Zece zile mai târziu, terminalul a trimis un volum similar de motorină către rafinăria MOH Corinth din Grecia, profitând de o lacună care permite intrarea produselor petroliere ruseşti amestecate.

Cele cinci state membre ale UE cu cele mai mari importuri de petrol din Turcia între februarie 2023 şi februarie 2024 sunt Grecia, Ţările de Jos, Italia, Spania şi România, scrie EFE, citat de Economedia.

Rusia afirmă că a capturat un nou sat din regiunea Harkov

Rusia a afirmat sâmbătă că a capturat un sat de lângă oraşul Vovceansk, în regiunea ucraineană Harkov, unde armata rusă a lansat săptămâna trecută o ofensivă.

„Unităţile grupului de nord au eliberat satul Stariţa din regiunea Harkov şi îşi continuă avansarea în profunzimea poziţiile defensive ale inamicului”, a anunţat într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.

Aproape zece mii de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse.

Moscova a atacat mai multe localităţi, printre care Vovceansk, situat la numai cinci kilometri de frontieră, informează AFP, preluat de Agerpres.

Forţele ruse au ocupat 278 de kilometri pătraţi între 9 şi 15 mai, cele mai mari cuceriri teritoriale ale lor de la sfârşitul lui 2022, potrivit unui calcul al AFP pe baza unor date ale Institute for Study of War (ISW).

Moldoveanca Mia Rusu a cucerit jurații de la „Românii au talent” cu interpretarea piesei „Adagio”, a Larei Fabian

În prima semifinală a sezonului 14 „Românii au talent”, Mia Rusu a primit ropote de aplauze pentru interpretarea uluitoare a piesei „Adagio”. Andra a fost cucerită iremediabil de talentul artistei în devenire, scrie protv.ro.

Andra: „A fost atât de bine. Doamne, ce frumos poți să cânți! Talentul nu te-a dezamăgit. Ești extraordinară!”

Mihai Bobonete: „Ai niște calități ieșite din comun. Cred că vei deveni o mare cântăreață”.

Mia Rusu are 12 ani și este din Chișinău, Moldova. Tânăra a dovedit că este talentată și foarte ambițioasă, pasiunea pentru muzică descoperind-o la vârsta de cinci ani, atunci când a început să cânte melodiile din filmele și desenele animate pe care le urmărea.

Observând acest talent, mama ei a decis să o înscrie la școala de muzică. De atunci, Mia a continuat să cânte, dezvoltându-și pasiunea pentru muzică.

Părinții ei, tatăl jurnalist și mama contabilă la un salon de frumusețe, au susținut-o în această călătorie. Mia a participat la toate concertele și festivalurile la care a avut ocazia, dorind să-și dezvolte abilitățile și să-și îmbunătățească performanța.

Pasiunile Miei, însă, nu se opresc la muzică. În timpul liber, ea învață să creeze animații pe calculator și studiază programarea, lucrând cu determinare, pentru a înțelege toate aspectele acestui domeniu fascinant. Cu toate acestea, visul ei cel mare este să devină cântăreață de operă.

„Este o fată foarte curajoasă pentru că a ales o melodie atât de grea, cu foarte multe schimbări de tonalitate. Ai atins toate notele! Bravo!”, a spus Andra, în timpul audițiilor.

„Mi se pare că ești genul de copil care zâmbește, dă din cap, acceptă tot ce i se spune, dar de fapt știe exact ce vrea. Cred că ești făcută pentru muzică! Ai în față un drum lung, dar o să reușești să își îndeplinești tot ce ți-ai pus în minte”, a mărturisit Dragoș Bucur, la audiții.